Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că la data de 11 iunie 2021 s-a încheiat Campania de primire a cererilor unice de plată aferente anului 2021, inclusiv perioada de depunere cu penalități.

Astfel, în perioada 01 martie – 11 iunie 2021, a fost depus un număr de 815.291 cereri pentru o suprafață solicitată la plată de 9.941.867,01 ha.

Din analiza comparativă a datelor existente la nivelul Agenției reiese că, prin raportare la Campania 2020 când a fost depus un număr de 826.964 cereri de plată, pentru o suprafață de 9.814.937,39 ha, în Campania 2021 numărul de cereri depuse a scăzut cu 11.673, în vreme ce suprafața solicitată a crescut consistent, respectiv cu 126.929,62 ha.

Astfel, cifrele înregistrate indică trendul ascendent înregistrat în ultimii ani în ceea ce privește asocierea fermierilor și comasarea terenurilor pentru a dezvolta o agricultură mai performantă și, implicit, mai profitabilă.

APIA își reconfirmă totodată profesionalismul, coeziunea echipei și dedicarea iar fermierii români ne dau încrederea că agricultura românească se află pe mâini responsabile, care o vor conduce către un viitor modern, eficient și productiv.

La Centrul judetean APIA Arad au fost depuse 20 650 cereri unice de plata pentru o suprafata totala de

369 244,21 ha.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,va Adrian Oros, susţine miercuri o conferinţă de presă referitoare la negocierile din cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului Agricultură şi Pescuit – AGRIFISH privind Politica Agricolă Comună 2021-2027 .

De asemenea, şeful MADR va prezenta măsurile de sprijin pentru investiţii din fonduri europene, în valoare de 3,2 miliarde de euro, ce urmează să fie lansate pentru perioada de tranziţie 2021-2022.

Conferinţa va avea loc la sediul ministerului, dar se va transmite live şi pe paginile de Facebook MADR şi Adrian Oros. AGERPRES

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a scos la licitaţie lucrările de execuţie a autostrăzii Ploieşti – Buzău, cu cele trei loturi: Dumbrava-Mizil, Mizil-Pietroasele şi Pietroasele – municipiul Buzău.

Potrivit anunţului CNAIR publicat luni pe SICAP, valoarea contractului pentru execuţia autostrăzii, cu lotul 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000), lotul 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350) şi lotul 3 Pietroasele – municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250), este estimată între 4,290 miliarde de lei şi 5,062 miliarde de lei, fără TVA.

Costul lucrărilor pentru lotul 1 este estimat între 1,655 miliarde de lei şi 1,952 miliarde de lei, fără TVA, pentru lotul 2 la 1,475 miliarde de lei şi 1,741 miliarde de lei, fără TVA, iar pentru lotul 3 valoarea este cuprinsă între 1,160 miliarde de lei şi 1,369 miliarde de lei, fără TVA.

Tipul procedurii este licitaţia deschisă, iar achiziţia nu implică încheierea unui acord-cadru.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 4 august 2021, ora 15:00, dată la care acestea vor fi deschise.

„Prezenta procedură de achiziţie publică este iniţiată sub incidenţa următoarei condiţii: încheierea contractului de achiziţie publică este condiţionată de obţinerea/aprobarea finanţării lucrărilor din fonduri de la bugetul de stat şi/sau fonduri europene nerambursabile, semnarea contractului fiind posibilă doar în situaţia în care se respectă dispoziţiile referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice. În cazul în care, indiferent de motive, obţinerea/aprobarea finanţării lucrărilor din fonduri de la bugetul de stat şi/sau fonduri europene nerambursabile nu se realizează şi/sau cererea/contractul de finanţare nu va acoperi valoarea ofertei desemnate câştigătoare, autoritatea contractanta va aplica prevederile art. 212 alin (1) lit. c) teza a II-a din Legea 98/2016, fiind imposibilă încheierea contractului de achiziţie publică”, se spune în anunţ.

CNAIR estimează că va obţine finanţarea necesară semnării contractului în trimestrul IV al anului 2021.

Duratele contractelor pentru fiecare lot în parte este de 80 luni şi cuprinde: 20 luni perioada de execuţie a lucrărilor şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

„Durata contractelor de lucrări poate varia în funcţie de perioada de garanţie a lucrărilor ofertată de operatorii economici desemnaţi câştigători”, precizează Compania de Drumuri. AGERPRES

Banca Comercială Română (BCR) a listat astăzi, 31 mai, cea mai mare emisiune de obligațiuni la Bursa de Valori București (BVB), în valoare de 1 miliard de lei. BCR depășește astfel propriul record, stabilit în decembrie 2019, când a fost listată la BVB prima sa emisiune de obligațiuni, cu o valoare de 600 milioane de lei, cea mai mare la acea dată. Obligațiunile listate astăzi au simbolul bursier BCR28 și se tranzacționează pe Piața Reglementată a BVB.

„Cele două emisiuni de obligațiuni în lei în valoare totală de 1,6 miliarde de lei, realizate cu succes de echipa BCR, sunt exemple al angajamentului nostru de a contribui la dezvoltarea pieței de capital din România. Vom continua să avem astfel de acțiuni în mod recurent. Interesul investitorilor în aceste emisiuni ne dau încredere că Bursa de Valori București va deveni mai atractivă și va atrage tot mai multe runde de finanțare care să contribuie la susținerea economiei”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

„Valoarea emisiunii de obligațiuni BCR demonstrează, încă o dată, capacitatea pieței de capital și a investitorilor de a finanța economia locală. În ultimii doi ani și jumătate am avut la BVB peste 60 de runde de finanțare, acțiuni și obligațiuni, prin care peste 2,7 miliarde de euro au mers spre susținerea companiilor românești. BCR își depășește astăzi propriul record, stabilit în urmă cu un an și jumătate tot aici, la bursa de la București. Ne bucurăm că BCR este un partener important al BVB și că împreună putem finanța economia românească”, a declarat Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București.

Obligațiunile BCR au o maturitate de 7 ani și o dobândă anuală de 3,9%. Emisiunea cuprinde 2000 de obligațiuni, cu o valoare nominală de 500.000 de lei și a fost procesată în sistemul de tranzacționare al BVB în data de 19 mai 2021. Agenția de rating Fitch a acordat emisiunii de obligațiuni ratingul BBB+.

„Importanța succesului emisiunii și a listării obligațiunilor BCR la Bursa de Valori București nu se rezumă doar la valoare, care de altfel este foarte relevantă pentru viitorul pieței de capital românești. Emisiunea a fost procesată acum două săptămâni în sistemul bursei, fapt care demonstrează capacitatea infrastructurii pieței de a susține runde de finanțare de amploare ale emitenților, precum și ale intermediarilor”, a declarat Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București.

BCR este la a doua emisiune de obligațiuni listată la BVB. Prima are o valoare de 600 milioane lei și se tranzacționează pe Piața Principală din decembrie 2019, sub simbolul bursier BCR26.

BCR, membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe.

Produsul intern brut a crescut cu 2,8%, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB nu a consemnat nicio modificare, conform datelor semnal publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,2% în primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul 2020.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2020, publicată în comunicatul de presă nr. 86 din 8 aprilie 2021. Astfel: rezultatele trimestrului I 2020, comparativ cu trimestrul IV 2019, au fost revizuite de la 100,6% la 100,7% ; rezultatele trimestrului III 2020, comparativ cu trimestrul II 2020, au fost revizuite de la 105,6% la 105,5%; rezultatele trimestrului IV 2020, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 104,8% la 104,6%”, se spune în comunicatul INS.

În previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătăţit la 5,1% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să consemneze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creştere faţă de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an.

În raportul „World Economic Outlook”, publicat în aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit, de asemenea, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va înregistra o creştere economică de 6,4%.

La sfârşitul lunii aprilie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în creştere la 5% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut în 2021, la 1.142,9 miliarde de lei, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei. AGERPRES

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat  plata cererilor depuse în anul 2020 pentru Măsura 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor.

Suma totală autorizată la plată este de 102.372.834,62 euro, respectiv 489.649.268,11 lei, pentru un număr de 475 de beneficiari, astfel:

• 839.267,71 euro, respectiv 171.419.217,61 lei, pentru un număr de 214 beneficiari care au accesat Măsura 14 – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare;
• 533.566,91 euro, respectiv 318.230.050,50 lei, pentru un număr de 261 beneficiari care au accesat Măsura 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020.

Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele două ale anului în curs, faţă de perioada 1 ianuarie – 29 februarie 2020, ca serie brută cu 1,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,9%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie -29 februarie 2020 a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 1,5%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+6,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,4%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 7,5%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie -29 februarie 2020, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 1,9% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-7,2%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,2%). Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 8,4%.

Conform INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna februarie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 0,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,8%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,2%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 5,0%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2021, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 0,6%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+2,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,7%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,7%.

De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna februarie 2021, comparativ cu luna februarie 2020 a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 1,3%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+7,1%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,1%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 9,1%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2021, comparativ cu luna februarie 2020 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 1,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-6,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,8%). Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 11,3%. AGERPRES

Vânzările de autoturisme noi au scăzut în România cu aproape 40% în primele două luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2020, conform datelor publicate, luni, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

Pe piaţa naţională, după ce, în ultimele patru luni ale anului 2020, au fost consemnate creşteri ale înmatriculărilor de autovehicule, anul 2021 a debutat cu o scădere semnificativă în luna ianuarie (-46,6%), urmată de una mai puţin importantă (-18,8%), în luna februarie.

Topul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale), după două luni din anul 2021, este condus de Dacia, cu 2.443 de unităţi, urmată de Ford (1.832 unităţi), Toyota (1.418), Hyundai (1.298), Volkswagen (1.110), Skoda (1.102), Mercedes Benz (938), Renault (921), BMW (629) şi Suzuki (552).

Potrivit sursei citate, autoturismele (ce reprezintă circa 78% din totalul pieţei) au înregistrat, în luna februarie 2021, un volum de 6.815 de unităţi, cu 21,6% mai mic decât în luna similară din 2020. Pe ansamblul primelor două luni din acest an s-a consemnat o scădere generală de 39,6%, raportat la perioada similară a anului anterior.

În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, la două luni din 2021, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o scădere de -5,5 puncte procentuale faţă de perioada similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 60,8%. Totodată, autoturismele cu motoare diesel, în scădere uşoară de 1,9 puncte procentuale de la an la an, au o cotă de 26,1% din total.

Statistica APIA relevă faptul că autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in) şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au ajuns să deţină o cotă de piaţă de 13,1%, în perioada analizată, de 2,3 ori mai mare faţă cea pe care o aveau la finalul intervalului similar din anul precedent (5,7%).

Autoturismele „verzi” au rămas în teritoriu pozitiv, cu un salt de 39,7% în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, iar cota de piaţă a ajuns 13,1%, faţă de doar 5,7%, cât se înregistra în primele două luni din 2020.

În ceea ce priveşte tipul proprietarului, cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în ianuarie – februarie 2021, de către persoanele juridice, care acoperă 65% din totalul achiziţiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 35%.

La categoria de autovehicule comerciale uşoare (inclusiv minibuse şi pick-up) s-a înregistrat un recul de 14,1%, după primele două luni ale anului în curs, faţă de aceeaşi perioadă din 2020, această scădere fiind mai puţin abruptă comparativ cu cea înregistrată de autoturisme (-39,6%), arată datele APIA. AGERPRES