Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a virat în luna octombrie în conturile a opt partide – PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP, Forța Dreptei – subvenții în sumă totală de 19.006.583 de lei, scrie agerpres.ro.
Potrivit site-ului AEP, Partidul Social Democrat a primit 6.306.224 lei, Alianța pentru Unirea Românilor – 3.728.971 lei, Partidul Național Liberal – 3.433.326 lei, Uniunea Salvați România – 2.436.948 lei, S.O.S. România – 1.621.025 lei și Partidul Oamenilor Tineri – 1.306.148 lei.
De asemenea, au primit subvenții Partidul Mișcarea Populară – 89.221 lei și Forța Dreptei – 84.720 lei.
Producția industrială a României s-a diminuat, în primele opt luni ale anului, atât ca serie brută (-1,5%), cât și ca serie ajustată (-0,7%), față de același interval din 2024, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, ca serie brută, s-au consemnat scăderi în industria prelucrătoare (-1,8%) și în industria extractivă (-1%). Pe de altă parte, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 0,5%, de la un an la altul.
De asemenea, producția industrială, ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut cu 0,7%, raportat la intervalul de referință, din cauza activităților reduse din industria prelucrătoare și din industria extractivă (-0,9%, fiecare). În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%.
Datele INS relevă faptul că, față de luna august din anul precedent, în august 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 3,3%, ca urmare a rezultatelor din industria prelucrătoare (-4%) și industria extractivă (-3%). La polul opus s-a aflat producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu un salt de 1,6%.
Totodată, ca serie ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 1,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-2,3%) și de industria prelucrătoare (-1,6%). În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a majorat cu 1,7%, în august 2025 vs august 2024, scrie agerpres.ro.
Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că 75,6% dintre angajații și candidații respondenți au fost semnificativ afectați de creșterile de prețuri din ultima perioadă. 20,9% au fost afectați într-o oarecare măsură, 2,1% doar într-o mică măsură, iar 1,4% deloc. Cel mai puternic impact l-a avut creșterea tarifelor la utilități, după cum au menționat 89,2% dintre respondenți. Majorarea prețurilor la alimente și băuturi a lovit în 85,6% dintre respondenți, iar 40,7% au resimțit cel mai mult impactul scumpirilor în cheltuielile aferente transportului (combustibil, transport în comun etc.).
„Ecoul acestor schimbări nu a întârziat să apară. Deja 72% dintre cei care au luat parte la sondaj au spus că au redus cheltuielile non-esențiale. 36,7% au renunțat la ieșirile în oraș, 24,3% au decis să își cumpere haine mai rar, iar 21,4% au pus pe pauză planurile de vacanță, pentru un orizont nedeterminat de timp. O tranziție interesantă, care apare în 29% dintre răspunsuri, este legată de schimbarea brandurilor pe care le foloseau în mod obișnuit cu altele similare, dar dintr-o categorie inferioară de preț. 20,3% au amânat planurile de a face o achiziție importantă, precum o casă sau o mașină. Practic, vedem ajustări pe aproape toate palierele, fie că este vorba despre cheltuieli semnificative sau de cele alocate produselor și serviciilor uzuale”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de comunicare online din România. Doar 3,3% spun că nu a fost necesar să facă niciun fel de ajustare în stilul de viață și în comportamentul de consum, iar 8% nu au făcut până acum nimic în acest sens, dar intenționează să implementeze anumite tăieri de cheltuieli.
Pe acest fond, 65% declară că ar fi dispuși să renunțe la beneficiile extrasalariale pe care le primesc în schimbul unui salariu mai mare, care să acopere inflația. Asta și în contextul în care doar 4,8% au purtat discuții cu angajatorul lor despre o posibilă mărire de salariu, în ultima perioadă, și au și primit-o. 30,8% nu au primit un salariu mai mare, deși au solicitat, iar 24,1% plănuiesc să discute despre acest lucru cu angajatorul în perioada următoare. Dacă ne referim strict la intervalul al ultimelor 12 luni, 63,4% spun că nu le-a crescut salariul deloc, 25,3% au primit o majorare, dar mai mică decât nivelul inflației, iar pentru 5,7% plusul a fost mai mare sau egal cu inflația.
Impactul economic al ultimelor luni a fost suficient de puternic pentru candidații și angajații din piață încât să-i determine pe 41,3% dintre cei care au luat parte la sondaj să își dorească un job nou și să se afle, în acest moment, în căutarea unui nou loc de muncă. 33,2% sunt dispuși să facă o schimbare doar pentru un salariu mult mai mare decât cel actual, în timp de 11,4% sunt mulțumiți de jobul pe care îl au și nu plănuiesc o mutare în viitorul apropiat. Există și o altă categorie de candidați activi (14,1%) care vor un nou loc de muncă dintr-un cumul de motive, nu doar cel salarial. Pentru jumătate dintre cei care se află în căutarea unui nou job, salariul reprezintă cel mai important criteriu în funcție de care vor accepta o eventuală ofertă de angajare.
Inclusiv raportarea la munca remote s-a schimbat în noul context economic. Dacă până anul acesta candidații își doreau să poată lucra și de acasă pentru a putea să-și gestioneze mai bine timpul, acum principalul motiv pentru care se uită către joburile remote este acela că i-ar ajuta să cheltuiască mai puțin pe transport, masa de prânz la birou sau haine. Mai mult decât atât, puși în fața ipotezei de a se angaja pe un salariu mai mare, chiar dacă asta ar însemna mai puțin timp liber, 33,8% ar accepta fără să stea pe gânduri, iar 33,9% ar accepta doar dacă ar fi vorba despre o diferență salarială substanțială. 32,4% ar refuza, argumentând că timpul liber este mai important pentru ei.
„I-am întrebat pe cei care au luat parte la sondaj ce soluții au adoptat pentru a face față mai ușor avalanșei de creșteri a prețurilor la produse și servicii, iar majoritatea (58,5%) a răspuns că nu a încercat să-și crească veniturile, ci să reducă o parte din cheltuieli. 44,6% și-au căutat un job cu un salariu mai mare, 22,1% au cerut o majorare salarială la jobul actual, 13,8% au investit bani în acțiuni sau fonduri de investiții, 13,7% au început o activitate de freelancing sau un proiect personal, iar 13,5% și-au luat un al doilea job, part time”, explică Ana Călugăru. De altfel, 40,3% spun că au un buget lunar pe care îl folosesc ca reper pentru a-și monitoriza cheltuielile, dar nu îl respectă de fiecare dată, 14,6% nu au un buget pe care își impun să îl respecte, iar 14,1% nu au, dar intenționează să apeleze la această metodă. 31% au stabilit un buget lunar de la care nu se abat.
În ceea ce privește proiecțiile economice pe care le au pentru următoarele 6 – 12 luni, 73,4% nu cred că situația economică se va îmbunătăți. Doar 17% au perspective optimiste.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.150 de respondenți, în luna septembrie.
Read moreANAF atenționează asupra unei noi campanii de emailuri false, transmise în numele instituției, de la adresa [email protected], prin care contribuabilii sunt anunțați de ”o posibilă neregularitate identificată în declarațiile fiscale depuse”, iar pentru ”remedierea situației” trebuie urmați anumiți pași.
Reiterăm următoarele:
- nu deschideți aceste emailuri și
- nu accesați documentele anexate sau linkurile din conținut;
- nu transmiteți date personale sau bani către conturile menționate!
Serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat pentru o comunicare securizată cu instituția.
De asemenea, contribuabilii pot obține informații fiscale cu caracter general la CALL CENTER ANAF 0314039160.
Read moreCâştigul salarial mediu net a scăzut la 5.387 lei în luna august 2025, fiind mai mic cu 130 lei (2,4%) faţă de luna anterioară, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de statistică (INS). Câştigul salarial mediu brut a fost 9.002 lei, cu 199 lei (2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025, conform stirileprotv.ro.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (12.458 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.649 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.341 lei) şi în hoteluri şi restaurante (3.367 lei).
Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,4%.
Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în septembrie, cu 69,16% în ritm anual și 0,59% față de luna precedentă, urmată de fructele proaspete, cu 32,42% în ritm anual, și serviciile de igienă și cosmetică, o creștere anualizată de 19,52%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate luni.
De la lună la lună, în septembrie serviciile de transport aerian s-au ieftinit cu 9,8%, iar cele de transport rutier s-au scumpit cu 2,17%.
În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate creșteri de preț importante la fructe și conserve din fructe, de 19,26%, și la cacao și cafea, cu un plus de 19,23% în septembrie 2025 față de septembrie 2024. Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la fructe proaspete, cu 7,82%, și la cartofi, cu 6,35%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află, alături de energia electrică, energia termică – plus 13,63% și cărțile, ziarele și revistele – cu 10,48%. Singura scădere de preț a fost consemnată la gaze, cu 2,04%.
La servicii, pe lângă cele de igienă și cosmetică, majorări semnificative de preț au consemnat transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 18,59% în ultimul an, și alte servicii cu caracter industrial, cu un plus de 17,66%. Prețuri mai mici au fost înregistrate în transportul aerian, cu o scădere de 14,91%, serviciile de telefonie, cu 1,33%, și serviciile de poștă și telecomunicații, cu 0,59%.
Rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
‘Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) față de precedentele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) a fost 6,1%’, se arată în comunicatul INS.
Persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot cumpăra, începând de vineri, titluri de stat în lei şi euro, cu dobânzi neimpozabile de până la 8,20%.
Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.
„Începând de astăzi, 10 octombrie, până vineri, 17 octombrie, persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei şi în euro, prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale, UniCredit şi TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti”, anunţă Ministerul Finanţelor.
Aceasta este cea de-a 19-a ediţie a campaniei „România are sânge de rocker, acum şi de investitor”, prin care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă la titlurile de stat.
Tranşa specială de titluri de stat FIDELIS, emise în lei, cu scadenţă la 2 ani, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 mai 2025, va avea o dobândă de 8,20%. Donatorii-investitori se bucură de un prag minim de subscriere redus, de la 5.000 de lei la 500 de lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 de lei.
În afară de tranşa specială, ediţia FIDELIS care debutează vineri va conţine şi următoarele emisiuni:
În lei:
► 7,20% – cu scadenţa la 2 ani
► 7,60% – cu scadenţa la 4 ani
► 7,90% – cu scadenţa la 6 ani
În euro:
► 4,15% – cu scadenţa la 3 ani
► 5,25% – cu scadenţa la 5 ani
► 6,50% – cu scadenţa la 10 ani
Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.
Banii pot fi retraşi oricând, iar câştigurile sunt neimpozabile
În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obţinute, atât din dobânzi, cât şi din câştigurile de capital, sunt neimpozabile.
Deţinătorii de titluri de stat FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare ajunse la scadenţă pot reinvesti disponibilităţile neridicate la scadenţă, prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.
De asemenea, există posibilitatea de a vinde titlurile înainte de scadenţă, primind dobânda aferentă perioadei de deţinere, scrie stirileprotv.ro.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo pentru următoarea lună, iar veștile arată că toamna își urmează cursul fără schimbări bruște.
Ce anunță meteorologii pentru perioada 13–20 octombrie
În prima săptămână a intervalului, între 13 și 20 octombrie, temperaturile vor fi ușor mai coborâte decât mediile normale, în special în regiunile intracarpatice.
Meteorologii estimează că, în vestul și nord-vestul țării, cantitățile de precipitații vor fi mai reduse față de media climatologică. În restul regiunilor, regimul pluviometric va rămâne apropiat de normal, ceea ce indică o perioadă de tranziție liniștită între începutul și mijlocul toamnei.
Cum va fi vremea la final de octombrie
Pentru săptămâna 20–27 octombrie, specialiștii ANM anunță temperaturi apropiate de cele obișnuite pentru această perioadă. Nu sunt așteptate variații majore de la mediile multianuale, iar ploile vor fi, în general, normale. Doar în nord-estul țării ar putea apărea ușoare deficite de precipitații.
În intervalul 27 octombrie – 3 noiembrie, regimul termic se va menține în limitele specifice sezonului de toamnă. Meteorologii nu estimează episoade de frig accentuat, iar cantitățile de precipitații vor fi apropiate de mediile climatologice.
Prognoza meteo pentru următoarea lună. Cum va debuta noiembrie
Ultima săptămână din prognoză, 3–10 noiembrie, aduce o ușoară încălzire. Valorile termice vor depăși normalul perioadei, în special în regiunile nord-estice. În privința precipitațiilor, acestea se vor menține în jurul valorilor obișnuite pentru începutul lunii noiembrie, fără indicii privind apariția unor fenomene extreme.
Potrivit ANM, toamna își va urma cursul firesc, fără variații meteorologice majore. Vremea va rămâne stabilă, iar riscul de ploi abundente este redus. În ansamblu, prognoza meteo pentru următoarea lună indică o perioadă echilibrată, cu temperaturi de sezon și condiții meteo favorabile în cea mai mare parte a țării, scrie b1tv.ro.
Read morePotrivit datelor publicate de INS, gospodăriile din România au avut venituri medii lunare de 9.502 lei în trimestrul al doilea din 2025, în creștere față de anul trecut. Cu toate acestea, cheltuielile au urcat într-un ritm mai rapid, de 16,2%, ceea ce arată presiunea tot mai mare asupra bugetelor familiilor, în special în mediul urban.
Cheltuielile medii ale unei gospodării din România au crescut, în termeni nominali, cu 16,2% în trimestrul doi al anului, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce veniturile au crescut cu 15,7%, arată datele INS publicate marți, transmite observatornews.ro.
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul II 2025, în termeni nominali, de 9.502 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.824 lei pe o persoană, în creștere cu 3,9% atât pe o gospodărie, cât și pe o persoană, față de trimestrul I 2025. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,7%, iar cele pe o persoană cu 16,8%.
Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul II din 2025, de 8.928 lei lunar pe o gospodărie (3.593 lei pe o persoană), în creștere cu 4,1% față de trimestrul I 2025, iar veniturile în natură, de 574 lei lunar pe o gospodărie (231 lei pe o persoană), în creștere cu 0,8% față de trimestrul I 2025.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.564 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (69,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față de trimestrul I 2025 cu 0,7 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.844 lei lunar pe o gospodărie (19,4% în trimestrul II 2025, respectiv 20,5% în trimestrul I 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură, de 574 lei lunar pe o gospodărie (6,0% în trimestrul II 2025, respectiv 6,2% în trimestrul I 2025).
În 2025, un număr semnificativ de companii din România se află în pericol să fie declarate inactive fiscal din cauza erorilor legate de domiciliul fiscal. Autoritățile avertizează că o neconcordanță în adresa sediului social poate conduce la pierderea codului de TVA, blocarea activității comerciale și aplicarea unor sancțiuni importante. Într-un mediu fiscal în continuă schimbare, antreprenorii trebuie să fie atenți la modul în care își declară sediul și la respectarea obligațiilor legale.
Domiciliul fiscal reprezintă adresa oficială la care o companie este înregistrată în fața autorităților fiscale. Alegerea și declararea corectă a acestui sediu este esențială pentru a evita sancțiunile și posibila declarare ca firmă inactivă. O adresă greșită sau fictivă poate împiedica autoritățile să identifice compania și poate atrage măsuri de restricționare a activității comerciale. Astfel, firmele trebuie să se asigure că sediul declarat este unul real, verificabil și compatibil cu activitatea desfășurată.
Nerespectarea acestei reguli poate conduce la declararea firmei ca inactivă, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală, atunci când contribuabilul „sustrage controalelor … prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia”.
Inactivitatea fiscală poate fi declarată de ANAF în mai multe situații: nedepunerea declarațiilor fiscale timp de un semestru, sediu neidentificabil, expirarea contractului de sediu, lipsa organelor statutare sau înregistrarea inactivității la Registrul Comerțului. Fenomenul „Cuibul de Fantome” a determinat deja blocaje majore în mediul de afaceri. Consecințele sunt serioase: imposibilitatea deducerii TVA-ului aferent achizițiilor, suspendarea contractelor și refuzul colaborării de către parteneri.
La înființarea și administrarea unei firme, alegerea corectă a sediului social, capitalului social și contului bancar este esențială. Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator, subliniază importanța respectării procedurilor: „În contextul noilor reglementări privind inactivitatea fiscală și obligațiile de raportare ale societăților comerciale, toate firmele trebuie să acorde o atenție deosebită declarării corecte a domiciliului fiscal și respectării termenelor legale. Nerespectarea acestor prevederi poate conduce la pierderea codului TVA, blocaje în relațiile comerciale și, în cele din urmă, la declararea firmei ca inactivă de către ANAF”, scrie Capital.ro.
Sediul social trebuie să fie real, susținut de un contract valabil și compatibil cu activitatea firmei. Contractele expirate sau adresele invalide pot duce la declararea inactivității, conform art. 92 lit. g). De asemenea, verificarea capitalului social minim, actualizarea datelor la Registrul Comerțului și menținerea declarațiilor fiscale la zi ajută la prevenirea sancțiunilor și protejarea codului TVA.
Prin urmare, antreprenorii care își gestionează corect domiciliul fiscal și respectă obligațiile legale pot evita efectele negative ale inactivității fiscale și pot asigura continuitatea activității comerciale pe termen lung, scrie b1tv.ro.






