Potrivit datelor publicate de INS, gospodăriile din România au avut venituri medii lunare de 9.502 lei în trimestrul al doilea din 2025, în creștere față de anul trecut. Cu toate acestea, cheltuielile au urcat într-un ritm mai rapid, de 16,2%, ceea ce arată presiunea tot mai mare asupra bugetelor familiilor, în special în mediul urban.
Cheltuielile medii ale unei gospodării din România au crescut, în termeni nominali, cu 16,2% în trimestrul doi al anului, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce veniturile au crescut cu 15,7%, arată datele INS publicate marți, transmite observatornews.ro.
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul II 2025, în termeni nominali, de 9.502 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.824 lei pe o persoană, în creștere cu 3,9% atât pe o gospodărie, cât și pe o persoană, față de trimestrul I 2025. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,7%, iar cele pe o persoană cu 16,8%.
Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul II din 2025, de 8.928 lei lunar pe o gospodărie (3.593 lei pe o persoană), în creștere cu 4,1% față de trimestrul I 2025, iar veniturile în natură, de 574 lei lunar pe o gospodărie (231 lei pe o persoană), în creștere cu 0,8% față de trimestrul I 2025.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.564 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (69,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față de trimestrul I 2025 cu 0,7 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.844 lei lunar pe o gospodărie (19,4% în trimestrul II 2025, respectiv 20,5% în trimestrul I 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură, de 574 lei lunar pe o gospodărie (6,0% în trimestrul II 2025, respectiv 6,2% în trimestrul I 2025).
În 2025, un număr semnificativ de companii din România se află în pericol să fie declarate inactive fiscal din cauza erorilor legate de domiciliul fiscal. Autoritățile avertizează că o neconcordanță în adresa sediului social poate conduce la pierderea codului de TVA, blocarea activității comerciale și aplicarea unor sancțiuni importante. Într-un mediu fiscal în continuă schimbare, antreprenorii trebuie să fie atenți la modul în care își declară sediul și la respectarea obligațiilor legale.
Domiciliul fiscal reprezintă adresa oficială la care o companie este înregistrată în fața autorităților fiscale. Alegerea și declararea corectă a acestui sediu este esențială pentru a evita sancțiunile și posibila declarare ca firmă inactivă. O adresă greșită sau fictivă poate împiedica autoritățile să identifice compania și poate atrage măsuri de restricționare a activității comerciale. Astfel, firmele trebuie să se asigure că sediul declarat este unul real, verificabil și compatibil cu activitatea desfășurată.
Nerespectarea acestei reguli poate conduce la declararea firmei ca inactivă, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală, atunci când contribuabilul „sustrage controalelor … prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia”.
Inactivitatea fiscală poate fi declarată de ANAF în mai multe situații: nedepunerea declarațiilor fiscale timp de un semestru, sediu neidentificabil, expirarea contractului de sediu, lipsa organelor statutare sau înregistrarea inactivității la Registrul Comerțului. Fenomenul „Cuibul de Fantome” a determinat deja blocaje majore în mediul de afaceri. Consecințele sunt serioase: imposibilitatea deducerii TVA-ului aferent achizițiilor, suspendarea contractelor și refuzul colaborării de către parteneri.
La înființarea și administrarea unei firme, alegerea corectă a sediului social, capitalului social și contului bancar este esențială. Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator, subliniază importanța respectării procedurilor: „În contextul noilor reglementări privind inactivitatea fiscală și obligațiile de raportare ale societăților comerciale, toate firmele trebuie să acorde o atenție deosebită declarării corecte a domiciliului fiscal și respectării termenelor legale. Nerespectarea acestor prevederi poate conduce la pierderea codului TVA, blocaje în relațiile comerciale și, în cele din urmă, la declararea firmei ca inactivă de către ANAF”, scrie Capital.ro.
Sediul social trebuie să fie real, susținut de un contract valabil și compatibil cu activitatea firmei. Contractele expirate sau adresele invalide pot duce la declararea inactivității, conform art. 92 lit. g). De asemenea, verificarea capitalului social minim, actualizarea datelor la Registrul Comerțului și menținerea declarațiilor fiscale la zi ajută la prevenirea sancțiunilor și protejarea codului TVA.
Prin urmare, antreprenorii care își gestionează corect domiciliul fiscal și respectă obligațiile legale pot evita efectele negative ale inactivității fiscale și pot asigura continuitatea activității comerciale pe termen lung, scrie b1tv.ro.










