Guvernul a aprobat astăzi proiectul bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2012, document care pune accentul pe investiţii şi locuri de muncă, a declarat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului. Proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi transmise luni Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. “Proiectul de buget poate fi descris în câteva cuvinte: prudenţă, responsabilitate, investiţii şi locuri de muncă”, a afirmat premierul.

Şeful Executivului a arătat contextul economic european în care Guvernul a aprobat bugetul pentru 2012: prognozele de creştere economică la nivelul UE au fost revizuite în scădere – de la 2% la 0,5-0,6%, iar mai multe ţări europene iau măsuri de austeritate. Premierul a adăugat că România trebuie să rămână prudentă în condiţiile în care există incertitudini legate de criza datoriilor suverane şi imposibilitatea asigurării finanţării lor, instabilitatea pieţelor internaţionale financiare, diminuarea ritmului de creştere economică.

“Împreună cu partidele din coaliţie şi cu preşedintele României, am decis să mergem pe acest buget prudent şi responsabil şi am stabilit ca România să nu meargă pe politici populiste. Nu am guvernat şi nu vom guverna cu ochii la sondaje. Sunt convins că oamenii vor face o alegere înţeleaptă”, a declarat primul-ministru.

Premierul a prezentat indicatorii bugetului pentru 2012: creştere economică estimată la 2,1%, o ţintă de deficit bugetar prognozată la 1,9% din PIB, sub procentul de 3% stabilit în Tratatul de la Maastricht,  rata medie a inflaţiei pentru 2012 de 3,4%, fiind prognozată la 3,5% la sfârşitul anului 2012. Guvernul menţine la acelaşi nivel cota unică de impozitare, TVA şi contribuţiile de asigurări sociale.

De asemenea, premierul a afirmat că România îşi păstrează obiectivul de trecere la moneda euro în 2015.

Conceptul central al bugetului pentru 2012 este susţinerea investiţiilor, a subliniat primul-ministru. El a adăugat că România are, conform Eurostat, cel mai mare procent din PIB, în Uniunea Europeană, alocat investiţiilor, iar acest lucru a ajutat România să iasă din recesiune, ca primă etapă spre ieşirea din criză, şi se poate vorbi pentru 2012 de creştere economică. ”Putem menţine acest lucru spunând foarte clar: banii trebuie direcţionaţi în primul rând spre investiţii şi crearea de locuri de muncă, cheltuind atât cât se produce”, a subliniat primul-ministru.

În acest sens, cheltuielile pentru investiţii finanţate de la bugetul de stat şi din fonduri europene vor fi majorate de la 36,1 miliarde lei, cât s-a prognozat pentru anul în curs, la 38,1 miliarde de lei pentru 2012.

Guvernul va menţine în continuare aceste politici, atât prin majorarea  sumelor acordate investiţiilor, cât şi prin acordarea de garanţii de stat şi de ajutoare de stat. Astfel, vor fi asigurate garanţii de stat în valoare totală de 10 miliarde de lei.

Bugetul pentru 2012 mai  asigură garanţii pentru susţinerea mediului de afaceri prin Fondul de garantare şi contragarantare pentru IMM-uri, Fondul de garantare a creditelor pentru agricultură şi garanţiile acordate prin Eximbank. ”Toate aceste mecanisme vin să susţină mediul de afaceri pentru a putea să depăşească această perioadă extrem de grea legată de asigurarea finanţării investiţiilor private şi nu numai”, a declarat şeful Executivului.

De asemenea,  pentru susţinerea investiţiilor prin garanţii şi ajutoare de stat,   Ministerul Finanţelor Publice alocă 900 de milioane de lei – fie sub forma schemelor de ajutor de stat pentru investiţii care generează locuri de muncă şi atrag investiţii substanţiale în economia românească, fie sub forma ajutoarelor de minimis.  La cele 900 de milioane de lei de la Ministerul Finanţelor se adaugă cele 71 de milioane de lei de la Ministerul Economiei, care vor acoperi susţinerea financiară a programelor guvernamentale aflate în derulare – Cardul Kogălniceanu pentru sprijinirea IMM-urilor, programul „Start-Up” sau programul „Tinerii debutanţi în afaceri” – care vor avea finanţare şi în anul 2012.

Primul-ministru a menţionat că din fondurile bugetare destinate investiţiilor vor fi susţinute lucrările pentru construcţia şi finalizarea, în perioada 2012-2013, a 434 de kilometri de autostradă, 1.800 de kilometri de drumuri naţionale, 263 de kilometri de variante ocolitoare, modernizarea şi finalizarea a 480 de kilometri de drumuri judeţene şi locale, finalizarea a 1.400 de locuinţe în regim ANL sau sisteme de alimentare cu apă pentru cel puţin 788 de sate.

Absorbţia fondurilor europene reprezintă, de asemenea, un element fundamental al bugetului pentru 2012. Obiectivul Guvernului este obţinerea a cel puţin 6 miliarde de euro din fonduri europene, din care 2,5 miliarde de euro pe agricultură şi 3,5 miliarde de euro pe fondurile de coeziune, estimându-se o rată de absorbţie de minimum 20% pentru 2012, a declarat primul-ministru Emil Boc.

Referitor la evoluţia pensiilor şi salariilor în 2012, premierul Emil Boc a declarat că o eventuală indexare a pensiilor şi recuperare a salariilor bugetarilor se va decide  în funcţie de evoluţiile economice interne şi internaţionale. ”Dacă lucrurile vor merge bine, va exista loc de mai bine pentru toată lumea; dar în acest moment cred că nimeni nu poate promite 100% că acest lucru se va întâmpla cu siguranţă. Acesta este lucrul corect pe care trebuie să-l spunem românilor”, a declarat şeful Executivului. Premierul a precizat că dacă va exista această posibilitate, majorarea se va face cu mai mult de şase luni înaintea alegerilor şi nu se va încălca legea responsabilităţii fiscale.

În plan social, procesul care vizează controlul modului în care sunt acordate ajutoarele sociale va continua.  ”Protecţia socială trebuie să rămână una activă, adică focalizată asupra celor care au cu adevărat nevoie. Aceia vor fi în continuare cei care vor primi din partea statului sprijin financiar; şi, evident, eliminarea abuzurilor care din nefericire s-au perpetuat în ultimii 20 de ani în această materie”, a declarat primul-ministru.

Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că Produsul Intern Brut pentru anul 2012 a fost estimat la 579,6 miliarde lei, veniturile în PIB au fost estimate la 195,351 miliarde, provenite în principal din: încasările din TVA – 49,6 miliarde lei, CAS – peste 50 miliarde lei, accize – 21 miliarde. În ceea ce priveşte cheltuielile, ministrul Gheorghe Ialomiţianu a precizat că estimările pentru cheltuielile de personal se cifrează la 39,8 miliarde lei, cheltuieli cu bunuri şi servicii – 31,7 miliarde lei, cheltuieli cu dobânzi – 10,2 miliarde lei, cheltuieli cu asistenţa socială – 67,5 miliarde lei, cheltuieli cu investiţii – 38,1 miliarde lei.

“Bugetul pe 2012 a fost construit realist, fără creşteri de impozite şi taxe; stabilitatea politicii fiscale asigură o creştere economică sustenabilă”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.

Bugetele alocate ministerelor sunt următoarele:

– Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: 31,9 miliarde lei

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: 14,9 miliarde lei

– Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: 14,8 miliarde lei

– Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: 8,7 miliarde lei

– Ministerul Administraţiei şi Internelor: 8 miliarde lei

– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului: 3,45 miliarde lei

– Ministerul Sănătăţii: 5,5 miliarde lei

– Ministerul Apărării Naţionale: 5,1 miliarde lei

– Ministerul Finanţelor Publice: 3 miliarde lei

– Ministerul Mediului şi Pădurilor: 2,9 miliarde lei

– Ministerul Justiţiei: 2,1 miliarde lei

– Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri: 1,4 miliarde lei

– Ministerul Culturii: 713 milioane lei

– Secretariatul General al Guvernului: 712 milioane lei

– Ministerul Afacerilor Externe: 646 milioane lei

– Ministerul Public: 597 milioane lei

– Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: 266 milioane lei

– Ministerul Afacerilor Europene: 86 milioane lei

Ministrul Traian Igaş a cerut un control la mai multe instituţii din subordinea sa. Igaş spune că, în urma mai multor verificări, s-a constatat lipsa a peste 40 de tone de benzină şi 24 tone de motorină.

Verificările din cadrul MAI au fost efectuate în perioada 14-18 noiembrie. Au fost verificate stocurile de carburanţi, modul de ţinere a activităţii contabile, precum şi a executării inventarierii carburanţilor în cadrul unităţilor ministerului.
S-au constatat lipsuri de 13,34 tone benzină şi 3,5 tone motorină la IPJ Arad, 0,9 tone benzină şi 9,16 tone motorină la ISU Sibiu, 2 tone benzină şi 3,76 tone motorină la ISU Braşov şi 0,8 tone benzină la IPF Timiş, lipsă aflată în cercetare de către organele unităţii.
In cazul IPJ Arad se pare ca benzina si motorina a fost depozitată in cadrul unei societăţi comerciale in anul 2009. Între timp acea societate comercială a fost falimentată urmand a se pune sechestru pe unele bunuri ale firmei.

Marţi, 22 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, un echipaj de jandarmi aflat în serviciu de menţinere a ordinii publice, a fost sesizat cu privire la faptul că, într-un supermarket situat pe strada Banu Mărăcine, din municipiul Arad, a avut loc un furt.

Jandarmii, ajunşi la faţa locului, l-au identificat pe numitul Alexandru B., în vârstă de 55 de ani, din municipiul Arad, care fusese observat, prin intermediul camerelor de supraveghere, în timp ce ascundea în îmbrăcăminte o sticlă cu vin. Prins asupra faptului şi în faţa dovezilor înregistrate, bărbatul, care prezenta semne vizibile că ar fi consumat băuturi alcoolice, a recunoscut cele întâmplate. El le-a mărturisit jandarmilor că ar fi dorit să-i ofere cadou prietenei sale sticla cu vin, însă nu a avut bani să plătească.

Celui în cauză i-au fost întocmite actele premergătoare, în vederea începerii urmăririi penale, fiind susceptibil de săvârşirea infracţiunii de „furt calificat”. Dosarul urmează a fi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.

Ieri primarul actual Gh. Falcă a aruncat vina pentru întârzierea tot mai mare a lucrărilor de la Podul Traian, Calea Romanilor și Aradul Nou pe investitorul privat LIDL care deschide un magazin în zonă. Termenul inițial de finalizare a podului a fost martie 2011 iar LIDL are autorizație de construcție doar din august 2011.

În realitate, întârzierea lucrărilor se datorează exclusiv ambiției personale a lui Gheorghe Falcă de a construi un pod nou lipit de podul Traian. În așteptarea acelui pod ipotetic, care nu avea nici finanțare, nici bază legală, nici logică, lucrările au fost frânate cu peste 7 luni. În plus, din același motiv, locuitorii Aradului Nou au fost umiliți datorită refuzului primarului de a realiza podul provizoriu pentru trafic ușor care era prevăzut și finanțat în cadrul proiectului. 1,5 milioane de euro, bani europeni au fost returnați U.E. din aceeași greșeală.

Ușurința, superioritatea și incompetența cu care a tratat această investiție importantă și necesară, a devenit o regulă în administrație. Chiar în aceste zile, cu aceeași superficialitate, administrația Falcă-PDL ignoră cetățenii și îi atacă din nou pe investitorii privați aducând Aradul în topul fiscalității din România prin votareataxelor și impozitelor pentru 2012 la cotele maxime legale.

Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, a lansat astăzi, 22 noiembrie, alături de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a doua etapă a campaniei de informare publică „Viză pentru SUA” 2011, derulată de MAE, în parteneriat cu Ambasada SUA la Bucureşti, în sprijinul cetăţenilor interesaţi de solicitarea unei vize temporare americane.

Ca urmare a interesului suscitat de campanie în cursul anului trecut şi în scopul creşterii nivelului de informare a potenţialilor solicitanţi despre procedura corectă prin care pot aplica pentru o viză temporară, MAE şi Ambasada SUA la Bucureşti şi-au propus să reia campania la sfârşitul acestui an (noiembrie-decembrie), prin adăugarea unor noi componente media, care vor contribui la asigurarea unei vizibilităţi suplimentare a acesteia şi la promovarea informaţiilor utile cetăţenilor. Astfel, elementul de noutate este adus, în special, de folosirea afişajului stradal, atât în Bucureşti, cât şi în mai multe oraşe din ţară. Conceptul creativ cu elemente vizuale pentru afişe a fost realizat, pro bono, de către agenţia de publicitate Graffiti BBDO. Spaţiile de expunere au fost oferite în regim de gratuitate cu sprijinul companiilor de afişaj stradal Affichage România, în Bucureşti şi alte şase oraşe din ţară, iar cu sprijinul News Outdoor şi Metrorex, peste 430 de cartonaşe la mânerele din trenurile de metrou vor purta mesajul grafic al campaniei „Viză pentru SUA” – „Cu cât ne arăţi că ai legături puternice cu România, cu atât e mai uşor să primeşti Viza pentru SUA”, concentrat în sintagma „legături puternice cu ţara”.

Referitor la  componentele şi la beneficiile acestei campanii, ministrul Teodor Baconschi a declarat: „Anul acesta am adăugat un element ce va face campania puţin mai vizibilă şi informaţiile mai accesibile, este vorba despre afişajul stradal. Am făcut asta într-un sistem cordial de alianţe – cu parteneri media şi cu o mare agenţie de publicitate. Vreau să mulţumesc presei pentru maniera foarte deschisă în care a înţeles că această campanie se adresează bunei informări a cetăţenilor noştri şi fiecare a pus câte ceva din propriile competenţe pentru ca informaţia de bază să ajungă la ajungă la toţi solicitanţii de viză temporară pentru SUA.”

„Relansarea acestei campanii trebuie pusă în context – am atins un „vârf istoric”, cum l-am numit, în relaţia bilaterală româno – americană, prin vizita preşedintelui la Washington şi semnarea Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, în baza de la Deveselu. Cei doi preşedinţi şi-au asumat şi o Declaraţie privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA pentru secolul XXI, care include explicit, pentru prima dată, şi domeniile de referinţă în care ne dorim să amplificăm colaborarea dintre Bucureşti şi Washington. În acest plan intră şi mobilitatea academică, legăturile mult mai directe dintre cele două societăţi, dintre tânăra generaţie românească şi din America.. Ne dorim ca prin îmbunătăţirea ratei de acces la vize să stimulăm aceste contacte interumane extrem de importante, pentru că vorbim nu doar despre o relaţie politico-militară, strategică, ci şi despre o relaţie culturală, despre o relaţie de parteneriat bazat pe cunoaştere reciprocă şi pe respect mutual”, a adăugat ministrul Afacerilor Externe în cadrul intervenţiei sale.

În ceea ce priveşte importanţa reducerii ratei de respingere ca şi criteriu de accedere în programul Visa Waiver, ministrul Baconschi a punctat unul dintre obiectivele acestei campanii: „Campania „Viză pentru SUA” urmăreşte să îi ajute pe toţi cetăţenii români care doresc să călătorească în SUA să îşi pregătească mai bine dosarul de candidatură şi să contribuie în acest fel la scăderea ratei de respingeri ale solicitărilor de viză, astfel încât România să îndeplinească şi acest criteriu.”

Atât ministrul de externe, cât şi ambasadorul SUA au ţinut să se adreseze şi celor care aplică în mod repetat pentru o viză temporară pentru SUA, în condiţiile în care situaţia acestora nu s-a schimbat semnificativ şi nu pot demonstra „legăturile puternice” cu România. „Prin această campanie dorim să-i ajutăm pe concetăţenii noştri să-şi scrie corect dosarul de candidatură pentru viză americană şi în acelaşi timp să-i responsabilizăm, pentru că o mare parte dintre refuzuri se datorează revenirii unor solicitanţi care nu şi-au schimbat condiţiile de bază pentru care au fost respinşi şi care perseverează, „încărcând nota de plată”. Cred că atunci când ştii că dosarul tău a fost respins, de pildă pentru că nu ai demonstrat legături suficient de robuste cu România, nu ai demonstrat că eşti ancorat socio-profesional şi material în România, nu are sens pentru o perioadă, până când condiţiile tale nu se schimbă, să revii cu o solicitare de viză, pentru că în acest fel îi „penalizezi” implicit pe solicitanţii de viză cu şanse mai mari.”

„În acelaşi timp, guvernul român şi România ca atare, ca partener strategic al SUA, vor continua să insiste pe ideea că liberalizarea vizelor este normală şi ea ar permite şi relaţii de afaceri mult mai fluente, ne-ar da un sentiment de justiţie şi de solidaritate efectivă. Vom menţine deci acest punct central în agenda dialogului nostru politic”, a declarat ministrul Baconschi la finalul intervenţiei sale.

La rândul său, ambasadorul SUA la Bucureşti a precizat că 81% dintre cetăţenii români care aplică pentru obţinerea unei vize temporare pentru SUA au reuşit obţinerea acesteia, evidenţiind că este un procentaj îmbucurător. „Românii sunt bineveniţi în Statele Unite şi încurajăm călătoriile în SUA în scop turistic, profesional ori pentru studii. Sunt încântat să precizez că anul trecut, 29.000 de români au primit vize temporare pentru SUA, cu circa 3.000 mai mulţi decât în 2009”, a declarat ambasadorul SUA, îndemnând cetăţenii români să se informeze pe site-ul MAE şi cel al Ambasadei SUA.

În ceea ce priveşte formularul electronic online pentru obţinerea vizei, pus la dispoziţie de Ambasada SUA, ambasadorul Gitenstein a anunţat că acesta este folosit cu succes de 100% dintre solicitanţi. „Primim în format electronic, prin internet, solicitări pentru viză din toate oraşele, municipiile şi localităţile din România, astfel că întreg procesul devine mai eficient şi mai accesibil. (…). Noul sediu al Ambasadei are o secţie consulară la cele mai înalte standarde. Sala de aşteptare este spaţioasă, permiţând accesul a până la 100 de persoane odată. Datorită utilizării formularului electronic şi a unor noi măsuri de eficientizare a procesului, timpul total petrecut la ambasadă s-a redus semnificativ. Acum, solicitanţii de viză petrec mai puţin de o oră la ambasadă”, a subliniat oficialul american.

La finalul conferinţei Doris Mircea, purtătorul de cuvânt al MAE, a explicat sintetic modul de derulare a campaniei din acest an şi a fost realizată o prezentare a componentelor media ale campaniei (afişe, machete, spot audio) de către reprezentanţii agenţiei de publicitate Graffiti BBDO, responsabili de conceptul creativ a afişelor, machetelor, a spotului audio, precum şi cu realizarea acestor materiale, integral în regim pro bono.

Toate componentele campaniei „Viză pentru SUA” sunt accesibile şi pot fi descărcate de pe site-ul MAE, din cadrul secţiunii „Viză pentru SUA”. Aici puteţi obţine şi informaţii suplimentare despre campanie  (http://www.mae.ro/viza-pentru-sua).

În luna noiembrie 2011 Inspectoratul Școlar Județean Arad, în colaborare cu Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Arad, au realizat Sondajul opțiunilor şcolare ale elevilor claselor a VIII-a, acțiune derulată pe parcursul mai multor etape: consultarea directorilor unităților de învățământ pentru finalizarea chestionarului; finalizarea chestionarului și a centralizatorului și postarea acestora pe Forumul ISJ Arad; afişarea la loc vizibil în fiecare clasă a grupului ţintă, a chestionarului transmis, în vederea consultării acestuia de către elevii de clasa a VIII-a; sondarea propriu-zisă a acestora de către diriginţii claselor respective/consilierul școlar; centralizarea datelor la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ de către dirigintele clasei / consilierul școlar; centralizarea datelor pe fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică și transmiterea acestora către CJRAE Arad, centralizarea tuturor datelor și finalizarea raportului.
La sondajul privind opţiunile şcolare ale elevilor claselor a VIII-a, din 4084 elevi înscriși în clasa a VIII-a, un număr de 3476 elevi (85,11%) din segmentul grupului țintă au completat chestionarele, exprimându-și opțiunile pentru formele de învățământ, profilurile, specializările, domeniile și calificările pe care doresc să le urmeze în anul școlar 2012-2013, precizează d-na Mirela Aldescu, inspector școlar general.

Din populația investigată (3476 elevi din clasa a VIII-a), 1529 elevi (43,98%) și-au exprimat opțiunea pentru a continua studiile în Învățământul teoretic, iar dintre aceștia, menționăm cele mai multe preferințe pentru domenii și specializări:
– 245 elevi aleg Filologie (bilingv), lb. română –lb. engleză,
– 235 elevi optează pentru Filologie, lb. română,
– 223 elevi aleg matematică-informatică, lb. română,
– 155 elevi optează pentru Științe ale naturii, lb. română,
– 120 elevi preferă Matematică-informatică (intensiv), lb. engleză.

Dintre elevii care și-au exprimat opțiunea, 1488 elevi (42,80% din elevi chestionați) doresc să continue studiile în Învățământul tehnologic, iar dintre aceștia, menționăm cele mai multe preferințe pentru domenii și specializări:
– 337 elevi optează pentru tehnician în activități economice,
– 123 elevi aleg tehnician mecanic pentru întreținere și instalații
– 89 elevi optează pentru tehnician în turism.

Dintre elevii care și-au exprimat opțiunea, 450 elevi (12,94%) optează pentru Învățământul vocațional, iar dintre aceștia, menționăm cele mai multe preferințe pentru domenii și specializări:
– 103 elevi optează pentru instructor sportiv/fotbal,
– 59 elevi optează pentru tehnician în domeniul artistic,
– 46 elevi doresc să urmeze specializarea educator-învățătoare.

În primăvara anului 2012, vom repeta acest sondaj pentru a realiza o analiză comparativă a opțiunilor elevilor între cele 2 momente diferite ale investigației și pentru a putea monitoriza mai eficient gradul de stabilitate al orientării școlare pentru înscrierea în clasa a IX-a exprimate de către elevii claselor a VIII-a, precizează d-na Angela Plăcintar, director CJRAE Arad.

Acțiunea este deosebit de importantă întrucât este unul dintre factorii care va sta la baza fundamentării Planului de şcolarizare al I.S.J. Arad, pentru anul şcolar 2012-2013, a declarat d-na Mirela Aldescu, inspector școlar general.

Duminică, 21 noiembrie a.c, jandarmii arădeni au desfăşurat o acţiune în zona Pieţei Obor din municipiul Arad, pentru prevenirea şi combaterea activităţilor comerciale ilicite.

În urma verificărilor efectuate, a fost identificat Marius S., în vârstă de 22 ani, din oraşul Curtici, care oferea spre vânzare ceasuri de diferite firme, fără a avea autorizaţie şi documente de provenienţă a mărfii. De asemenea a fost identificat Cristian C., în vârstă de 32 ani, din municipiul Arad, care oferea spre vânzare obiecte de îmbrăcăminte tricotate şi geci, fără a avea autorizaţie.

Cele două persoane au fost sancţionate contravenţional cu 2000 lei, respectiv 1000 lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

Întreaga cantitate de marfă a fost ridicată şi lăsată în custodie unei societăţi comerciale, în vederea valorificării.

Valoarea totală a mărfii (obiecte de îmbrăcăminte), ridicată în vederea confiscării, este de 34000 lei.

Duminică, 20 noiembrie a.c., jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad au desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii comercializării materialului lemnos.

La controlul efectuat, în apropierea pieţei din localitatea Ghioroc, judeţul Arad, au fost identificate două persoane, Traian M. în vârstă de 58 ani şi Ionel D. în vârstă de 59 ani, din judeţul Arad, care ofereau spre vânzare lemne pentru foc din camionete.

Pentru “comercializarea materialelor lemnoase în afara pieţelor, târgurilor, oboarelor, burselor de mărfuri şi altora asemenea, autorizate conform normelor privind circulaţia materialelor lemnoase”, cele două persoane au fost sancţionate cu câte 1000 lei amendă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.