Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimii ani, seceta. Recoltele au fost grav afectate, iar pierderile continuă să crească. Experții avertizează că, în viitor, producția de fructe și legume ar putea scădea cu până la 30%.
Succesul fermierilor va depinde de adaptare prin soiuri rezistente și investiții în irigații moderne. În prezent, 7,5 milioane de hectare sunt amenințate de deșertificare. Oltenia resimte tot mai acut efectele secetei prelungite. Culturile suferă, iar pierderile devin tot mai mari. Producția de grâu și fructe ar putea scădea cu 30%.
Porumbul și floarea-soarelui sunt cele mai afectate. În unele zone, porumbul a fost distrus complet, iar floarea-soarelui aproape în totalitate.
„Cu privire la instalarea fenomenului de secetă pedologică, din verificările efectuate de colegii mei în teren, suprafața afectată e preponderent de porumb și floarea-soarelui a fost cea mai mare. Porumbul, care a fost afectat în proporție de 100%, și floarea-soarelui, în proporție de 70 și până la 100%. La porumb avem 23.338 de hectare, în condițiile în care, anul trecut, am avut peste 66 de mii de hectare afectate”, a transmis Sorin Agapie, directorul Direcției Agricole Dolj, notează b1tv.ro.
Producțiile agricole din ultimii doi ani au fost mult sub așteptări. „Pentru acestea ar trebui investit mai mult în cercetare, pentru a se obține hibrizi care să reziste la secetă și ar trebui să se investească și în irigații”, a precizat Claudia Dunăreanu, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Șimnic.
De asemenea, fermierii din legumicultură se confruntă și ei cu pierderi mari. „Producția a scăzut foarte mult din cauza secetei, din următorul motiv: când este secetă, dăunătorii se înmulțesc foarte mult”, a explicat un legumicultor din Oltenia.

România traversează un început de noiembrie cu temperaturi neobișnuit de ridicate, de până la 25°C, potrivit ANM. Luna noiembrie a început cu vreme neobișnuit de caldă pentru această perioadă, arată meteorologii. Încă vor mai fi câteva zile cu temperaturi ridicate de 24-25 de grade, atât duminică, cât și luni.
Luni, însă, valorile termice vor începe ușor să scadă în regiunile vestice și sud-vestice.
Marți, temperaturile vor redeveni normale pentru perioada pe care o traversăm, însă vor crește din nou ușor miercuri, potrivit reprezentanților Administrației Naționale de Meteorologie.
Zonele cele mai răcoroase vor fi în depresiunile din estul țării, în timp ce cel mai cald va fi în Crișana, Banat, Oltenia și sudul Munteniei.
Specialiștii spun că întreaga primă jumătate a lunii noiembrie va fi caracterizată de o vreme frumoasă, abia din a doua parte a lunii vremea se va răci și frigul își va face simțită prezența, scrie romania-actualitati.ro.

Un report de peste 45,57 milioane de lei (8,96 milioane de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, iar la Joker, la aceeași categorie, este un report de 37 milioane de lei (peste 7,22 milioane de euro), informează Loteria Română.
Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, Loteria Română a acordat 29.247 de câștiguri în valoare totală de peste 2,15 milioane de lei.
La Noroc este în joc un report cumulat de peste 3,57 milioane de lei (peste 703.100 de euro). La Noroc Plus reportul la categoria I este de peste 24.200 de lei.
La Loto 5/40, la categoria a II-a, se înregistrează un report de peste 158.800 de lei (peste 31.200 lei), iar la Super Noroc, la categoria I, un report în valoare de peste 31.300 de lei.
Potrivit Loteriei Române, la tragerea Loto 5/40 de joi s-a câștigat premiul la categoria a I-a în valoare de 205.613 lei. Biletul norocos a fost jucat pe joaca.loto.ro. Tot joi, la tragerea Joker s-a câștigat premiul la categoria a II-a în valoare de 68.051,42 de lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din București, din sectorul 2, scrie agerpres.ro.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în mod expres că o persoană prejudiciată în urma vaccinării împotriva COVID-19 poate urmări repararea pagubei atât în temeiul legii speciale a răspunderii pentru produse cu defecte, cât și în temeiul dispozițiilor de drept comun privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie.
Semnificația centrală a Deciziei nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în octombrie 2025, este că regimul special din Legea nr. 240/2004 nu blochează calea acțiunilor întemeiate pe art. 1349 și art. 1357 Cod civil, atunci când reclamantul indică și conduite culpabile ale altor persoane decât producătorul. Înalta Curte a respins recursurile Ministerului Sănătății și ale Statului Român prin Ministerul Finanțelor, menținând soluția instanței de apel care a obligat la analiza excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și prin prisma temeiului delictual invocat în subsidiar.
Instanța supremă a plecat de la art. 9 din Legea nr. 240/2004, care consacră caracterul neexclusiv al răspunderii pentru produse, permițând cumulul ori alternativa cu răspunderea contractuală sau extracontractuală. În raport cu această normă, Curtea a arătat că simplul fapt că litigiul privește un „produs” nu impune ignorarea pretinselor fapte ori omisiuni imputabile altor entități, susceptibile a fi analizate în cadrul răspunderii delictuale de drept comun. În consecință, legitimarea procesuală pasivă a pârâților chemați pentru fapte proprii nu poate fi respinsă pe motivul existenței regimului special al producătorului.
ÎCCJ a reținut totodată că trimiterea la Strategia Națională de Vaccinare aprobată prin H.G. nr. 1031/2020 este nerelevantă pentru chestiunea calității procesuale pasive, care vizează doar identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al raportului litigios; aspectele de fond – existența faptei ilicite, vinovăția și legătura de cauzalitate – rămân pentru rejudecare.
Acțiunea a fost introdusă la 25 mai 2023 pe rolul Tribunalului Sălaj de reclamanta A., care a solicitat daune morale de 100.000 de euro și o prestație lunară pentru prejudiciu viitor, invocând o tromboză apărută după vaccinarea anti-COVID-19 cu un produs al societății B., lotul ABV2856, administrat la 2 martie 2021. Pârâți au fost Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Guvernul României și B. S.R.L., iar temeiul juridic a combinat Legea nr. 240/2004 cu art. 1349 și 1357 Cod civil privind răspunderea pentru fapta proprie. Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru toți pârâții și a respins acțiunea ca îndreptată împotriva unor persoane fără legitimare pasivă.
Curtea de Apel Cluj a întors soluția, a respins excepțiile de lipsă a calității procesuale pasive pentru Stat, Ministerul Sănătății și Guvern, și a trimis cauza spre rejudecare pe fond, păstrând restul dispozițiilor. Ministerul Sănătății și Statul Român au declarat recurs, susținând că regimul special al răspunderii producătorului ar exclude examinarea răspunderii delictuale și că împrejurările de sănătate publică nu le-ar conferi calitate procesuală pasivă. Înalta Curte a respins criticile, subliniind obligația instanței de apel de a se raporta și la temeiul delictual atunci când acesta este invocat subsidiar.
Cu privire la motivul de nemotivare, ÎCCJ a constatat că decizia de apel a răspuns punctual argumentelor și a arătat că recurenții nu au indicat prevederi materiale concrete încălcate, nici mecanismul juridic al pretinsei încălcări, astfel că nu sunt incidente cazurile de casare invocate, scrie stiripesurse.ro.

22% dintre cei aflați în căutarea unui apartament au ales să amâne achiziția, în timp ce 17% au declarat că s-au grăbit să finalizeze tranzacția pentru a putea beneficia – în funcție de valoarea locuinței și de condițiile legale – de una dintre cele două cote de TVA (9% sau 19%).
Cel mai recent sondaj Storia, făcut în octombrie 2025, s-a adresat persoanelor aflate în căutarea unei locuințe noi sau celor care nu erau încă decise cu privire la tipul de locuință pe care îl caută și care începuseră procesul de căutare înainte de iulie 2025, potrivit stiripesurse.ro.
Întrebați dacă odată cu intrarea în vigoare a noii cote de TVA au făcut schimbări în modul în care caută o locuință, cei mai mulți dintre respondenți au menționat că nu au făcut nicio schimbare (46%). Totuși 35% au declarat că s-au orientat către zone mai accesibile ca preț, 14% caută locuințe cu suprafețe mai mici și 12% nu mai caută apartamente noi, ci vechi.
Cei mai mulți dintre cei care erau în căutarea unei locuințe de achiziționat erau interesați de apartamente vechi (37%), 29% căutau apartamente noi, iar 27% nu erau încă deciși asupra tipului de proprietate. Doar 7% au declarat că erau în căutarea unei case. În continuare, chestionarul a vizat utilizatorii aflați în căutarea unei locuințe noi, precum și pe cei indeciși cu privire la tipul de proprietate.
Majoritatea participanților la sondaj (38%) au declarat că modificarea TVA-ului anunțată pentru 1 august 2025 nu le-a influențat decizia de achiziție. Pentru 22% dintre respondenți a determinat amânarea deciziei, în timp ce 17% s-au grăbit să cumpere un apartament nou. Alți 12% s-au reorientat către locuințe vechi, iar 11% au decis să renunțe complet la achiziție. Dintre cei care s-au grăbit să cumpere în luna iulie, 18% au reușit să finalizeze achiziția până la finalul lunii, beneficiind de o cotă de TVA de 9% sau 19%. Restul de 82% dintre respondenți au declarat că nu au reușit să încheie tranzacția în timp util. Principalele motive invocate au fost prețurile prea ridicate (33%), lipsa unei oferte potrivite (17%) și dificultatea de a obține finanțarea necesară (7%).
Dintre cei care au ales să amâne sau să renunțe la achiziție, 49% au spus că au preferat să aștepte evoluția prețurilor din piață, 17% s-au temut că dezvoltatorii vor majora prețurile, în timp ce 13% au ales să se orienteze către închiriere. Alți 10% nu erau siguri cum se aplică noua cotă de TVA, iar 8% nu au reușit să finalizeze accesarea unui credit sau documentația necesară.
Bugetul pentru achiziția unei locuințe a rămas neschimbat pentru majoritatea respondenților (59%). În același timp, 21% și-au redus bugetul, considerând că nu își mai permit același tip de proprietate, iar 20% au decis să îl mărească, acceptând costurile suplimentare aduse de noul nivel al TVA-ului.

Rata șomajului în România a ajuns la 5,9%, în luna septembrie, valoare egală cu cea înregistrată în august 2025, arată datele provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit statisticii, în această marjă, rata șomajului în cazul bărbaților a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 6,1% la persoanele de sex masculin, respectiv de 5,6% în cazul celor de sex feminin.
Totodată, numărul șomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie a acestui an, s-a situat la 482.500 de persoane, în creștere față de luna precedentă (481.000 de șomeri), dar și comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când s-au consemnat 465.800 de șomeri.
INS precizează că, pe aceste date, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani), consemnat în perioada aprilie – iunie 2025, scrie agerpres.ro.