Primăria Municipiului Arad, în parteneriat cu RETIM, încep distribuirea cartelelor de acces pentru noile insule ecologice digitalizate ce vor fi amplasate anul acesta în municipiu. Primele cartiere în care se implementează acest sistem modern sunt Aurel Vlaicu și 6 Vânători, unde vor fi puse în funcțiune 95 de insule ecologice.

Distribuirea cartelelor de acces începe la sfârșitul lunii ianuarie și va dura aproximativ o lună. Ea se va realiza astfel:

1. RETIM contactează administratorii sau, după caz, președinții asociațiilor de proprietari, care vor prelua cartelele;
2. Ulterior, administratorii sau președinții asociațiilor de proprietari, după caz, asigură redistribuirea imediată către locatari în termen de maximum 15 zile. Astfel, fiecare apartament va primi o cartelă unică, având un cod individual. Pe baza acestui cod, membrii gospodăriei (locatarii) își pot crea un cont pe aplicația mobilă ro, care oferă o alternativă digitală pentru accesul la insulele ecologice, dacă utilizatorii nu au cartela asupra lor.

Practic, după finalizarea amplasării noilor insule digitalizate, beneficiarii proiectului vor putea depozita deșeurilor generate în locuința proprie în aceste recipiente prin două metode: folosind cartela de acces sau cu ajutorul aplicației MyAra.ro, pe care o pot instala pe telefoanele mobile.

„Așa cum am promis, continuăm amplasarea în municipiul Arad a insulelor ecologice digitalizate, de această dată cu o finanțare prin PNRR. Iată că după cartierele Alfa și Confecții, a venit rândul zonelor Calea Aurel Vlaicu și Calea 6 Vânători, iar până în a doua jumătate a anului finalizăm și celelalte cartiere. Arădenii vor fi astfel beneficiarii unui sistem modern de gestionare a deșeurilor. Ne dorim să oferim cetățenilor un serviciu de salubritate de calitate, ne dorim un oraș mai curat, ne dorim un mediu sănătos, iar acest lucru nu se poate face decât investind #pentruARAD!”, a declarat primarul Călin Bibarţ.

Vă reamintim că noile insule ecologice digitalizate sunt echipate cu 5 module dedicate colectării separate a deșeurilor:

• Verde: deșeuri reciclabile din ambalaje de sticlă;
• Galben: deșeuri reciclabile din ambalaje de plastic și metal;
• Albastru: deșeuri reciclabile din hârtie și carton;
• Maro: deșeuri biodegradabile;
• Negru: deșeuri reziduale, cunoscute sub denumirea populară de „menajere”, respectiv deșeuri care nu se pot recicla.

Aceste insule sunt dotate cu tehnologii moderne care includ:

• senzori pentru monitorizarea umplerii containerelor;
• alerte pentru utilizare incorectă, cum ar fi trape lăsate deschise, trape blocate etc.;
• acces securizat prin cartelă de acces sau aplicația mobilă MyAra.ro.

În cursul anului 2024, în cartierele Aurel Vlaicu și 6 Vânători au fost realizate lucrări de pregătire a amplasamentelor, incluzând desființarea platformelor vechi și reamenajarea conformă.

După finalizarea predării cartelelor în primele locații precizate, insulele ecologice vor deveni funcționale, după cum urmează:

• în Cartierul 6 Vânători: 6 insule pentru 27 blocuri;
• în Cartierul I. G. Duca (Aurel Vlaicu – partea dreaptă): 45 insule pentru 300 blocuri;
• în Cartierul Șega (Aurel Vlaicu – partea stângă): 44 insule pentru 262 blocuri.

În 2025, alte 203 insule ecologice vor fi instalate în cartierele Aradul Nou, Grădiște, Micălaca, Sânnicolaul Mic și zona centrală, lucrările fiind deja în desfășurare. Proiectul total, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prevede instalarea a 298 de insule ecologice în municipiul Arad. 

Pentru întrebări punctuale sau situații specifice, apelați numărul de telefon afișat pe insule sau la numărul de telefon 0257-281-850 interior 132 – Serviciul Edilitar și Dezvoltare Mediu Urban.

Deținuții din Penitenciarul Arad care au muncit în cursul anului 2024 pentru diverse firme au adus instituției un venit de 10.019.920 lei (echivalentul a 2.014.237 euro), în creștere cu 30% față de anul anterior.
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Arad, George Andrei Băețan, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că 197 deținuți au lucrat anul trecut pentru diverși operatori economici. Ei au fost prezenți la posturi pe șantiere, în ateliere sau fabrici.
Unul dintre locurile în care muncesc zeci de deținuți este o fermă de porci deschisă de Penitenciarul Arad în urmă cu un an. Aceasta se află la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Arad, la granița cu Ungaria, în localitatea Variașu-Mare și funcționează ca secție externă a penitenciarului.
Ferma, deschisă în urma unui parteneriat public-privat, poate găzdui permanent până la 50 de deținuți repartizați la regimul semideschis și care nu au comis infracțiuni cu violență.
Din câștigul lunar al unui deținut, 40% îi rămâne, în timp ce 60% intră în contul penitenciarului, care folosește banii la plata parțială a cheltuielilor cu utilitățile, pentru hrana sau medicamentele celor privați de libertate, dar și pentru investiții. Persoana condamnată poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din veniturile încasate pentru munca prestată, iar 10% se consemnează pe numele său la Trezoreria Statului, suma urmând să fie încasată în momentul punerii în libertate, scrie agerpres.ro.
Efectivul mediu de deținuți din Penitenciarul Arad a fost de 1.478 persoane pe parcursul anului trecut.

Zona Pecica are cele mai scumpe terenuri agricole din județul Arad, prețurile fiind de până la 30.000 de euro pe hectar, conform ofertelor de vânzare depuse de proprietari în cursul anului 2024 la Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ). Directorul executiv al DAJ Arad, Pavel Țica, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că în 2024 au fost înregistrate 3.341 de oferte de vânzare de terenuri agricole, la un preț mediu de 7.500 euro pe hectar, similar cu cel din 2023.
Cel mai scump teren scos la vânzare este situat la Pecica, în proximitatea autostrăzii A1, prețul cerut de proprietar fiind de 30.000 de euro pe hectar.
‘În medie, prețurile terenurilor agricole s-au menținut în 2024, pentru că și piața a stagnat. Marile tranzacții s-au făcut cu ani în urmă, piața este acum destul de echilibrată. Cu privire la prețuri, există și excepții, precum zona Pecica, unde terenurile sunt mai scumpe, mai ales dacă sunt în proximitatea autostrăzii. Pe de altă parte, în zona de deal și munte, ofertele sunt la 2.500 – 3.000 de euro la hectar’, a declarat Pavel Țica.
Referitor la prețurile ridicate din Pecica, primarul orașului, Petru Antal, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultimii ani s-au scumpit atât terenurile agricole, cât și cele pentru construcții. ‘În apropiere de autostradă avem o zonă în dezvoltare, unde prețul de 30.000 de euro pe hectar nu este neapărat foarte mare. Chiar dacă sunt terenuri agricole, acestea pot fi trecute în intravilan și se poate construi pe ele. De altfel, s-au dezvoltat acolo afaceri în zona de servicii și industrie. În general, terenurile agricole care nu sunt avute în vedere pentru construcții costă până în 15.000 de euro hectarul, iar terenurile intravilane pentru construcții au prețuri cuprinse între 15 și 30 de euro metrul pătrat’, a declarat edilul.
Conform datelor DAJ Arad, în anii 2016 și 2017 au fost înregistrate cele mai multe oferte de vânzare, respectiv peste 15.000. În anii următori, ofertele au fost mai puține. De exemplu, în 2020 au fost înregistrate 6.849, la un preț mediu de 4.950 de euro pe hectar, iar în 2022 au fost 5.147 de oferte, la un preț mediu de 7.300 de euro pe hectar.
Suprafața agricolă a județului Arad este de 490.883 de hectare, din care suprafața arabilă este de 351.609 hectare, restul reprezentând pășuni, fânețe, vii și livezi, scrie agerpres.ro.

La data de 22 ianuarie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Arad, sub supravegherea procurorului de caz, din cadrul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Arad, au pus în executare 2 mandate de percheziție domiciliară, la locuințele unui bărbat, de 21 de ani, din Arad, bănuit de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept.
Din materialul probator administrat a reieșit că, în noaptea de 31 decembrie 2024, acesta ar fi executat, fără drept, 5 focuri pe o stradă din municipiu. În urma perchezițiilor, a fost descoperit un pistol neletal, supus autorizării, calibrul 9mm și 27 de cartușe, nepercutate, același calibru.
Atât pistolul, cât și cartușele au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, într-un dosar penal, întocmit pentru uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În baza probatoriului administrat, tânărul de 21 de ani a fost reținut pentru 24 de ore.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul Poliției Municipiului Arad, Serviciului Criminalistic și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Un hotel construit de Ministerul Educaţiei în oraşul Arad, care urma să fie folosit de sportivi, a rămas abandonat din 2012, după ce au fost investiţi peste opt milioane de lei, finanţarea fiind oprită în momentul în care se începuseră amenajările interioare, transmite Agerpres.ro.
Hotelul era prevăzut cu 100 de locuri de cazare şi o cantină cu o capacitate de 200 de persoane şi ar fi trebuit să fie atribuit Clubului Sportiv Şcolar „Gloria”, pentru a se asigura cazarea sportivilor la diverse competiţii.
Directorul Clubului, Paul Barta, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultimii ani au existat câteva discuţii pentru a se găsi soluţii de finanţare astfel încât hotelul să fie finalizat, pentru a se evita degradarea clădirii care stă nefolosită de 13 ani. „În 2022 am iniţiat discuţii cu Universitatea ‘Aurel Vlaicu’ pentru a prelua imobilul şi a-l finaliza. Am încheiat un protocol de colaborare, care prevedea că o parte din locurile de cazare ne reveneau nouă, după finalizarea lucrărilor. Totuşi, nu s-au făcut paşi concreţi, nu au existat aprobările de la Bucureşti. Există şi unele probleme cu cele trei CF-uri ale terenului pe care se află complexul, care ar trebui unificate. Am mai discutat şi posibilitatea unui parteneriat cu un ONG local, este una dintre soluţiile pe care le luăm în calcul pentru finalizarea lucrărilor”, a declarat Paul Barta.
El a estimat că ar fi nevoie de cinci milioane de lei pentru ca hotelul să fie finalizat, afirmând că pe lângă amenajările interioare sunt necesare şi reabilitări pentru unele lucrări realizate cu 13 ani în urmă.
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au declarat, pentru AGERPRES, că imobilul se află în inventarul domeniului public al statului, respectiv este al Ministerului Educaţiei. Instituţia a făcut solicitări pentru alocarea de fonduri bugetare pentru finalizarea proiectului, dar nu a primit deocamdată un răspuns favorabil.
Inspectorul şcolar general, Marius Gondor, a precizat că problema CF-urilor nu ar împiedica finalizarea lucrărilor, dacă ar exista finanţare. „Este un obiectiv de investiţii pe lista Ministerului Educaţiei, dar rămâne problema asigurării fondurilor necesare. Noi am solicitat bani şi din bugetul pe acest an, aşteptăm un răspuns. Dacă vom primi bani, mai sunt unele etape de parcurs, actualizarea indicatorilor tehnico-economici, realizarea licitaţiei de atribuire a lucrărilor.
Pe de altă parte, anul trecut am făcut acolo lucrări de conservare a imobilului, am sigilat ferestrele şi uşile, pentru că intrau oameni ai străzii, am făcut şi curăţenie. Din păcate, celelalte variante care au fost discutate pentru a se finaliza hotelul nu au avut succes”, a declarat Gondor.