Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile.
„Toţi cei care vor suferi pierderi datorită secetei o să fie despăgubiţi. Nu au mai fost despăgubiţi de multă vreme pentru aceste pierderi provocate de secetă. Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, a precizat Oros.
El a explicat că pe teren se deplasează echipe ale ministerului care verifică situaţia, iar la finalul lunii va exista o evaluare pentru a şti ce sume trebuie plătite.
„Vom avea spre finalul lunii o evaluare, să ştim ce sume vor trebui alocate ca să fie despăgubiţi. (…) Din fericire, în ultimele zile a plouat, în următoarele săptămâni va ploua. Fermierii care sunt afectaţi şi culturile care au fost semănate în toamnă, culturile de păioase au fost afectate, se gândesc acum să reînsămânţeze cu culturi care în această perioadă se însămânţează, în general floarea soarelui şi porumb, ca să mai diminueze din pierderi. Noi le-am promis că o să îi despăgubim anul acesta şi vom veni cu alte forme de sprijin ca să treacă mai uşor peste aceste pierderi”, a spus Oros.
Ministrul Adrian Oros efectuează sâmbătă mai multe vizite la societăţi din judeţul Satu Mare pentru a afla modul în care acestea au fost afectate de pandemie. AGERPRES
Read more
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat contractul de execuţie a lucrărilor de reabilitare a DN76, Vârfurile – Ştei, acestea urmând să fie realizate de asocierea Drum Asfalt – Vahostav SK a.s. – Trameco S.A. -Ile Viorel Costruct SRL.
Valoarea contractului este de 74,784 milioane lei, fără TVA, finanţarea urmând să fie făcută din fonduri nerambursabile, conform unui comunicat al CNAIR remis, joi, AGERPRES.
„În conformitate cu prevederile contractuale, durata de realizare a acestui contract este de 12 luni, pentru execuţia lucrărilor. Perioada de garanţie a lucrărilor ofertată de câştigător este de 60 de luni. Obiectul contractului îl reprezintă finalizarea lucrărilor de reabilitare a tronsonului Vârfurile – Ştei aferent DN76”, se menţionează în comunicat.
Sectorul de drum se află pe teritoriul judeţelor Arad şi Bihor. Principalele lucrări ce vor fi realizate vizează finalizarea reabilitării a 33,31 km de drum naţional.
Lucrările ce urmează a fi executate constau în finalizarea reabilitării unui număr de 5 poduri, amenajarea a 5 parcări, amenajarea a 5 staţii de autobuz, lucrări de colectare şi evacuare a apelor, lucrări de susţinere şi consolidare a terasamentelor, lucrări de sprijinire, lucrări de sporire a capacităţii portante a terenului de fundare, lucrări hidrotehnice şi lucrări de siguranţa circulaţiei.
AGERPRES
Read more
Cifra de afaceri a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) din România a scăzut cu aproape 20% în aprilie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu mai mult de un sfert faţă de martie 2020, conform rezultatelor Barometrului SmartBill, date publicităţii joi.
Statistica, disponibilă permanent pe platforma https://smartbill.ro/barometru este rezultatul unei analize efectuată pe un eşantion compus din peste 20.000 de afaceri cu abonament SmartBill activ şi cu istoric din ianuarie 2019 şi până în prezent.
Potrivit cifrelor centralizate în Barometru, ponderea sectoarelor cele mai afectate de către pandemie în acest eşantion este destul de mică, un aspect important de luat în calcul pentru raportarea la întreaga economie.
Astfel, cifra de afaceri scade semnificativ în ianuarie, un recul al perioadei de Sărbători, dar revine pe creştere puternică în februarie şi martie, urmând o perioadă de relativă plafonare până în toamnă, când reîncepe creşterea. Acest trend se păstrează aproape identic şi în 2017 şi 2018, ani ce nu sunt ilustraţi în pagina barometrului.
La nivel geografic, cel mai mare impact al crizei este observat în zonele Vest, Nord-Vest, Sud-Vest şi Nord-Est, cu peste 30% scădere în aprilie faţă de martie. Totodată, un impact ceva mai mic a fost resimţit în Bucureşti-Ilfov, cu o diminuare de doar 21%, la nivel comparativ, respectiv de 13%, anual.
În ceea ce priveşte sectoarele, cele mai afectate sunt cele ale organizării de spectacole şi evenimente (-58% în aprilie vs martie 2020, respectiv de -73% de la an la an), hoteluri şi restaurante (-40% lună la lună; -59% de la an la an) şi imobiliare (-40%, respectiv -34%).
La nivel general, Barometrul SmartBill arată că afacerile IMM-urilor au scăzut, în aprilie, cu 25,7% faţă de luna martie din acest an, respectiv cu 19,2% faţă de aceeaşi lună din 2019.
SmartBill menţionează că va realiza, începând de la jumătatea lunii mai, o actualizare zilnică a datelor, astfel încât evoluţia indicatorilor va putea fi urmărită în timp real din acel moment.
Dezvoltat în anul 2007 de către antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, SmartBill este în prezent cel mai utilizat şi cel mai apreciat program de gestiune şi facturare de pe piaţa din România, cu peste 65.000 de clienţi.
SmartBill se adresează unei plaje mari de afaceri, de la PFA-uri, companii mici si mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate domeniile de business. Prin intermediul SmartBill se emit lunar peste două milioane de facturi şi se facturează peste opt miliarde de euro, anual.
În 2016, compania a beneficiat de o investiţie de un milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Ventures, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din părţile sociale. Trei ani mai târziu, grupul norvegian Visma a preluat jumătate din companie, dar fondatorii păstrează controlul.
Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 15 milioane de lei, în ultimul an.
AGERPRES
Read more
Ford reia producţia la Craiova, etapizat, într-un singur schimb
EconomieNational/Extern 4 mai 2020 0
Ford reia de luni, gradual, producţia de vehicule şi motoare la principalele sale uzine din Europa, iar la uzina de la Craiova activitatea se va relua în mod etapizat, într-un singur schimb de lucru, atât în Secţia de Producţie Vehicule, cât şi în cea de Producţie Motoare.
Conform unui comunicat al Ford România, angajaţii sunt anunţaţi de supervizorul/team leader-ul lor dacă este cazul să vină la muncă. Persoanele care nu vor veni la muncă vor rămâne în şomaj tehnic, în baza unei decizii formale.
„Compania a pregătit un pachet cuprinzător de măsuri, dar, mai presus de toate, face apel la simţul de responsabilitate şi disciplină al angajaţilor pentru buna şi corecta implementare a acestora”, se menţionează în comunicat.
Astfel, angajaţii vor trebui să completeze zilnic un formular online de autoevaluare a sănătăţii pentru a se permite accesul în uzină. Acesta este un chestionar simplu privind starea de sănătate individuală. Dacă răspunsul este da la toate întrebările, angajatul poate veni la serviciu; dacă răspunsul este da la una (sau mai multe) dintre întrebări, angajatul nu poate veni la serviciu şi va primi informaţii suplimentare pe care trebuie să le urmeze.
Totodată, la fiecare poartă de acces, vor fi instalate dispozitive de scanare a temperaturii pentru a identifica persoanele care au febră. Pentru a-i proteja pe toţi cei care lucrează în uzina Ford Craiova, persoanelor cu o temperatură corporală ridicată nu li se va permite accesul în uzină.
De asemenea, angajaţii sunt rugaţi să păstreze o distanţă de cel puţin 2 metri faţă de cei din jur şi să evite formarea unor grupuri mai mari de trei persoane şi sunt sfătuiţi să nu cumpere alimente neambalate. Cantinele din secţii, automatele, bucătăriile unde se prepară mâncarea şi facilităţile din zona de odihnă (frigidere, cuptoare cu microunde) nu vor fi puse în funcţiune. Cu toate acestea, chioşcurile din interiorul uzinei vor fi redeschise.
Întreg personalul din incinta companiei va fi obligat să poarte mască pe faţă şi, în plus, în anumite situaţii, o vizieră, pentru a reduce riscul de răspândire a
infecţiei în fabrică. Compania a suplimentat nu numai materialele de curăţare, dar şi frecvenţa acestor activităţi în întreaga fabrică, începând cu luna trecută. Angajaţilor li se va oferi, de asemenea, acces la materiale de curăţare corespunzătoare, pentru a se asigura că îşi pot păstra curate propriile zone de lucru şi că pot păstra o igienă
personală corespunzătoare.
Compania a contactat furnizorii de transport interni şi externi şi le-a comunicat să asigure suficiente autobuze/tramvaie pentru transportul public, cât şi curse speciale suplimentare, deoarece este recomandat ca gradul de ocupare al mijlocului de transport să fie sub 50%. În cazul transportului personal, compania a recomandat deplasarea a cel mult două persoane într-o maşină: şoferul şi o persoană pe bancheta din spate, în partea opusă şoferului.
Comunicatul mai precizează că Ford va produce măşti de faţă pentru a fi utilizate în uzinele sale din toată Europa. Măştile de faţă furnizate de companie vor trebui purtate de oricine lucrează sau vizitează o unitate Ford, în conformitate cu protocoalele globale ale companiei.
„Prin fabricarea măştilor de faţă pentru uz propriu, compania contribuie la reducerea cererii din lanţurile de aprovizionare pentru echipamentele de protecţie personală care sunt necesare serviciilor medicale şi altor industrii. În plus, Ford Craiova produce propriile viziere, asigurând un nivel suplimentar de protecţie pentru unele operaţiuni din cadrul uzinei”, precizează reprezentanţii companiei.
Angajaţii fabricii Ford de la Craiova au intrat în şomaj tehnic începând de pe data de 19 martie 2020, iar pe parcursul acestei perioade beneficiază de o indemnizaţie de 78% din salariul de bază.
Ford Motor Company este o companie globală cu sediul în Dearborn, Michigan. Compania proiectează, produce, comercializează şi furnizează o linie completă de autoturisme, camioane, SUV-uri, vehicule electrificate marca Ford şi vehicule de lux Lincoln, oferă servicii financiare prin Ford Motor Credit Company şi urmăreşte să ocupe poziţii de top în domeniul electrificării, vehiculelor autonome şi soluţiilor de mobilitate. Ford are aproximativ 190.000 de angajaţi în întreaga lume.
Ford Europa este responsabilă de producerea, vânzarea şi deservirea vehiculelor marca Ford pe 50 de pieţe individuale, având aproximativ 46.000 de angajaţi în unităţile proprii şi în asocierile în participaţie consolidate şi aproximativ 61.000 de angajaţi, dacă sunt incluse şi societăţile neconsolidate. Pe lângă Ford Motor Credit Company, operaţiunile Ford Europa includ Divizia de servicii pentru clienţi Ford şi 19 unităţi de producţie (12 unităţi proprii şi şapte asocieri în participaţie neconsolidate).
Primele autoturisme Ford au fost expediate în Europa în 1903 – în acelaşi an a fost fondată Ford Motor Company. Producţia europeană a început în 1911. AGERPRES
Read more
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna mai 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,065 miliarde de lei, din care 500 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 3,1 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 465 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma este cu 115 milioane de lei mai mare faţă de cea programată pentru luna aprilie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 14 mai este programată o licitaţie pentru certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 500 de milioane de lei, pe o perioadă de 364 de zile, data scadenţei fiind la 17 mai 2021.
De asemenea, Finanţele au programat şi şapte emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (465 milioane de lei în total). Emisiunile vor fi de 500 de milioane lei (cinci emisiuni), 400 de milioane lei (o emisiune) şi 200 milioane lei (o emisiune). AGERPRES
Read more
Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile, transmite Xinhua.
„Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile”, a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat duminică agenţiei portugheze de presă Lusa.
În timp ce sectorul turismului din Europa stagnează, din cauza restricţiilor impuse de statele membre pentru a ţine sub control pandemia, inclusiv limitarea călătoriilor între ţări, „turismul a trecut de la 100% la zero” şi astăzi „este redus practic la 10% din ce era”, ţinând cont de pierderile totale, a explicat oficialul ETC.
„Totul este în mod egal afectat, deoarece întregul lanţ valoric din turism este interconectat. De la vasele de croazieră, la alţi operatori, şi în special companiile aeriene, toată lumea înregistrează pierderi masive, cu scăderi de la 45% pentru operatorii aerieni la 70% pentru hoteluri şi restaurante”, a explicat Santander.
Acesta a estimat că actuala criză „este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, „fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni”.
Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.
România este membră din anul 1998 în Comisia Europeană pentru Turism (ETC) – organism nonprofit care reuneşte organizaţiile naţionale de turism din Europa. AGERPRES
Read more
Firmele şi instituţiile publice din România pot utiliza, începând de marţi, Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), pentru efectuarea de plăţi din conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului prin care îşi desfăşoară activitatea proprie, informează Ministerul Finanţelor.
OPME se completează şi se depune on-line prin Sistemul naţional de raportare Forexebug de către instituţiile publice şi, respectiv, prin intermediul serviciului „Depunere declaraţii” de către operatorii economici şi alte entităţi decât instituţii publice.
Persoanele din cadrul operatorilor economici şi ai altor entităţi decât instituţii publice care semnează ordinul de plată multiplu electronic (OPME) trebuie să fie înrolate în Spaţiul privat virtual (SPV) ca reprezentant legal, reprezentant desemnat sau împuternicit pentru aceştia şi să corespundă cu cele aprobate în fişa specimenelor de semnături depusă la unitatea Trezoreriei Statului prin care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
Formularul OPME poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Sistemul naţional de raportare https://forexepublic.mfinante.gov.ro/web/guest/formulare sau poate fi pus la dispoziţie de către unităţile teritoriale ale Trezoreriei statului.
Pentru operatorii economici şi alte entităţi decât instituţiile publice, recipisele aferente depunerii şi validării/respingerii OMPE se vizualizează prin spaţiul virtual (SPV), secţiunea „Mesaje”.
„De ieri, firmele şi instituţiile publice comunică de la distanţă cu Trezoreria Statului! Fără deplasări la ghişeu. Fără cozi. Simplu, în doar câteva click-uri şi cu semnătură electronică. Totul prin intermediul ordinului de plată multiplu electronic. Informatizarea statului nu a fost o prioritate în ultimii treizeci de ani pentru că foarte mulţi profitau de pe urma birocraţiei. Vremea acestora a trecut. Astăzi, mai mult ca oricând, este evident că informatizarea statului este vitală. Nu elimină doar evaziunea fiscală, creşte profitabilitatea şi productivitatea dar elimină şi deplasările inutile într-un moment în care toţi trebuie să stăm în casă cât mai mult. Urmează în câteva săptămâni conectarea caselor de marcat la ANAF. O să ieşim mai puternici şi mai competitivi din această criză”, a scris pe Facebook ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. AGERPRES
Read more
Producătorii de ciocolată elvețieni oferă reduceri de prețuri fără precedent, în încercarea de a diminua cererea slabă din timpul sezonului de Paște, în timp ce cumpărătorii se aruncă pe cantități de hârtie igienică și ciorbă din conserve, în loc de iepurașii cu staniol.
Lindt & Spruengli AG oferă reduceri de prețuri online de 30% pe întregul său sortiment de Paște. Laederach, un alt lanț de ciocolată high-end, și-a abandonat practica de a evita reducerile în acest an. De asemenea, retailerii din Europa și America de Nord oferă promoții de până la 50%.
Blocajele din întreaga lume, care au ca scop limitarea răspândirii coronavirusului, consumatorii se concentrează pe alimente și băuturi esențiale și lasă deoparte placerile de lux.
Lindt, cel mai mare producător mondial de ciocolată premium, și-a livrat produsele de Paște retailerilor înainte ca focarul de coronavirus să fie declarat pandemic. Magazinele proprii sunt acum închise, iar interdicțiile de călătorie înseamnă că ciocolata rămâne pe rafturile magazinelor fără taxe vamale.
Paștele reprezintă aproximativ 15% din vânzările totale ale Lindt, afirmă Jean-Philippe Bertschy, de la Bank Vontobel AG, care a adăugat că vânzările companiei vor scădea probabil cu 14% în prima jumătate, în special marca americană Russell Stover.
Atât Lindt cât și Laederach au înregistrat o creștere a vânzărilor online, dar este puțin probabil să se apropie de vânzările pierdute în magazine, deoarece cumpărăturile de ciocolată sunt adesea cumpărături din impuls.
Read more
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timişoara informează instituțiile publice și agenții economici că se va introduce un nou instrument pentru efectuarea de plăți de la TREZORERIA STATULUI și anume ORDINUL DE PLATA MULTIPLU ELECTRONIC (OPME). Acesta va putea fi utilizat, atât de către instituțiile publice, cât și de către operatorii economici și alte entități decât instituțiile publice.
Pentru a pregăti și utiliza acest instrument în cel mai scurt timp de la apariția ordinului ministrului finanțelor este necesar să cunoașteți următoarele:
1. Instituțiile publice
Persoanele din cadrul instituțiilor publice care semnează ordinul de plată multiplu electronic (OPME) (doua semnături electronice) trebuie să fie înrolate în sistemul național de raportare Forexebug și să corespundă cu cele aprobate în fișa specimenelor de semnături depusă la unitatea trezoreriei statului prin care își gestionează bugetul propriu.
În cazul în care persoanele care semnează OPME nu sunt înrolate în sistemul național de raportare Forexebug vă rugăm să faceți demersurile necesare înrolării acestora.
2. Operatorii economici şi alte entități
Persoanele din cadrul operatorilor economici și altor entități decât instituții publice care semnează Ordinul de plată multiplu electronic (OPME) (o singura semnătură electronică) trebuie să fie înrolate în Spațiul Privat Virtual (SPV) ca reprezentant legal, reprezentant desemnat sau împuternicit pentru aceștia și să corespundă cu cele aprobate în fișa specimenelor de semnături depusă la unitatea trezoreriei statului prin care aceștia își desfășoară activitatea.
Aceștia vor trebui să completeze o nouă Fișă de specimene care să conțină și informațiile referitoare la codul numeric personal/număr de identificare fiscală. La solicitare, modelul fișelor vor fi transmise spre completare în format electronic.
Operatorii economici și alte entități pot utiliza Ordinul de plată multiplu electronic (OPME) numai în cazul în care decid că plățile pot fi efectuate prin utilizarea unei singure semnături.
Utilizarea OPME a fost reglementată prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1819/21.03.2020 pentru modificarea şi completarea art. 6^1 din Normele metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) şi a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 246/2005, precum şi pentru completarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 660/2017.
Localităţile din România ar putea accesa 384 milioane de lei pentru investiţii în iluminatul public cu LED
EconomieNational/ExternUltimele stiri 9 aprilie 2020 0
Localităţile din România vor putea înlocui corpurile de iluminat cu consum ridicat de energie electrică cu cele bazate pe tehnologia LED, prin intermediul Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, al cărui buget pentru acest an este de 384 milioane de lei.
„În plină pandemie de coronavirus, vrem ca o parte din fondurile AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu, n.r.) să intre direct în economia României prin programe care să o sprijine. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează anul acesta, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), un program destinat iluminatului ecologic în oraşele şi comunele din ţara noastră. Programul este multianual, iar bugetul stabilit pentru 2020 este de 384 milioane de lei. Astfel, localităţile din România vor putea înlocui corpurile de iluminat cu consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED. Totodată, administraţiile vor putea achiziţiona şi sisteme de dimming/telegestiune, care permit reglarea fluxului luminos. Programul de iluminat public stradal va reduce cu până la 40% consumul de energie electrică din fiecare oraş din România. În acest fel, dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, vom obţine şi o scădere consistentă a facturii locale şi naţionale la electricitate”, a scris pe propria pagină de Facebook, ministrul Mediului, Costel Alexe.
Conform oficialului, la ora actuală, peste 20% din consumul total de energie electrică al unei localităţi provine din iluminatul străzilor, iar „aceste cifre susţin şi o sursă continuă de poluare cu emisii de CO2 şi costuri ridicate pentru administraţiile locale”.
Prin noul program, pe baza bugetului alocat în acest an, circa 700 de localităţi din România vor avea posibilitatea să pornească aceste investiţii şi să beneficieze de o susţinere financiară de maximum 90% pentru proiecte de eficientizare energetică a iluminatului public.
Potrivit Ordinului de ministru, finanţarea se acordă în funcţie de categoria Unităţii Administrativ-Teritoriale (UAT), după cum urmează: cu o populaţie de până la 4.000 locuitori – în sumă de 500.000 lei; cu o populaţie de peste 4.001 de locuitori – în sumă de un milion de lei. Sunt eligibile pentru a participa în cadrul Programului UAT-urile organizate la nivel de comună, oraş sau municipiu.
Ghidul de finanţare al Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public este publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor spre consultare publică, începând de joi, 9 aprilie, timp de zece zile. AGERPRES
Read more