Comisia Europeană a anunţat alocarea a 232 de milioane de euro suplimentar pentru a combate începutul epidemiei de coronavirus în blocul comunitar, după o înmulţire a cazurilor de infectare cu #coronavirus în Italia, unde s-au înregistrat deja cinci decese, cerând în acelaşi timp statelor membre să nu ia măsuri pripite fără a cântări dovezile ştiinţifice, informează DPA.

‘Cu peste 2.600 de vieţi pierdute deja (la nivel mondial), nu există altă opţiune decât să ne pregătim la toate nivelurile’, a declarat comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Aproximativ jumătate din această finanţare este destinată Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru a îmbunătăţi pregătirea şi măsurile de intervenţie în ţările cu sisteme de sănătate precare. Cea mai mare parte a fondurilor rămase va fi orientată însă spre cercetarea ştiinţifică, de exemplu cu privire la dezvoltarea de vaccinuri.

Măsuri precum închiderea frontierelor în cadrul zonei Schengen de călătorie fără restricţii în Europa ar trebui să se bazeze numai pe evaluări de risc, recomandări ştiinţifice şi proporţionalitate, a apreciat Lenarcic.

Experţi din statele membre UE urmează să se reunească luni şi o echipă de experţi #OMS şi UE este aşteptată marţi în Italia, notează agenţia de presă citată. AGERPRES

Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 6,94 lei (2,97%), până la o cotaţie de 240,4606 de lei, de la 233,5122 lei, cât anunţase vineri Banca Naţională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare record.

Pentru moneda europeană, BNR a afişat, luni, un curs de 4,8024 lei pentru un euro, mai mic cu 0,02 bani faţă de cotaţia de 4,8026 lei pentru un euro, stabilită în şedinţa anterioară.

Leul s-a apreciat şi în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,4395 lei, în scădere cu 0,67 bani (-0,15%), comparativ cu valoarea de vineri, respectiv 4,4462 de lei pentru moneda americană.

Totodată, leul a câştigat teren şi în faţa francului elveţian, ajungând la o cotaţie de 4,5257 lei, cu 0,01 bani sub cuantumul din şedinţa anterioară, de 4,5258 lei pentru un franc.

În plan extern, monedele asiatice erau în scădere luni pe măsură ce răspândirea rapidă a coronavirusului dincolo de China a alimentat temerile referitoare la o pandemie şi i-a determinat pe investitori să se îndrepte spre aur şi dolari pentru siguranţă.

AGERPRES

Omul de afaceri german Peter Fenkl a presupus întotdeauna că 2020 va fi o luptă în urcare. Dar la mai puțin de două luni din an, este clar că provocarea este mult mai mare.

Directorul executiv al firmei de producție Ziel-Abegg este doar unul dintre nenumărații manageri din toată Europa, care a observat o lovitură de la coronavirus. Focarul continuă o serie de vești proaste pentru producția europeană, care a lăsat economia ca o forță slăbită și treptat treptat dispar speranțele de redresare.

Această frustrare are un impact asupra întreprinderilor din Europa, a căror dependență de exporturi și globalizare le expune unor neplăceri declanșate de războaie comerciale sau conflicte politice. Tiremaker Michelin își reduce prognoza de profit, iar Pernod-Ricard, proprietarul whisky-ului Jameson, a avertizat că impactul virusului va fi sever, întrucât ar fi redus prognoza de profit pentru tot anul, afirmă Bloomberg.

Ultimele îngrijorări au pus un nor pe semnele slabe ale optimismului care au apărut la sfârșitul lui 2019. Miniștrii de finanțe au avertizat luna aceasta că zona euro riscă o „perioadă prelungită de creștere a inflației”, un scenariu care amintește de problemele de lungă durată din Japonia.

De asemenea, investitorii au început să se năpustească și nu s-au mai îndrăgostit de euro. Moneda a scăzut aproape 4% față de dolar în acest an la cea mai mică valoare din aproape ultimii trei ani

Leul s-a depreciat, vineri, cu 1,92 bani (+0,40%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,8026 lei/euro.

BNR a cotat joi euro la 4,7834 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7924 şi 4,8049 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,4462 lei, în creştere cu 1,55 de bani (+0,35%), faţă de cursul de joi, respectiv 4,4307 lei/dolar.

Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, cu 1,8 bani (+0,40%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,5258 lei, comparativ cu 4,5078 de lei/franc joi.

Potrivit cotaţiei BNR, şi gramul de aur a atins vineri un nou maxim istoric. Aurul s-a scumpit cu 4 lei (1,78%), până la 233,5122 de lei, de la 229,4268 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.

AGERPRES

Mai mult de jumătate (58%) dintre companiile din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au raportat că în 2018 s-au confruntat cu dificultăţi în ocuparea locurilor vacante de specialişti IT&C (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor), iar cel mai semnificativ deficit s-a înregistrat în România, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Aproximativ 9% dintre companiile din UE au recrutat sau au încercat să recruteze în 2018 specialişti IT&C. În rândul statelor membre, deşi numai 3% dintre companiile din România au recrutat sau au încercat să recruteze în 2018 specialişti IT&C, 90% dintre acestea au apreciat că a fost dificilă ocuparea acestor locuri de muncă.

De asemenea, recrutarea de specialişti IT&C a fost dificilă şi pentru companiile din Cehia (unde 80% s-au confruntat cu dificultăţi), Austria (74%) şi Suedia (72%).

În contrast, procentajul companiilor care s-au confruntat cu dificultăţi în ocuparea locurilor vacante de specialişti IT&C a fost de sub 40% în Spania (27%) şi Grecia (38%).

Datele Eurostat arată că a devenit din ce în ce mai dificil pentru companiile din UE să recruteze specialişti IT&C. Procentajul companiilor care se confruntau cu dificultăţi în ocuparea locurilor vacante de specialişti ITC se situa la 37% în 2013 şi la 38% în 2014. De atunci, acest procentaj a crescut semnificativ, cu 4-6 puncte procentuale în fiecare an, ajungând în 2018 la un nivel record.

AGERPRES

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a confirmat joi seara, la postul public de televiziune, că pensiile vor creşte cu 40% de la 1 septembrie 2020.

Întrebată de moderator dacă pensiile vor creşte cu 40% de la 1 septembrie, Violeta Alexandru a răspuns: „Cresc pensiile”.

„Aşa este legea. (…) Îmi pare rău, trebuie să o spun: PSD întreţine această frică, PSD întreţine întrebările încontinuu pe acest subiect. Dimpotrivă, banii sunt în buget. (…) Cresc pensiile. Este lege în vigoare. Da, vom creşte pensiile”, a declarat ministrul Muncii, la TVR 1, fiind pentru prima dată de la preluarea mandatului când oficialul de la Muncă afirmă acest lucru.

Până în prezent, Violeta Alexandru a răspuns invariabil la întrebarea privind majorarea pensiilor, susţinând doar că va respecta legea în vigoare. Legislaţia prevede mărirea cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020.

Ulterior, ministrul Muncii a apreciat că răspunsul său a clarificat subiectul creşterii pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.

„Putem să agreăm şi pentru pensii că am dat răspunsul suficient de clar?”, a reacţionat ministrul Muncii.

Începând cu 1 martie 2020, cel mai mic venit brut oferit de Lidl în România va avea o medie lunară de peste 4.000 lei brut, adică aproximativ 2.500 lei net. Odată cu majorarea venitului minim, compania extinde și pachetul de beneficii și compensații pentru toți angajații, consolidându-și astfel poziția de lider în topul angajatorilor din retailul alimentar. Printre cele mai atractive beneficii nou introduse se numără: o zi liberă cu ocazia zilei de naștere, o zi suplimentară de concediu pentru cei care au o vechime mai mare de 5 ani în companie, precum și creșteri ale sporurilor speciale. Prin toate aceste măsuri, toți angajații Lidl vor beneficia de creșteri ale venitului pe parcursul anului financiar 2020. În plus, anul acesta, compania va crea aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă în toată țara.

Pentru anul financiar care va începe la 1 martie, Lidl are în plan investirea unui miliard de lei în România, sumă din care, pe lângă extinderea rețelei de magazine, o parte se va duce către crearea a aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă și extinderea pachetelor de compensații și beneficii pentru angajați. Astfel, în anul financiar 2020, niciun angajat Lidl România nu va realiza un venit lunar mediu mai mic de 4.000 de lei brut (aproximativ 2.500 de lei net), sumă ce include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paște și de Crăciun, precum și alte tipuri de sporuri. Pentru echipele din magazinele Lidl, acest lucru înseamnă o creștere a veniturilor peste media de creștere anuală în retailul de profil. Astfel, Lidl își consolidează și anul acesta poziția de lider în topul angajatorilor din acest sector.

Începând cu anul 2019, Lidl a introdus o treaptă suplimentară de salarizare pentru lucrătorii din magazine și depozite, astfel încât aceștia au parte de creșteri salariale garantate în primii 4 ani de la angajare, în al patrulea an ajungând la un venit total de peste 4.700 lei brut.

În plus, din luna martie, compania dublează sporul pentru lucrul în zile de sărbătoare legală pentru toți angajații eligibili.

Mai multe zile libere pentru angajații Lidl

Angajații din magazine nu sunt singurii care vor beneficia în anul 2020 de majorări ale venitului sau de un pachet mai amplu de beneficii. Începând cu anul 2020, Lidl oferă fiecărui membru al echipei o zi liberă cu ocazia zilei de naștere, dar și o zi de concediu în plus celor cu o vechime mai mare de 5 ani în companie.

Mai mult decât atât, angajații Lidl au printre cele mai multe zile libere din retailul alimentar. Numărul de zile de concediu acordate crește progresiv în primii ani de activitate în companie, ajungând astfel la un numar maxim de 27 de zile de concediu. În plus, Lidl este singurul retailer care oferă tuturor angajaților din magazine 2 zile libere, atât de Crăciun, cât și de Paște.

Beneficii substanțiale

Beneficiile substanțiale oferite, salariile peste media pieței și oportunitățile de dezvoltare profesională au contribuit la poziționarea Lidl ca lider în topul angajatorilor din retailul alimentar. Compania depune eforturi pentru a îmbunătăți constant pachetul de compensații și beneficii oferite tuturor angajaților, printre acestea numărându-se asigurare privată de sănătate, asigurare de viață și oportunități de dezvoltare profesională.

Dezvoltarea angajaților este o prioritate pentru Lidl, iar compania investește constant în acest domeniu. Astfel, orice angajat din magazine, depozite sau sediile administrative are posibilitatea de a-și dezvolta cariera, inclusiv prin promovarea pe poziții de management.

Lidl este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu o echipă de peste 7.500 de membri activi, care își desfășoară activitatea în toate județele țării. Anul acesta, Lidl România a obținut pentru al patrulea an consecutiv certificarea Top Employer, acordată de către institutul independent Top Employers din Olanda. Certificarea este obținută în urma unui proces riguros de audit al cadrului organizațional din companie, ce evaluează criterii precum cultura organizațională, strategia de integrare a angajaților, managementul performanței, strategiile de dezvoltare profesională, pachetele salariale și beneficiile, sau strategia de recrutare.

Consiliul Concurenţei a sancţionat compania Netcity Telecom SRL (fostă Netcity Telecom SA) cu amendă în valoare totală de 2.183.552 lei (aproximativ 460.000 euro) pentru abuz de poziţie dominantă, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă, remis, duminică, AGERPRES.

Netcity Telecom SRL este concesionarul reţelei Netcity, având ca responsabilităţi proiectarea, realizarea, deservirea tehnică şi comercială a infrastructurii subterane Netcity a Municipiului Bucureşti, cu scopul principal de găzduire a reţelelor de comunicaţii electronice instalate anterior, preponderent, pe stâlpii din capitală.

Netcity Telecom SRL deţine o poziţie de monopol, având, prin contract de concesiune, dreptul exclusiv şi nerestricţionat de a implementa şi administra reţeaua Netcity, pentru o perioadă de 49 de ani.

„Netcity” reprezintă suport pentru reţele de comunicaţii şi trebuie să fie pusă la dispoziţia tuturor operatorilor de telecom care doresc să ofere servicii în Bucureşti, în mod egal, transparent şi nediscriminatoriu.

Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2010-2019, concesionarul reţelei Netcity a abuzat de poziţia sa dominantă prin impunerea unor condiţii inechitabile referitoare la: modalităţi de tarifare dependente de gradul de ocupare a unei bucle funcţionale (operatorii plăteau invers proporţional cu lungimea de tubeta contractată); obligarea clienţilor de a contracta lungimi minime de infrastructură-suport; impunerea de branşamente FTTB (tubulatură pre-echipată de către Netcity Telecom cu fibră optică), în condiţiile în care acestea sunt opţionale pentru clienţi; limitarea opţiunii operatorilor de a instala, în condiţii clare şi transparente, în subteran linie de transmisie pentru comunicaţii (nu puteau instala alte cabluri în afară de fibra optică) şi durate contractuale mai mari decât doreau clienţii finali (5 ani chiar dacă ei doreau 1-2 ani) şi plata chiriei aferente contractului de 5 ani.

„Aşa cum am spus şi cu alte ocazii, noi nu contestăm utilitatea proiectului, care are ca scop atât creşterea calităţii serviciilor de transmisii de date, cât şi îmbunătăţirea aspectul vizual al oraşului, dar trebuie respectate regulile din domeniul concurenţei astfel încât costurile suportate de operatori (şi transferate consumatorilor) să nu fie inechitabile. O companie mare, care deţine o poziţie de monopol, trebuie să aibă un comportament echitabil faţă de partenerii săi şi să creeze proceduri clare, transparente şi rezonabile pentru condiţiile de acces la reţeaua sa”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Netcity Telecom SRL a recunoscut săvârşirea faptei anticoncurenţiale şi a beneficiat de o reducere a amenzii cu 15%.

În cadrul aceleiaşi investigaţii, Consiliul Concurenţei a constatat că, în perioada 26.11.2013 – 26.10.2016, administraţia Municipiului Bucureşti, prin Primarul General şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nu a făcut demersurile necesare în procesul de reglementare a condiţiilor de acces la infrastructura Netcity. În acest fel (neacţionând), Primăria Bucureşti a încălcat reglementările în domeniul concurenţei (art. 8 din Legea Concurenţei), favorizând continuarea abuzului de poziţie dominantă a Netcity Telecom până în anul 2016, când au intrat în vigoare prevederile referitoare la regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi cele privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice (Legea nr. 159/2016).

„Având în vedere că la ora actuală, în mai multe oraşe din ţară există proiecte similare pentru dezvoltarea unor reţele de tip „Netcity”, concluziile din acest caz reprezintă o atenţionare pentru toţi actorii implicaţi, companii şi primării”, a mai adăugat Preşedintele Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenţei reaminteşte că investigaţia privind un posibil abuz de poziţie dominantă al Netcity fost declanşată în anul 2016, la plângerea Ines Group SRL, şi a fost conexată cu investigaţia declanşată în luna aprilie a anului 2019, la plângerea Interlan Internet Exchange SRL.

În prezent, Netcity Telecom face parte dintr-un grup de cinci companii active în domeniul infrastructurii de energie şi telecomunicaţii.

La sfârşitul primului semestru al anului 2019, infrastructura Netcity includea 1.520 de kilometri de reţea subterană de fibră optică, la care sunt racordate 20.300 de clădiri. Din total, 560 de kilometri de reţea au fost construiţi de Netcity Telecom de la începutul anului 2018 şi până la finalul lui iunie 2019, infrastructură la care au fost racordate 7.500 de clădiri. În prezent, lucrările continuă, cu precădere, pe străzile secundare.

Executivul a aprobat, în şedinţa de marţi, alocarea sumei de 411 milioane de lei pentru plăţile restante la ajutorul de stat acordat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

„În şedinţa Guvernului din 28 ianuarie 2020 a fost aprobată o Hotărâre prin care se completează HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, actul normativ aprobat astăzi completează prevederile art. 10 cu un alineat nou, alin. (7), care cuprinde suma de 411.000.000 lei, alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020. Suma prevăzută asigură plăţile aferente ajutorului de stat pentru anul 2019, respectiv plăţi restante pentru perioada aprilie-iunie 2019, plăţi restante pentru perioada iulie-septembrie 2019, precum şi plăţi aferente perioadei octombrie-decembrie 2019”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

MADR reaminteşte că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014, se aplică schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, care se acordă sub formă de rambursare, pentru perioada 2015 – 2020.

„În ceea ce priveşte resursele financiare necesare, la art. 10 din HG nr. 1174/2014 este prevăzută atât valoarea maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2015 – 2020, cât şi sumele alocate de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru fiecare an de implementare”, se mai spune în documentul citat.

AGERPRES

In 2019, economia germana a crescut cu 0,6%, potrivit Destatis, biroul federal de statistica al tarii, marcand o scadere accentuata a cresterii si cea mai slaba expansiune din 2013.

Expansiunea produsului intern brut (PIB) a fost conforma cu prognozele economistilor chestionati de Reuters. Cifra produsului intern brut (PIB) din anul 2019 arata o incetinire a cresterii de 1,5% inregistrata in 2018 si a extinderii de 2,2% inregistrata in economia Germaniei in 2017.

Asadar, anul 2019 reprezinta cel mai slab an in economia germana din 2013 incoace.

„Economia germana a crescut astfel pentru al zecelea an consecutiv. Aceasta a fost cea mai lunga perioada de crestere in Germania unita. Cu toate acestea, cresterea a pierdut impuls in 2019 ”, a spus Destatis.

„Cresterea in 2019 a fost sustinuta in principal de cheltuielile de consum”, a spus acesta. „Exporturile germane au continuat sa creasca in medie anuala in 2019, desi intr-un ritm mai lent decat in ​​anii precedenti.”

Unde inregistreaza Gemania scaderi?

Destatis a declarat ca performanta economica a fost in sectorul serviciilor, dar in scadere semnificativa in industrie. Declinul cresterii economice face parte dintr-o tendinta observata in tara in ultimii ani si a fost exacerbat de tensiunile comerciale globale care au lovit exporturile de marfuri, pe care se bazeaza Germania pentru o mare parte din puterea sa economica.

Industria sa auto auto a fost, de asemenea, sub presiune din cauza incetinirii vanzarilor de masini si a unei tranzitii la fabricarea de vehicule mai ecologice.

2019 a fost un an deosebit de dur pentru cea mai mare economie din Europa, care este in mod traditional vazuta ca motorul cresterii cresterii zonei euro.

Tara a evitat in mare masura intrarea in recesiune, iar ultimele cifre ale PIB-ului lansate in noiembrie au aratat o crestere foarte slaba de 0,1% in trimestrul trei, in crestere de la o contractie de 0,2% in trimestrul precedent.

Potrivit calculelor provizorii, Destatis a spus ca bugetele administratiilor publice au obtinut un excedent in 2019 pentru a opta oara la rand, in valoare de 49,8 miliarde de euro (55,4 miliarde de dolari), nu la fel de mult ca un excedent record de 62,4 miliarde de euro in 2018.

Care sunt solutiile?

Ultimele date de crestere ar putea solicita mai multe cereri guvernului german sa creasca cheltuielile publice pentru a stimula economia. Poate dotarea cu noi aparaturi a fabricilor, achizitionarea de electronice noi sau diverse componente industriale si stimularea industriei de productie ar putea ajuta la redresarea acestei situatii.

Din moment ce industria este cea care sufera, consumul ar trebui axat pe aceasta zona, nu neaparat pe servicii, acolo unde Germania inca inregistreaza cresteri semnificative. Insa cheltuielile publice sunt foarte foarte greu realizate de catre germani.

Opozantii guvernului de coalitie condus de cancelarul Angela Merkel chiar acuza guvernul ca este obsedat de asa-numita politica „schwarze Null” sau „Black Zero” de a mentine un buget echilibrat si de a nu suporta nicio datorie noua.

Chiar si aliatul lui Merkel, presedintele francez Emmanuel Macron, a acuzat anul trecut Germania ca a avut un „fetis bugetar”.