News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Precizări privind diferențele dintre datele APIA și INS referitoare la suprafețele agricole

Pentru o informare corectă a opiniei publice, facem următoarele clarificări în legătură cu interpretările apărute în spațiul public privind diferențele dintre suprafețele agricole raportate de Institutul Național de Statistică (INS) și cele declarate în sistemul de plăți gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

În unele materiale de presă s-a sugerat existența unei diferențe de aproximativ 1,5 milioane hectare între datele INS și suprafețele declarate la APIA, interpretată ca o zonă „neclară” sau „nejustificat subvenționată”.

Această concluzie este eronată, deoarece cele două seturi de date nu sunt comparabile: ele sunt colectate în scopuri diferite, pe metodologii distincte și nu se suprapun ca arie de cuprindere.

  1. Ce raportează APIA

APIA gestionează exclusiv suprafețele pentru care fermierii solicită subvenții, în baza regulilor stabilite la nivelul Politicii Agricole Comune. Sunt eligibile doar exploatațiile de minimum 1 ha și parcele de minimum:

  • 0,3 ha pentru teren arabil sau pajiști permanente (pășuni, fânețe),
  • 0,1 ha pentru culturi permanente (viță-de-vie, livezi).

Prin urmare, nu toate suprafețele agricole existente în România sunt declarate la APIA. Numeroase terenuri neutilizate, în afara exploatațiilor eligibile sau nedestinate solicitării de plăți nu intră în evidențele agenției.

În campania 2025:

  • suprafața totală declarată la APIA este de aproximativ 9,8 milioane ha,
  • din care circa 7,3 milioane ha reprezintă teren arabil solicitat la plată, restul fiind pajiști permanente, pășuni, fânețe, vii, livezi și alte categorii agricole definite de legislația UE.
  1. De ce există diferențe față de INS

INS utilizează o metodologie statistică diferită, conform standardelor internaționale FAO, care reflectă întreaga suprafață agricolă utilizată, nu doar suprafața pentru care se solicită plăți.

Aceste date includ terenuri care nu sunt eligibile, nu sunt declarate sau nu sunt lucrate de persoane ce depun cereri de sprijin.

Prin urmare, diferența semnalată în presă provine exclusiv din metodologiile distincte INS vs. APIA/PAC, nu din existența unor suprafețe „necontrolate” sau „nejustificat subvenționate”.

  1. Nu există nereguli privind suprafețele agricole subvenționate

MADR și APIA resping ferm orice interpretare care sugerează existența unor zone neclare sau nejustificate în acordarea plăților.

Toate suprafețele declarate la APIA sunt verificate și supuse controalelor prevăzute de legislația europeană și națională.

În ceea ce privește metodologia INS, aceasta este gestionată exclusiv de instituția respectivă. Pentru detalii suplimentare recomandăm consultarea directă a INS.

Read more
Putin mulțumește armatei sale în aceeași zi în care NATO avertizează asupra amenințării rusești

Președintele rus a ținut un discurs emoționant în timpul unei ceremonii la Kremlin, unde a decorat soldați și ofițeri implicați în operațiunile din Ucraina. A exprimat „recunoștință profundă” față de armată pentru „apărarea suveranității rusești”, numindu-i „eroi ai neamului”. Aceasta vine pe fondul unor pierderi mari în Ucraina și a negocierilor tentative mediate de SUA (sub președintele Trump). Putin a reiterat că Rusia nu caută conflict cu NATO, dar este „gata de orice”, avertizând Europa să nu „testeze răbdarea noastră”.

În aceeași zi, la Berlin, noul secretar general NATO, Mark Rutte (fost premier olandez), a ținut un discurs alarmant, declarând că „Europa este deja în război” din cauza invaziei ruse în Ucraina (din 2022). El a cerut creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, mai multe arme și trupe, și o mobilizare urgentă. Rutte a comparat situația cu Războiul Rece, spunând: „Putin construiește din nou un imperiu, plătind cu sângele propriului popor pentru mândria sa.” A avertizat că Rusia a devenit „mai obraznică, iresponsabilă și nemiloasă”, citând incidente recente precum drone rusești în spațiul aerian NATO (în Polonia, Lituania, Estonia etc.) și explozii suspecte pe căi ferate.

Discursul lui Rutte vine după amenințări nucleare emise de TV-ul de stat rus împotriva Marii Britanii (după moartea unui parașutist britanic în Ucraina, considerată „casus belli”). Kremlinul neagă intenții de a recrea URSS sau de a ataca NATO, numind astfel de acuzații „prostii”. Totuși, exerciții militare ruso-bieloruse recente (inclusiv cu arme nucleare tactice) au amplificat fricile.

Această coincidență – mulțumirile lui Putin către armată și avertismentul NATO – subliniază escaladarea tensiunilor, cu Europa chemată să se pregătească pentru un posibil conflict major.

 

Read more
Pericol public la Ineu: apă netratată introdusă în rețeaua orașului

Compania de Apă Arad S.A. informează utilizatorii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare că au fost identificate multe situații, ultima descoperită recent în orașul Ineu, în care foraje private au fost conectate la instalațiile interioare alimentate din rețeaua publică de apă potabilă. O astfel de practică este ilegală și constituie infractiune deoarece duce la poluarea gravă a sistemelor de alimentare cu apă, afectând calitatea apei pentru întreaga comunitate și punând în pericol sănătatea publică.

Apa provenită din forajele private nu este tratată și nu este potabilizată iar atunci când intră în amestec cu apa potabilă din sistemul public de alimentare cu apă ajunge să contamineze întreaga rețea de distribuție și potabilitatea apei furnizată utilizatorilor. Consecințele sunt grave, pentru că o singură legătură neautorizată poate afecta apa de pe toată conducta de alimentare.

Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, persoane fizice sau juridice, care dețin foraje sunt avertizați să nu le conecteze în niciun fel la instalațiile interioare de alimentate cu apă potabilă. Dacă există astfel de legături, aceastea trebuie de urgență întrerupte, iar Compania de Apă Arad trebuie anunțată pentru a se putea lua măsuri de reducere a poluării și a efectelor acesteia. Orice modificare a instalațiilor interioare de alimentare cu apă potabilă trebuie făcută doar cu avizul tehnic dat de operator și doar de personal autorizat. Orice intervenție neautorizată asupra instalațiilor/sistemelor de alimentare cu apă de natură a pune în pericol sănătatea publică constituie infracțiune.

În orașul Ineu, s-a constatat că un agent economic din localitate își conectase forajul propriu la instalația interioară de alimentare cu apă legată la rețeaua publică, prin această legătură fiind introdusă apă brută, netratată și nepotabilizată în sistemul public de alimentare cu apă potabilă, astfel că sănătatea publică a întregii comunități a fost pusă în pericol.

 

Read more
Un polițist din Arad a fost lovit de o mașină, în timpul unei acțiuni cu radar pe autostradă

Un agent de la Poliția Autostrăzi din Arad, care participa la o acțiune cu radar pe autostrada A1, a fost lovit de o mașină condusă de o femeie care a intrat brusc pe banda pe urgență, unde se afla polițistul, acesta fiind transportat la spital pentru îngrijiri.

Accidentul a avut pe autostradă între Nădlac și Arad, în timp ce agentul făcea semn unui șofer să tragă pe dreapta, au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, surse judiciare.

În spatele șoferului care era oprit de agent circula o mașină condusă de o femeie, iar aceasta nu a observat la timp indicațiile polițistului și a virat brusc dreapta, intrând pe banda de urgență, unde se afla agentul. Mașina l-a rănit pe polițist, care a fost transportat la spital, unde s-a constatat că a suferit o luxație de umăr și o posibilă fractură de picior, care este în continuare investigată medical.

Șoferița este din Caraș-Severin și este cercetată pentru vătămare corporală din culpă.

Read more
Consiliul Județean Arad finalizează modernizarea drumului județean 709J Peregu Mare – Peregu Mic

Consiliul Județean Arad a recepționat lucrările de modernizare a drumului județean 709J, pe sectorul care leagă localitățile Peregu Mic și Peregu Mare. Investiția încheie strategia începută în 2016 privind refacerea infrastructurii din zona transfrontalieră Nădlac – Pecica – Curtici – Nădlac, prin crearea unei legături rutiere sigure, rapide și adaptate traficului actual.

Kovács Emeric, primarul comunei Peregu Mare, a subliniat importanța lucrării pentru comunitate. Drumul, îngust și periculos în trecut, a fost complet modernizat și lărgit, răspunzând creșterii traficului generate de conexiunea dintre Peregu Mare și Nădlac. „S-a împlinit un vis pentru locuitorii zonei. Lucrarea este de calitate și va contribui la dezvoltarea locală”, a spus edilul, mulțumind conducerii Consiliului Județean pentru sprijin.

Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, a evidențiat importanța strategică al proiectului. Noul drum asigură acces rapid către autostradă și susține economia agricolă puternică din zonă, unde terenurile fertile și activitatea fermierilor generează producții competitive. Modernizarea favorizează mobilitatea forței de muncă, transportul mărfurilor și extinderea investițiilor de pe culoarul autostrăzii.

„Finalizăm proiectul transfrontalier lansat în 2016. Chiar dacă sectorul are doar 3 km, valoarea lui este majoră pentru fluxurile economice dintre Peregu Mare, Pecica și Nădlac. Este un drum corect dimensionat, bine executat și necesar dezvoltării”, a declarat Sergiu Bîlcea.

Proiectul face parte din strategia Consiliului Județean Arad de îmbunătățire a infrastructurii rutiere a județului Arad și de creștere a atractivității economice a zonei de frontieră, prin sprijinirea comunităților locale.

„Așa cum am spus în repetate rânduri, nicio localitate din județ nu este marginală, din punctul meu de vedere, iar drumul pe care îl inaugurăm dovedește acest lucru. Investiția aceasta, de la Pereg, a fost propusă de colegul nostru, Pero Tamas, acum vicepreședinte al Consiliului Județean, și este o confirmare a parteneriatului pe termen lung pe care il avem, și la nivel politic, și în administrație”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Tronsonul de drum Peregu Mare – Peregu Mic, cu o lungime de 3,178 km, a fost finalizat în termenul de nouă luni, iar valoarea finală a investiției este de 8,5 milioane de lei (fără TVA). Finanțarea a fost asigurată integral din bugetul Consiliului Județean Arad. Lucrarea completează modernizarea începută prin proiectul european Nădlac–Peregu Mare, deja finalizat și funcțional.

 

Read more
Restricții temporare de circulație în zona Primăriei Arad

Primăria Municipiului Arad informează cetățenii că în data de 5 decembrie 2025, pentru desfășurarea în condiții de siguranță a festivității de aprindere a luminițelor în bradul de Crăciun și a iluminatului festiv din oraș, vor fi instituite restricții temporare de circulație în zona centrală a orașului.

Astfel, în intervalul 17:30–20:30, traficul rutier va fi restricționat în Piața Primăriei, pe benzile de circulație cu sensul de mers către Podgoria, pe tronsonul cuprins între străzile A. D. Xenopol și Romul Veliciu.

De asemenea, între orele 18:40–19:00, circulația tramvaielor spre Podgoria va fi restricționată pentru a permite desfășurarea cursei speciale „Tramvaiul lui Moș Crăciun”, care va trece prin fața Primăriei.

Solicitarea de instituire a restricțiilor a fost analizată în ședința Comisiei de Sistematizare a Circulației din data de 4 decembrie 2025.

Read more
Cseke Attila: ”România își consolidează poziția pe harta mondială a cercetării și inovării”

Astăzi, în prezența ministrului dezvoltării, Cseke Attila, și a E.S. domnul Katae Takashi, ambasadorul Japoniei la București, a avut loc evenimentul care marchează începerea lucrărilor pentru construirea și dotarea Centrului pentru Optică de Mare Putere din Măgurele, județul Ilfov.

”Marcăm, astăzi, un pas semnificativ pentru dezvoltarea cercetării și tehnologiei de vârf din România. Proiectul dezvoltat la Măgurele reprezintă nu doar o investiție în infrastructură, ci și un angajament ferm pentru viitorul cercetării științifice și inovării din țara noastră, din Europa și din lume”, a transmis ministrul Cseke Attila.

Beneficiarul investiției este Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, iar Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, finanțează investiția cu o valoare de peste 190 milioane de lei.

Centrul de Optică de Mare Putere va asigura optica necesară pentru funcționarea neîntreruptă și eficientă economic a infrastructurii de cercetare Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cu cea mai mare putere din lume, în regim de centru de cercetare pentru utilizatori. Disponibilitatea de oglinzi fabricate local, cu costuri și durată de producție reduse, va permite mărirea numărului și potențialului științific și aplicativ al experimentelor posibile la ELI-NP.

”România deține cel mai puternic sistem laser din lume. Astfel a apărut necesitatea unui centru care să furnizeze optică de mare putere și să dezvolte tehnologia necesară pentru a eficientiza operarea din punct de vedere economic și să permită efectuarea de experimente pentru a lărgi frontiera cunoașterii”, a declarat Cseke Attila.

Noul centru, dotat cu tehnologii de ultimă generație, va permite fabricarea și repararea componentelor optice de mari dimensiuni, esențiale pentru utilizarea laserelor de mare putere și va consolida rolul României pe harta mondială a cercetării. ”Astfel, vom sprijini funcționarea eficientă a infrastructurii Centrului de cercetare ELI-NP și vom crea noi oportunități pe piața internațională”, a subliniat ministrul dezvoltării. Acesta a adăugat că Japonia, SUA și Franța sunt, în acest moment, singurele țări din lume cu o astfel de capacitate, cu doar patru centre funcționale momentan.

În cadrul Centrului pentru Optică de Mare Putere, se vor desfășura operațiuni de micro mecanică și finisaj nanometric pentru componente optice de dimensiuni medii și mari, iar procesele tehnologice cuprind etape de șlefuire fină cu ajutorul emulsiei combinate apă-nisip, în circuit închis, inspecție cu ajutorul interferometriei și etapa finală de depunere a stratului de finisaj. După parcurgerea acestor etape, elementul optic va fi asamblat și inspectat în cadrul spațiilor dedicate.

Crearea acestui centru se face în strânsă colaborare cu doi parteneri importanți din Japonia, Okamoto Optics și Universitatea din Osaka, ambii parteneri jucând un rol important pe plan mondial în domeniul opticii de mare putere și al laserelor de mare putere.

Totodată, infrastructura centrului, care va fi dezvoltată și dedicată pentru realizarea de componente optice de mari dimensiuni, va fi compatibilă cu realizarea unor componente optice de dimensiuni și caracteristici uzuale, având, astfel, deschidere și pentru o piață mai largă de consum.

Finanțarea investiției a fost aprobată de Guvern în mandatul anterior al actualului ministru al dezvoltării și va fi asigurată de minister, prin Compania Națională de Investiții (CNI).

Read more
Drumul Arad-Șiria-Pâncota-Târnova-Buteni a fost finalizat

La Consiliul Județean a avut loc astăzi conferința care închide proiectul de reabilitare a drumului Pâncota-Târnova-Buteni. Alături de președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, și de vicepreședintele Sergiu Bîlcea, au participat primarii din Șilindia, Rovin Mariș, și Buteni, Mircea Braiți.

„Suntem la finalul unui drum lung. Astăzi închidem oficial unul dintre cele mai importante și mai solicitate proiecte de modernizare a infrastructurii din județul Arad, drumul Arad-Șiria-Pâncota-Târnova-Buteni. Este vorba despre un proiect în două etape, finanțat din fonduri europene, cu o valoare de 142 milioane lei, din care noi am contribuit cu mai puțin de 19 milioane de lei (la care se adaugă cheltuielile neeligibile). A fost primul mare proiect european pe care l-am implementat ca președinte al Consiliului Județean. El ne-a dat încredere și avem acum peste 40 de proiecte europene câștigate de Consiliul Județean. Cel mai mare câștig al nostru, în ultimii ani, l-a reprezentat faptul că am prins curaj și am depus proiecte grele, le-am câștigat și le implementăm. Dezvoltăm drumurile, spitalul, asistența socială din județ din proiecte pe care noi le cofinanțăm cu 2 până la 10%”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Investiția constă în modernizarea drumului județean între Arad şi Pâncota, respectiv 29,7 km, la care se adaugă reabilitarea drumului județean Pâncota-Târnova-Buteni, respectiv 31,2 km. Este cel mai important tronson de drum județean din județul Arad.

„Vă reamintesc că pe tronsonul Arad-Șiria constructorul a aplicat o metodă nouă în județul Arad, din cauza pânzei freatice ridicate, care distrugea fundația drumului. Asta a și motivat adâncirea canalelor de captare de pe marginea drumului, ca apa să aibă unde să se scurgă și să nu mai distrugă. Pe tronsonul Pâncota-Buteni, nu mai este niciun secret, ne judecăm cu primul constructor care a câștigat lucrarea. Am spus-o foarte clar de multe ori: nu accept lucrări de mântuială pe niciun șantier din județ! Nu le-am acceptat nici aici.

În final, aș dori să mulțumesc echipei de proiect care a muncit mult pentru aceste două tronsoane de drum. Le mulțumesc primarilor și cetățenilor care au avut încredere în noi și care astăzi pot vedea o foarte mare diferență între cum a fost și cum este astăzi acest drum. Aceeași diferență o vor vedea și locuitorii din nordul județului, din zona Șicula, Cermei, Beliu, Berechiu, Apateu, unde muncim în această perioadă la modernizarea rețelei de drumuri”, a precizat Iustin Cionca.

Drumul Pâncota-Buteni are și o importanță turistică: leagă Podgoria Aradului (zona Păuliș, Ghioroc, Șiria) de Moneasa, aici incluzând și Căsoaia sau Tauț, dar și Cuiedul, care se poate dezvolta turistic profitând de lacul de la marginea localității.

Vicepreședintele Sergiu Bîlcea a prezentat contextul larg, startul acestui proiect de anvergură, de modernizare a sute de kilometri de drum, având ca prioritate în domeniu tronsonul Arad-Șiria-Pâncota-Buteni: „În 2016 ne-am făcut un plan ambițios, modernizarea a 300 de kilometri de drumuri județene. Multă lume a spus că este aproape imposibil. Dar astăzi suntem la aproape 900 km de drum județean reabilitat, peste 45 de șantiere deschise în ultimii 10 ani. Desigur, nu toate au fost perfecte și pentru asta ne prezentăm scuze, pentru că multe dintre ele nu au fost așa cum ne-am dorit. Unul dintre acestea este Pâncota-Buteni, un tronson care a început greșit și a fost preluat greșit, cu o documentație care nu a fost așa cum ne-am dorit, cu un proiect tehnic pe care nu am mai putut să-l schimbăm deoarece pierdeam finanțarea. Am știut de la bun început că nu va fi ușor să rezolvăm acest tronson. Mulțumesc echipei din Consiliul Județean pentru munca depusă în acest proiect, dus la bun sfârșit. Drumul Arad-Șiria-Pâncota-Buteni a fost un drum al încrederii. Rezultatul se va regăsi inclusiv în cifrele din economie: este vorba de bani europeni și guvernamentali, care au intrat în economia Aradului”.

Rovin Mariș, primarul comunei Șilindia a afirmat, la rândul său, că: „Pentru noi, drumul acesta este o binecuvântare. Într-adevăr, am avut și mult disconfort în perioada lucrărilor, dar în final toată lumea este mulțumită. Mulți sunt interesați de proprietățile din zonă, pentru locuit sau pentru case de vacanță. Sunt convins că întreaga zonă se va dezvolta inclusiv economic”.

Drumul Pâncota-Buteni parcurge localitățile Pâncota, Măderat, Târnova, Șilindia, Luguzău, Iercoșeni, Cuied și Buteni.

„Sunt foarte multe avantaje pentru noi, cei din zona Văii Crișului Alb. În primul rând, un traseu mult mai scurt spre municipiu. Valoarea terenurilor va crește și foarte mulți își vor cumpăra proprietăți în zonă, reprezentăm o variantă bună pentru conceptul de turism de o zi, atât legați de Moneasa, dar și de Cuied, unde dorim să facem o zonă de agrement. Și economic va fi un impact pozitiv, dorim să facem o zonă industrial, să atragem investitori, să dezvoltăm economia, dar și turismul”, a completat Mircea Braiți, primarul comunei Buteni.

„Sunt foarte multe avantaje pentru noi cei din zona Văii Crișului Alb. În primul rând, un traseu mult mai scurt spre municipiu. Valoarea terenurilor va crește și foarte mulți își vor cumpăra proprietăți în zonă, reprezentăm o variantă bună pentru conceptul de turism de o zi, atât legați de Moneasa, dar și de Cuied, unde dorim să facem o zonă de agrement. Și economic va fi un impact pozitiv, dorim să facem o zonă industrial, să atragem investitori, să dezvoltăm economia, dar și turismul”, a completat Mircea Braiți, primarul comunei Buteni.

Proiectul ”Modernizare DJ 709 km 0+800 … 30+700 ARAD – PÎNCOTA şi Reabilitare DJ 792C, km 0+000 … 21+000 şi 26+000 … 36+300 BUTENI – PÎNCOTA_etapa a II-a” a fost implementat în două etape. Etapa I a fost finanțată de Uniunea Europeană prin Regio – Programul Operaţional Regional 2014-2020– cod SMIS 118008, iar etapa a II-a a fost finanțată prin Programul Regional Vest 2021-2027, Intervenția regională ”PRV/5.1A/1 Drumuri județene” – cod SMIS 324449.

Read more
ANAF accelerează termenele de îndeplinire ale obiectivelor PNRR: Două ținte PNRR realizate înainte de termen

Agenția Națională de Administrare Fiscală a îndeplinit cu succes două ținte importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Ținta 223 –  „ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri fiscale efectuate de administrația fiscală” și Ținta 224 – ”Sporirea numărului de audituri cu 10% față de perioada de referință (anul 2020), cu termen de realizare Q4 2025”.

Astfel, în ceea ce privește Ținta 223, respectiv “Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri fiscale efectuate de administrația fiscală“, per total A.N.A.F., în perioada ianuarie – septembrie 2025, rezultatele arată că valoarea indicatorului este de 63,60%. Acest procent reflectă că obiectivul pentru primele nouă luni ale anului curent, raportat la ținta de 60% (Q4 2025) a fost depășit.

De asemenea, Ținta 224, respectiv Sporirea numărului de audituri cu 10% față de perioada de referință (anul 2020), cu termen de realizare Q4 2025”, a fost îndeplinită. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2025, au fost efectuate 43.345 controale fiscale (inspecții fiscale și verificări documentare) rezultând o creștere cu 74,83% a numărului de audituri fiscale față de anul 2020 (când au fost realizate 24.792 audituri fiscale).

Practic, aceste rezultate subliniază accelerarea și eficientizarea activității ANAF. Administrația fiscală efectuează în prezent mai multe controale de la birou, pe baza documentelor existente în sistem, ceea ce scurtează timpul de analiză și reduce interacțiunile directe cu contribuabilii. În același timp, creșterea semnificativă a numărului total de controale subliniază creșterea capacității instituționale de a acoperi un volum mai mare de verificări decât în trecut, contribuind astfel la o colectare mai bună a veniturilor bugetare și la o administrare fiscală mai modernă, inclusiv pe baza accelerării proceselor de digitalizare.

ANAF își menține angajamentul de a respecta termenele și obiectivele stabilite prin PNRR și de a continua modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, pentru eficientizarea serviciilor  oferite contribuabililor și pentru un sistem fiscal mai transparent și mai performant, în beneficiul economiei românești.

Read more
CJA a finalizat modernizarea drumului județean care face legătura între Peregu Mare și Peregu Mic

„Am fost inițiatorul acestui proiect în anul 2022, când eram consilier județean. Am primit sprijinul conducerii instituției la vremea respectivă și în plenul consiliului, iar proiectul a demarat inițial la nivel de documentație, pentru ca ulterior, în luna martie a acestui an, să înceapă lucrările propriu-zise. Împreună am reușit să finalizăm acest drum, iar în aceste zile are loc recepția lucrării.

Pe parcursul execuției au existat inevitabile disconforturi, motiv pentru care dorim să le mulțumim cetățenilor pentru răbdare și înțelegere. Ne bucurăm că putem pune la dispoziția comunității un drum modernizat, pe care sperăm să îl folosească mult timp. Lucrarea beneficiază de o garanție de 60 de luni din partea executantului”, a declarat Péró Tamás, vicepreședinte al Consiliului Județean Arad.

Tronsonul de drum Peregu Mare – Peregu Mic, cu o lungime de 3,178 km, a fost finalizat în termenul de nouă luni, iar valoarea finală a investiției este de 8,5 milioane de lei (fără TVA). Finanțarea a fost asigurată integral din bugetul Consiliului Județean Arad.

Read more