Seceta care pârjoleşte statele din estul Uniunii Europene devastează recoltele şi agravează ceea ce se aşteaptă a fi cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului, transmite Bloomberg.
În unele părţi din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului.
„Acesta va deveni un subiect important. Coronavirusul a arătat că suntem dependenţi de China, în termeni de ajutoare medicale, însă asta este chiar mai grav. Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dacă este o urgenţă”, spune Martin Pycha, preşedintele Asociaţiei Agricole din Cehia.
În România, oamenii au golit rafturile magazinelor de produse alimentare atunci când Guvernul a introdus carantina. Apoi a venit seceta iar cel de-al doilea exportator de grâu din UE a prognozat că recolta de grâu ar putea coborî la jumătate faţă de o medie de nouă milioane de tone pe an. Acest lucru a determinat Guvernul de la Bucureşti să interzică exportul de grâu spre alte destinaţii decât UE, ceea ce a provocat o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene. O săptămână mai târziu Bucureştiul a renunţat la interdicţie. Cu toate acestea, impactul dublu venit din partea virusului şi secetei a adus din nou agricultura în centrul politicii europene.
Statele UE din Est au evitat numărul mare de decese din cauza Covid-19 graţie introducerii rapide a carantinei, astfel ca preşedintele Cehiei, Milos Zeman, să declare că seceta este o problemă mai gravă coronavirusului. Preşedintele Cehiei a cerut Guvernului condus de premierul Andrej Babis să construiască mai multe rezervoare pentru apă.
În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european.
„Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică” a declarat săptămâna trecută premierul polonez, Mateusz Morawiecki. De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.
În România, în condiţiile în care randamentele culturilor de cereale sunt aşteptate să fie afectate de secetă, există în continuare un potenţial real pentru reintroducerea interdicţiilor la export. „Vom lua noi măsuri pentru a ne asigură că avem stocuri suficiente. Monitorizăm situaţia şi suntem gata să intrzicem din nou exporturile dacă vom considera că siguranţa alimentară este în pericol”, a avertizat săptămâna trecută ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
AGERPRES
Read more
Un număr de 381.152 PFA/II/IF (persoane fizice autorizate/Întreprinderi Individuale/ Întreprinderi familiale) erau înregistrate în România la 31 martie 2020, cu 634 (0,16%) mai multe faţă de luna precedentă, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Cele mai multe PFA/II/IF erau înregistrate în municipiul Bucureşti (26.640) şi în judeţele Cluj (17.850), Bihor (17.152) şi Iaşi (14.212).
Numărul total de membri/titulari ai acestor firme era de 417.037, iar cei mai mulţi (53%) aveau vârsta între 30 şi 49 de ani.
AGERPRES
Read more
Plăţile reprezentând ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna februarie a anului 2020, au demarat începând de luni, 18 mai, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
Plăţile respective se vor efectua prin Centrele Judeţene ale APIA.
Potrivit sursei citate, suma totală autorizată la plată este de 1.329.073,44 lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 28 solicitanţi.
Beneficiarii au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, menţionează APIA.
AGERPRES
Read more
Forestierii şi industria de profil trebuie să asigure o gestionare sustenabilă a resursei de lemn şi o prelucrare superioară a lemnului, care să creeze locuri de muncă în România şi să dezvolte toate ramurile economiei forestiere, susţin reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR).
În acest sens, Consiliul Director al ASFOR a aprobat documentul de strategie „România Verde în 10 paşi”, prin care sunt propuse măsuri pentru o relansare a economiei forestiere, care să contribuie la relansarea economiei naţionale pe baze ecologice şi care să permită atingerea ţintelor de stocare a carbonului, esenţiale în lupta cu combaterea schimbărilor climatice.
Pe lista propunerilor se află: strategia forestieră naţională, măsuri pentru proprietarii de păduri, creşterea capacităţii de administrare a pădurilor, recolte de lemn sustenabile, fond de investiţii pentru dezvoltare strategică, măsuri de încurajare a utilizării lemnului în construcţii, măsuri privind paza pădurilor şi trasabilitatea lemnului, Consiliul Naţional al Pădurilor şi terenurile degradate şi pădurile cu valoare deosebită.
Forestierii şi industria trebuie să asigure împreună o gestionare sustenabilă a resursei de lemn şi o prelucrare superioară a lemnului, care să creeze locuri de muncă în România şi să dezvolte toate ramurile economiei forestiere. Situaţia din piaţa lemnului nu este una foarte bună atât la nivel naţional, cât şi la nivel global. În perioada următoare, pentru a găsi soluţii de impulsionare a activităţilor din domeniului lemnului, vor fi întreprinse o serie de discuţii cu administratorii de păduri, pentru a găsi cele mai bune soluţii de asigurare a fluxului de lemn necesar unei bune funcţionări a economiei forestiere. Forestierii consideră că România are nevoie de o piaţă liberă, dar corectă iar lemnul trebuie să fie corect măsurat la prima punere pe piaţă. APV-ul conform literaturii de specialitate, dar şi reglementărilor în vigoare, este doar un document estimativ, dar este folosit ca un document de calcul precis. Pentru a elimina erorile trebuie găsite, urgent, soluţii – ca din pădure să fie expediat lemn măsurat şi nu estimat”, menţionează sursa citată.
În viziunea forestierilor, introducerea în legislaţie, în special în Codul Silvic, a unor prevederi privind modul de valorificare a lemnului nu are menirea de a diminua fenomenul tăierilor ilegale.
„Reducerea şi controlarea fenomenului tăierilor ilegale se face prin întărirea capacităţii de administrare şi control. Prin programe de achiziţie de echipamente moderne de monitorizare a fondului forestier şi de măsurare a lemnului. Modul de valorificare îl stabileşte piaţa şi este atributul relaţiei dintre vânzător şi cumpărător. Pentru a avea păduri sănătoase şi administrate sustenabil, România trebuie să protejeze capitalul autohton. România trebuie să folosească resursa naţională de lemn pentru buna dezvoltare a comunităţilor locale, pentru prelucrarea locală a lemnului şi întărirea capacităţii comunităţilor locale de a se dezvolta şi de a crea plus valoare şi locuri de muncă. Se impune găsirea unor măsuri de sprijin, prin care să fie stimulaţi angajaţii din domeniul exploatării pădurilor, măsuri ce vor avea în vedere gradul ridicat de periculozitate a muncii desfăşurate, dar şi importanţa muncii pe care aceştia o desfăşoară – asigurarea necesarului de lemn atât pentru populaţie, cât şi pentru economia forestieră (…) În acest sens, se impune, cel puţin pe o perioadă de cinci ani, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor pentru angajaţii în exploatări forestiere şi în prelucrarea primară a lemnului”, sunt de părere oficialii ASFOR.
Organizaţia menţionează, totodată, că pădurea şi produsele din lemn trebuie să fie în centrul politicilor publice, iar creşterea suprafeţei de teren acoperită cu specii forestiere va duce, implicit, şi la o creştere a cantităţii de carbon absorbită, utilizarea lemnului în produse cu durată lungă de viaţă permiţând stocarea carbonului pe termen lung.
„Atingerea ţintelor de economie verde trebuie să fie susţinute prin măsuri de pază a pădurilor, dar şi prin măsuri de protejare şi promovare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale. Un accent foarte important trebuie pus pe cercetare şi inovare în domeniul lemnului. În România, la ora actuală, cercetarea în domeniul exploatării, prelucrării primare şi industrializării lemnului nu este organizată, fiind realizată disparat, în special, de către universităţile de profil”, notează reprezentanţii forestierilor din România.
Asociaţia Forestierilor din România este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului – ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţionale.
AGERPRES
Persoanele fizice și juridice au la dispoziție Spaţiul Privat Virtual, dar şi noi adrese de e-mail pentru a comunica cu toate unitățile fiscale din județele Timiș, Arad, Hunedoara şi Caraș-Severin
EconomieUltimele stiri 13 mai 2020 0
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara recomandă, în continuare, comunicarea la distanță, cu precădere în această perioadă când riscul contaminării cu noul coronavirus este încă prezent şi îndeamnă persoanele fizice şi juridice să utilizeze mijloacele de comunicare la distanţă, în special serviciul on-line „SPATIUL PRIVAT VIRTUAL”.
Serviciul on-line „SPATIUL PRIVAT VIRTUAL” (SPV) este gratuit, disponibil 24/24 şi are avantajul că pune la dispoziția contribuabililor persoane fizice şi juridice acte administrative, precum şi alte documente, emise automat sau la cerere. La rândul lor contribuabilii pot transmite organului fiscal, prin intermediul SPV, declaraţii fiscale, precum şi diverse cereri sau sesizări.
Înregistrarea persoanelor fizice şi juridice în „Spaţiul Privat Virtual” se efectuează direct pe https://pfinternet.anaf.ro, sau pe www.anaf.ro în secţiunea .”Spaţiul Privat Virtual, rubrica „Înregistrare Utilizatori Persoane Fizice şi Juridice” cu ajutorul unui user şi a unei parole. În situaţia în care contribuabilii deţin un certificat digital calificat înregistrat pe site-ul ANAF, autentificarea în Spaţiul Privat Virtual se face cu ajutorul acestuia.
Îndrumare şi asistenţă privind înrolarea/utilizarea Spaţiului Privat Virtual, pe lângă cea oferită pe site-ul www.anaf.ro, se mai poate obţine şi prin utilizarea serviciul de asistențã telefonicã – Call Center, la numărul de telefon 031.403.91.60.
O alternativă la fel de facilă pentru obținerea de informații avizate, în scris, privind serviciul on-line „SPATIUL PRIVAT VIRTUAL” (SPV), este Formularul de contact, disponibil pe site-ul www.anaf.ro, la urmãtorul link: https://www.anaf.ro/asistpublic/. Solicitările astfel primite sunt tratate prioritar de direcțiile de specialitate, iar răspunsurile sunt transmise cu celeritate.
Prin utilizarea Spaţiului Privat Virtual, dar şi prin utilizarea adreselor de e-mail create la nivelul tuturor structurilor subordonate Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, se evită deplasarea la unitatea fiscală, ca măsură optimă de asigurare a distanţării sociale şi de limitare a deplasărilor.
Adresele de e-mail pot fi vizualizate pe site-ul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, accesând link-ul: https://www.anaf.ro/anaf/internet/Timisoara/ – Secţiunile „Contact” şi „Structuri subordonate”.
Producţia industrială a României s-a diminuat cu aproape 6%, în primul trimestru al anului, ca serie brută, în timp ce pe serie ajustată a scăzut cu 6,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.
Astfel, în primele trei luni din 2020, pe fondul scăderii cu 5,9% a producţiei industriale, ca serie brută, au fost consemnate diminuări în industria prelucrătoare de 6,3%, în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 4,8%, şi în industria extractivă, cu 3,8%.
În acelaşi timp, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 6,4%, ca urmare a activităţilor din industria prelucrătoare (-7,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,8%) şi industria extractivă (-2,7%).
Potrivit sursei citate, faţă de luna martie din anul precedent, în martie 2020, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 12,7%, din cauza diminuărilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-14,4%), industria extractivă (-7,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,7%).
Totodată, în intervalul analizat, producţia industrială, ca serie ajustată, s-a diminuat cu 14,5%, pe fondul scăderilor din industria prelucrătoare – cu 17,7%, industria extractivă – cu 7,4%, şi din sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 4,4%.
Datele INS arată că, în luna martie a acestui an, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 3,4%. În această marjă, industria prelucrătoare a coborât cu 4,5%, în timp ce industria extractivă a crescut cu 5,4%.
De asemenea, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a rămas la acelaşi nivel în martie 2020 vs februarie 2020.
În perioada analizată, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 12,4%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-14,9%) şi industria extractivă (-6,7%). Pe de altă parte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,4%.
AGERPRES
Read more
Cartofii, articolele chimice şi serviciile de telefonie s-au scumpit cel mai mult în luna aprilie a acestui an faţă de martie, în timp ce ouăle, combustibilii şi alte servicii s-au ieftinit.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri, cartofii s-au scumpit cu 8,96% în luna aprilie a acestui an faţă de martie 2020. Faţă de luna decembrie a anului trecut, cartofii s-au scumpit cu 21,67%. În schimb, ouăle s-au ieftinit cu 1,27% în aprilie, faţă de luna precedentă, iar faţă de luna decembrie 2019 au avut preţuri mai mici cu 3,03%.
Articolele chimice s-au scumpit cu 0,62% în luna aprilie în comparaţie cu martie şi cu 1,11% faţă de luna decembrie 2019.
Combustibilii s-au ieftinit cu 2,67% faţă luna anterioară şi cu 8,3% faţă de decembrie 2019.
Serviciile de telefonie s-au scumpit în aprilie faţă de luna anterioară cu 0,16% şi cu 0,52% faţă de luna decembrie. În schimb, alte servicii s-au ieftinit faţă de luna anterioară cu 0,33%, dar s-au scumpit cu 2,16% faţă de decembrie 2019.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna aprilie a acestui an, de la 3% în luna martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,72%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,53%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Preţurile de consum în luna aprilie 2020, comparativ cu martie, au urcat cu 0,26%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,42%.
AGERPRES
Read more
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri la 2,45% pe an, de la 2,46% pe an, marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La debutul lui 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul acestui an se situa la 3,19%. Pe 13 mai 2019, acesta era de 3,30% pe an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 2,54%, iar ROBOR la 12 luni a rămas la 2,60% pe an.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, pentru al patrulea trimestru din 2019, este de 2,44% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din al doilea trimestru al anului.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
AGERPRES
Read more
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 15 mai 2020, eliberează adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată (schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), implementate de Agenţie în cadrul Campaniei 2020. Aceste conventii se adresează fermierilor care intenţionează sa acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA.
Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13. De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.
Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.
În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.
Read more
România a înregistrat un spor natural negativ al populaţiei, în lunile februarie şi martie din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform sursei citate, la nivelul lunii martie 2020, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 702 în comparaţie cu luna similară din anul anterior, respectiv cu 247 în luna februarie 2020 faţă de aceeaşi lună din 2019.
De asemenea, numărul persoanelor care au decedat în prima lună de primăvară din anul curent a fost cu 298 mai mic comparativ cu martie 2019 şi cu 411 mai mic în luna februarie 2020, faţă de luna februarie din anul precedent.
Sporul natural a fost negativ atât în lunile februarie şi martie 2020, cât şi în lunile februarie şi martie 2019.
Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost mai mic atât în februarie (-19), cât şi în martie (-21) comparativ cu aceleaşi luni din anul anterior.
Totodată, numărul căsătoriilor a fost, în luna martie 2020, cu 2.170 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent, dar în luna februarie 2020 a fost cu 577 mai mare decât cel consemnat în februarie 2019. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010, în luna martie 2020 s-au pronunţat cu 877 divorţuri mai puţine decât în luna martie 2019, iar în luna februarie a acestui an cu 176 divorţuri mai puţine în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în lunile februarie şi martie 2020, în contextul pandemiei COVID-19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de trei persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă. De asemenea, datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, explică specialiştii INS.
În ceea ce priveşte datele comparative februarie-martie 2020 vs ianuarie – februarie 2020, statistica oficială evidenţiază scăderi pe majoritatea palierelor.
Astfel, în luna martie 2020, s-a înregistrat naşterea a 11.857 de copii, cu 270 mai puţini decât cu o lună în urmă, iar în luna februarie s-a consemnat naşterea a 12.127 de copii, cu 3.844 mai puţini decât în prima lună a anului în curs.
Pe parcursul lunii martie din acest an, numărul deceselor a ajuns la 22.591, cu 892 decese mai multe decât în februarie 2020, în timp ce numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în aceeaşi perioadă, a fost de 83, în scădere cu 19 decese faţă de datele înregistrate în februarie, anul curent.
În luna februarie 2020, numărul deceselor înregistrate a fost de 21.699, cu 1.653 mai puţine decât în luna ianuarie 2020, iar numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an a fost de 102, în creştere cu 11 decese faţă de luna ianuarie 2020.
La nivel general, sporul natural a fost negativ atât în luna martie 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 10.734 de persoane, cât şi în luna februarie 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 9.572 de persoane.
„Numărul născuţilor-vii şi cel al deceselor înregistrate în luna februarie 2020 urmează tendinţa generală din ultimii 10 ani. Din luna martie 2020, criza sanitară începe să aibă efecte asupra fenomenelor demografice, prin scăderi uşor mai pronunţate ale acestora faţă de anul precedent”, se arată în comunicatul INS.
În luna martie a acestui an, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4.053 de căsătorii, cu 1.811 mai puţine decât în luna februarie 2020, când au fost 5.864 de căsătorii, cu 1.508 mai multe decât în luna ianuarie 2020.
Pe de altă parte, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 1.889, în martie, cu 295 mai puţine decât în februarie 2020. În plus, în a doua lună a anului în curs, numărul divorţurilor pronunţate pe baza legislaţiei în vigoare a fost de 2.184, cu 1.348 mai multe decât în ianuarie 2020.
Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă. AGERPRES
Read more