Ultimele stiri | News Arad

MARIN LUPAS CERE ARADENILOR SA SE IMPLICE PENTRU A SALVA MALUL MURESULUI!

Politica Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Consilierul municipal Marin Lupaş a analizat documentaţia propusă consultării publice de Primăria Arad, cu privire la dezvoltarea Ştrandului Neptun. Marin Lupaş crede că arădenii trebuie să analizeze temeinic proiectul propus, care are câteva capcane.

„Susţin categoric realizarea unui studiu cu privire la extinderea şi amenajarea ştrandului. Din păcate, în ultimii 12 ani, deşi au fost realizate câteva investiţii, ştrandul a fost redus şi mutilat, prin intervenţia administraţiei Falcă. Din câte am văzut până acum, realizarea proiectului în forma propusă este un nou atentat la Malul Mureşului şi la parcurile din oraş. Concret, se propune UN POD AUTO ŞI PIETONAL, la capătul estic al străzii Praporgescu. Vreau să întreb cum se poate realiza un astfel de pod, cu circulaţie auto, fără să afecteze grav ştrandul? Un astfel de pod se poate realiza fie traversând parcul, fie peste parc. Ambele variante îmi par inacceptabile. Aradul aşa cum îl doresc eu şi mulţi alţi arădeni este un oraş care limitează traficul auto în zonele de agrement. Revenim la ceva similar cu ideea toxică a unei parcări în parc, respinsă deja de arădeni? Cred că o pasarelă pietonală este binevenită, dar accesul auto este un atentat la Malul Mureşului, o sursă de poluare. O altă prevedere discutabilă este realizarea unei clădiri de protocol pentru evenimentele administrației publice locale, în zona Podului Rutier, lângă turnul pentru panoramă. Nu cred că trebuie să aglomerăm spaţiile de agrement cu clădiri în care să se simtă răsfăţaţi birocraţii, de unde să se uite de sus la oameni. Nu cred că trebuie să punem orgoliul oamenilor din administraţie înaintea realizării unor facilităţi pentru toţi arădenii. În fine, ideea desfiinţării căsuţelor este de discutat. Ele reprezintă o pată de culoare a ştrandului, unii oameni au concesiuni pe termen lung, trebuie să le respectăm drepturile. Toate acestea sunt teme incitante pe care cred că arădenii trebuie să le privească foarte atent şi, dacă este cazul, să ia atitudine pentru a salva Malul Mureşului! Consultarea publică pe această temă este miercuri de la ora 15, la Primăria Arad, sala Ferdinand. Cred că arădenii interesaţi ar trebui să participe”, a spus Marin Lupaş.

INS: VARSTA MEDIE LA CASATORIE A CUNOSCUT O TENDINTA DE CRESTERE, IN 2014

National Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Vârsta medie la căsătorie a cunoscut o tendință de creștere, atât la femei, cât și la bărbați, în 2014, tendința fiind de amânare a primei căsătorii, potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

‘Vârsta medie la căsătorie cunoaște o tendință de creștere, ajungând în 2014 la 29,0 ani la femei și 32,3 ani la bărbați. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2014, confirmând astfel tendința de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,3 ani la femei și 30,4 ani la bărbați’, informează INS.

În anul 2014, rata nupțialității a fost de 5,3 la mie. Din totalul de 118.075 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în august (24.097), cele mai puține în decembrie (4.251), păstrându-se ciclul tradițional. România se situează printre țările cu o nupțialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupțialității în UE-28 a fost în 2011 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 4,2 la mie.

În anul 2014, s-au înregistrat 27.188 divorțuri în România, cu o rată a divorțialității de 1,22 divorțuri la 1.000 locuitori.

„Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorțialității în UE-28 a fost în anul 2011(ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 2,0?. Ponderea primului divorț a fost de 93,8% pentru femei și 93,2% pentru bărbați. Din repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care au divorțat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,7%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluție. Vârsta medie la divorț a fost de 37,4 ani pentru femei și 41,0 ani pentru bărbați’, se arată în comunicatul citat.

Sursa: agerpres.ro

PRIMARUL GHEORGHE FALCA AR PUTEA FI PUS SUB ACUZARE DE PROCURORII DNA PENTRU CONFLICT DE INTERESE. CE RISCA EDILUL

Local Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Primarul Aradului, Gheorghe Falca, ar putea fi urmarit penal de procurorii DNA pentru conflict de interese. O plangere penala impotriva edilului a fost depusa pe data de 19 februarie 2016 la Directia Teritoriala a Anticoruptie Timisoara. Denuntul este depus la DNA in urma unui articol publicat de Ancheteonline in data de 18 ianuarie 2016 (http://www.ancheteonline.ro/2016/01/in-atentia-ani-primarul-gheorghe-falca-conflict-de-interese-in-familie-el-emitea-puz-uri-sotia-incasa-banii-pentru-documentatie-urbanistica/).

In plangere se arata ca “faptele penale savarsite de numitul Gheorghe Falca, in calitate de primar al municipiului Arad, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese, infractiune reglementata de prevederile art.301 C.penal, conform carora :”Fapta functionarului public care, in exercitarea atribuitiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut , direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul 2 inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

Primarul sub acuzare?

Denuntul prezinta detaliat motivul pentru care DNA ar trebui sa-l puna sub acuzare pe Gheorghe Falca: “In fapt, numitul (…) este primar al municipiului Arad din anul 2004. Totodata, conform extrasului obtinut de la Oficiul National al Registrului Comertului, acesta este asociat impreuna cu sotia sa, care este si administrator, in societatea Pro Arhitectura SRL. Societatea a fost inregistrata la ONRC in data de 08.05.2008, conform certificatului de inregistrare B13575741 si are sediul social in Arad, str. Ioan Alexandru, nr.15, judetul Arad. Studiind extrasul de informare, constatam ca activitatea principal, conform codificarii (Ordin 337/2007) este 7111-activitati de arhitectura”.

In declaratia de interese din 2015, “numitul Falca Gheorghe si-a indeplinit obligatia de a depune declaratia de interese, aceasta fiind inregistrata la Primaria Arad cu nr.22 din data de 15.06.2015. Studiind declaratia, constatam ca acesta detine urmatoarele calitati: asociat in societatea Pro Arhitectura SRL; actionar la societatea Marmosin SA Simeria; actionar la SIF Banat-Crisana; actionar la SIF Moldova; actionar la SIF Transilvania; actionar la SIF Muntenia; actionar la SIF Oltenia; membru la Lions Club Arad; membru al Fundatiei Miscarea Populara; co-presedinte la societatea culturala “Asociatia nationala pentru cultura poporului roman”; prim-vicepresedinte al Asociatiei municipiilor din Romania; co-presedinte al PNL Arad”.

In aceeasi declaratie, “identificam societatea Pro Arhitectura in care numitul Falca Gheorghe si numita Falca Ela, in calitatea de administrator, au incheiat urmatoarele contracte: contract de finantare din data de 16.12.2013, incheiat pe o perioada de 12 luni si implementat in anul 2014, cu o valoare totala de 616.337,04 lei ( din care valoarea eligibila nerambursabila acordata prin fonduri publice este in cuatum de 347.932, 20 lei), incheiat cu Ministerul pentru Societatea Informationala Bucuresti; conventia conform legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca incheiat in data de 20.06.2013, incheiat pe o perioada de 12 luni si derulat pana in luna iunie a anului 2014, cu o valoare totala de 9.000 lei, incheiat cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad”.

Sursa: ancheteonline.ro

ALINA GORGHIU, AUDIATA LA CURTEA DE APEL BUCURESTI IN PROCESUL LUI MIHAIL VLASLOV: MI-AM FACUT DATORIA SI AM DEPUS MARTURIA

National Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a ajuns, luni dimineaţă, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a fi audiată ca martor în dosarul fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov.

UPDATE: La ieşirea de la Instanţă, Gorghiu a declarat că şi-a făcut datoria şi a depus o mărturie în acest dosar, iar de restul se va ocupa instanţa.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu este unul dintre iniţiatorii proiectului de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului,act normativ care a fost promovat la presiunea lui Mihail Vlasov, potrivit rechizitoriului întocmit în cazul fostului şef al CCIR.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, într-un dosar de corupţie, el fiind acuzat că i-a dat mită unui parlamentar, pentru ca acesta din urmă să promoveze un anumit proiect de act normativ. Potrivit DNA, Mihail Vlasov va fi judecat pentru dare de mită.

În cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru şi deputatul Florin Iordache.

„Se observă faptul că deputaţii semnatari ai proiectului sunt reprezentanţi ai unor grupuri politice diferite, inclusiv reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Scopul era acela ca iniţiatorii să-şi convingă colegii de formaţiune politică să susţină proiectul care, teoretic, ar fi avut şanse de a fi adoptat, iar pe de altă parte, să confere în spaţiul public o aparenţă de neutralitate privind originea iniţiativei”, potrivit rechizitoriului DNA.

Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate de anchetatori a rezultat faptul că Mihail Vlasov a fost cel care şi-a exercitat influenţa asupra unor parlamentari, în special asupra acelora care aveau şi calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, astfel încât proiectul legislativ să fie însuşit de către parlamentari din partea unor grupuri politice diferite.

Astfel, arată procurorii DNA, după finalizarea proiectului de act normativ, Mihail Vlasov a depus „o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative”.

„În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României ori camerelor teritoriale (Andras Edler)”, potrivit sursei citate.

De asemenea, precizează procurorii în actul de sesizare a instanţei, Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic pentru ca proiectul normativ privind registratorul comercial să fie adoptat.

Astfel, Vlasov l-a sunat pe deputatul Florin Iordache căruia i-a indicat parlamentarii care urmează să semneze propunerea legislativă, fapt ce reiese dintr-o conversaţie telefonică interceptată de oamenii legii. Între cei indicaţi în discuţie se numără Alina Gorghiu, Toni Greblă şi Ion Chelaru.

„…Vlasov Mihail: Dă-i telefon! «O iau s-o dau la alte…» Ca să fie semnătura lui ultima sau să renunţăm la ea. S-o semneze Vainer, Mircea Grosaru…

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Alina Gorghiu.

Florin Iordache: Da, mă, să văd că…

Vlasov Mihail: Notează-ţi pe hârtie.

Florin Iordache: Da, mă, îi ştiu. Aşa!

Vlasov Mihail: Deci, Grosaru, Vainer …

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Alina Gorghiu …

Florin Iordache: Da. Da.

Vlasov Mihail: Ă…Tu!

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Şi Toni, Toni Greblă

Florin Iordache: Păi, pe Toni nu-l mai am.

Vlasov Mihail: Nu-l mai ai, a plecat?

Florin Iordache: A plecat.

Vlasov Mihail: Păi, pune pe altcineva de la Senat, de-al no… Pe Ion Chelaru.

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Pe Ioniţă Chelaru.

Florin Iordache: Îhâm! Bine.

Vlasov Mihail: Da.

Florin Iordache: Hai să văd, să iau…

Vlasov Mihail: Da’ să fie şi-un senator! Ca să fie şi-un senator, ştii!

Florin Iordache: Da, mă, da. Nu-i o problemă asta! Da.

Vlasov Mihail: Da. Pune-l pe Ioniţă Chelaru. Nu-i o problemă, da’ aşa-i normal.

Florin Iordache: Da, da.

Vlasov Mihail: Şi am să-ţi spun, după ce semnezi şi tu, şi ăia toţi, şi semnează şi Mircea, am şi-un PPDD-ist, da’ nu ştiu la care să mă opresc, la un avocat, ăla care mi l-a recomandat ăsta, da’ am şi pe altcineva, da.

Florin Iordache: Îhâm.

Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc!

Florin Iordache: Bine.

Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc deloc, dar ă, ă… Da. Bine.

Florin Iordache: Găsim! Hai că găsesc şi… că… da. Bine.

Vlasov Mihail: Hai!

Florin Iordache: Bine! Bine, Mi… Bine! Pa, pa!

Vlasov Mihail: Hai că azi s-o avem cu semnăturile! Când o ai, să-mi faci şi mie o copie, te rog frumos!

Florin Iordache: Da, Mişule! Fără probleme! Pa, pa!”, potrivit interceptărilor procurorilor.

Ulterior, Vlasov a discutat cu o persoană neidentificată de anchetatori, căreia i-a comunicat faptul că a redactat proiectul legii registratorului comercial, care a fost însuşit de mai mulţi parlamentari, context în care apar vehiculate numele lui Marko Attila şi al lui Mircea Grosaru.

„Vlasov Mihail: Am făcut legea, am obţinut şi semnăturile.

Interlocutoare: Da.

Vlasov Mihail: De la Vainer.

Interlocutoare: Da.

Vlasov Mihail: De la Alina Gorghiu. De la Klarik Laszlo, de la UDMR, un senator. De la Attila Marko, un deputat, tot de la UDMR. (..) De la Mircea Grosaru şi de la Florin Iordache”, potrivit sursei citate.

În cadrul rechizitoriului se arată că deputaţii Alina Gorghiu şi Florin Iordache au avut mai multe apariţii în presă, în perioada imediat următoare depunerii proiectului.

„Aceştia s-au delimitat de respectivul demers legislativ şi nu l-au mai susţinut pe fondul unei reacţii destul de virulente a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a altor politicieni”, precizează anchetatorii.

Alina Gorghiu a fost audiată, în calitate de martor, în acest dosar, în 17 februarie 2015, ea declarând, că, la începutul anului 2013, a fost contactată de către deputatul Florin Iordache care i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului.

„Martora declară că nu şi-a pus problema cine a redactat acest proiect de lege, însă arată că acesta era un proiect asumat de formaţiunea politică din care face parte. Alina Gorghiu arată că nu a purtat discuţii cu deputatul Mircea Grosaru asupra acestei iniţiative legislative, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru”, potrivit documentului menţionat.

Mihail Vlasov a fost trimis în judecată de DNA, luni, pentru că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, i-a cerut unui deputat „să îi susţină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”, conform DNA.

Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor.

„Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului. În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României”, precizează sursa citată.

Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen, potrivit comunicatului de presă al DNA.

„În baza înţelegerii anterioare, inculpatul Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al CCIR cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR”, arată anchetatorii.

În rechizitoriu se menţionează că numirea în funcţia de arbitru se făcea la propunerea preşedintelui Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, deţinută la acel moment de Vlasov, în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante şi în urma adoptării unei decizii de către Colegiul de Conducere al CCIR, de asemenea condus de Mihail Vlasov.

Procurorii spun că el avea o mare influenţă asupra celorlalţi membri, care aprobau propunerile preşedintelui, „fără a solicita lămuriri sau a formula obiecţiuni”.

Dosarul urmează să fie soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti.

Mihail Vlasov a mai fost trimis în judecată într-un alt dosar penal, în aprilie 2014. Între timp, în acest prim dosar, fostul preşedinte al CCIR a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care va da sentinţa definitivă în acest caz.

Mihail Vlasov este judecat sub control judiciar din 30 august 2014, după ce, din 24 aprilie 2014 a fost arestat la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Anterior, din 19 martie 2014 până în 24 aprilie 2014, Vlasov a fost arestat preventiv.

În acest dosar, Vlasov a recunoscut faptele de care este acuzat de procurori şi a solicitat instanţei să fie judecat în procedură simplificată, astfel încât să-i fie redusă pedeapsa, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 21 octombrie 2014, să-i respingă cererea.

Sursa: evz.ro

ROMANIA ESTE UN PARTENER STRATEGIC IMPORTANT PENTRU UNGARIA

Economie Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Roman, Ioan Marin Crișan, însoţit de vicepresedintele, Marcel Măinescu, a participat miercuri, 3 martie 2016, la Budapesta, la o conferiţă organizată de ROCHAM, Romanian-Hungarian Business Circle Association, Romanian-Hungarian Investment and Trade Forum.
Întâlnirea a vut loc ca urmare a vizitei oficiale a Ministrului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szíjjártó, la București, în data de 29 ianuarie 2016, unde s-a anunțat oficial deschiderea la Eximbank a unei linii de credit, de 370 de milioane Euro pentru a sprijini cooperarea dintre companiile din Ungaria şi din România.
La conferinţă au participat pesonalităţi reprezentând mediul de afaceri român şi maghiar.
Au fost prezenţi H.E. Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României în Ungaria şi H.E. Zákuny Botond, ambasadorul Ungariei în România.
Cu ocazia lucrărilor Cercului de Afaceri Româno-Ungar ( ROCHAM), secretarul de stat şi parlamentar în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Laszlo Szabo, a afirmat că: „România reprezintă un partener strategic de importanţă pentru Ungaria, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări fiind, în anul 2015, de 7,3 miliarde euro, în creştere cu 2,8% faţă de anul anterior.”
Laszlo Szabo a mai precizat că: „excedentul în comerţul exterior este de partea ungară, firmele ungare exportând pe piaţa românească de două ori mai mult decât exportă firmele româneşti în Ungaria. A apreciat că şi firmele româneşti beneficiază de oportunităţi multiple pentru a-şi spori valoarea exportului pe piaţa ungară.”
În opinia lui Laszlo Szabo, cele mai importante domenii de cooperare sunt industria energetică, transporturile şi turismul. A precizat de asemenea că: „România reprezintă una din ţintele preferate ale capitalului ungar, firmele ungare investind peste o jumătate de miliard de euro în România. Cooperarea este foarte strânsă în acest moment, oamenii de afaceri ungari înfiinţând aproximativ 12.000 de întreprinderi în România, în timp ce firmele româneşti oferă 2.500 de locuri de muncă în Ungaria.”
Printre cele mai mari întreprinderi ungare care funcţionează în România a amintit compania energetică Mol, care are o cotă de piaţă de 15%, OTP Bank, prezentă în România cu 125 de filiale, şi compania farmaceutică Richter care oferă un număr însemnat de locuri de muncă. A accentuat că este extrem de importantă reducerea dependenţei aproape totale de gazele şi petrolul rusesc. Din acest punct de vedere este esenţială extinderea capacităţii interconectoarelor dintre cele două ţări, pentru a creşte cantitatea de gaze transportate în dublu sens, în funcţie de necesităţi. Laszlo Szabo a mai spus că este într-o creştere continuă numărul turiştilor români care vizitează Ungaria, România situându-se pe locul al VIII-lea într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii care vizitează Ungaria.
Alexandru Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria, a evidențiat faptul că: „anul trecut s-au dezvoltat vizibil relațiile dintre cele două țări. A amintit inaugurarea, în luna iulie 2015, a tronsonului sudic al autostrăzii, aceasta fiind prima autostradă care face legătura dintre România şi Ungaria. Până în luna decembrie 2015, pe acest tronson au circulat aproximativ 2,5 milioane de persoane. Schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins, şi ele, o cifră record în anul 2015. Firmele românești au investit cca. 200 de milioane de euro în Ungaria, aproximativ 7.000 de IMM-uri fiind prezente aici.” A adăugat că există încă loc pentru dezvoltare şi explorarea unor noi oportunități.
Iată ce a declarat domnul Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Arad a Confederaţie Patronatul Roman la întoarcerea de la conferinţa ROCHAM: „Filiala Arad a Confederaţiei Patronatul Român este membru fondator al ROCHAM, şi are avantajul de a contracta pentru membrii Patronatului credite de la Eximbank, cu o dobândă preferenţială de 1,6% pe an. De asemenea firmele memebre ale Patronatului vor putea dezvolta pe viitor mult mai uşor parteneriate economice cu firme din Ungaria, ceea ce poate duce la creşterea exportului şi a dezvoltării afacerilor.”

NUMARUL RESTANTIERILOR LA BANCI SI IFN-URI A CRESCUT LA APROAPE 714.000, IN IANUARIE

Economie Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare, a crescut la 713.921 de persoane, în ianuarie, fiind mai multe cu 9.675 față de luna decembrie 2015, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Un număr mai mare al persoanelor cu restanțe era înregistrat în septembrie 2015, când depășea 716.000. În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 11,03 miliarde lei, din care peste 4,43 miliarde lei erau în moneda națională, 4,61 miliarde lei echivalent în euro, 1,93 miliarde lei echivalent în alte valute și 48,4 milioane lei echivalent în dolari.

În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,61 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 49,8 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 56,3 milioane lei, între 31-60 de zile.

Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,44 miliarde lei, iar 1,86 miliarde lei — la colectare. Datele BNR mai arată că, în luna ianuarie, valoarea totală a restanțelor firmelor și populației la bănci depășea 20,8 miliarde lei, Bucureștiul reprezentând peste 34% din total.

Rata creditelor neperformante a fost de 13,61%, în 2015, în scădere cu 7,1 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în anul 2014, potrivit BNR.

”În ceea ce privește rata creditelor neperformante (potrivit definiției ABE — n. r.), aceasta și-a continuat evoluția descendentă pe parcursul anului 2015, astfel încât, la finele perioadei, indicatorul s-a situat la 13,61%, în scădere cu peste o treime față de sfârșitul anului 2014. Cea mai importantă scădere s-a concentrat, însă, în prima jumătate a anului 2015, pe fondul unor modificări metodologice”, informa BNR, într-un raport recent.

Modificările metodologice se referă la întocmirea situațiilor financiare FINREP la nivel individual și constau în includerea unor elemente suplimentare în formularul de raportare a expunerilor, respectiv soldurile în numerar la banca centrală și alte depozite la vedere la instituțiile de credit (Ordinul Băncii Naționale a României nr. 5/2015).

Potrivit definiției ABE, implementată în cadrul național prin Ordinul BNR nr. 6/2014, expunerile neperfomante sunt cele care îndeplinesc oricare mai multe criterii, precum expuneri semnificative cu scadența depășită cu peste 90 de zile sau se consideră că, în lipsa executării garanției reale, este improbabil ca debitorul să își achite integral obligațiile din credite, indiferent de existența oricărei sume, restante sau numărul de zile de întârziere de plată. În luna iunie 2015, a intervenit o modificare a normelor metodologice privind întocmirea situațiilor financiare FINREP la nivel individual constând în includerea în formularul de raportare a expunerilor neperformante a soldurilor în numerar la banca centrală și a altor depozite la vedere la instituțiile de credit.

Sursa: agerpres.ro

REGULI NOI PENTRU TAXI-URILE DIN ROMANIA

National Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Firmele de taxi trebuie să aibă manageri cu atestat, condiția minimă fiind absolvirea liceului.

Ministerul Transporturilor a elaborat normele privind pregătirea şi atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere.

Odată cu adoptatea hotărârii, firmele de taxi, care au mai mult de două mașini, trebuie să funcționeze cu un manager pentru gestionarea activității. În prezent, singurul atestat care se putea obține era pentru funcția de manager de transport care implica toate domeniile de transpot persoane intern și internațional. Odată cu aplicarea normelor privind pregătirea şi atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere, firmele de taxi trebuie să aibă manageri specializați.

Aceștia vor trebui să urmeze cursurile centrelor de pregătire și perfecționare profesională autorizate de Ministerul Transporturilor și apoi să participe la examenul pentru obţinerea certificatelui de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere, acesta având o valabilitate de 10 ani. Pentru obținerea certificatului, persoanele interesate vor avea de îndeplinit o serie de condiții printre care absolvirea liceului, cu sau fără diplomă de bacalaureat și să dețină certificatul de competență profesională pentru activitatea de transport rutier de persoane.

„Persoanele care vor să devină manageri în activitatea de taximetrie trebuie să aibă minim liceu. Anumiți patroni ai firmelor de taxi s-au supărat după ce am impus această regulă privind absolvirea liceului. Certificatul pentru funcția de manager de transport în regim de taxi este valabil doar pe teritoriul României”, ne-au declarat surse din domeniu.

Reguli și norme noi pentru firmele de taxi

Managerii sunt obligați să urmeze 60 de ore de curs în centrele de pregătire și perfecționare profesională autorizate. Programul de pregătire profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere include cursuri de drept civil, comercial, social, fiscal, gestionarea comercială și financiară a firmelor, precum și siguranța rutieră și securitatea transportului. Pot participa la examenul pentru obținerea certificatului de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere doar candidații care au absolvit cursul de pregătire profesională, în termen de maxim 12 luni de la data absolvirii. Certificatul se obţine în urma promovării de către candidați a unui examen, care constă dintr-o probă cu durata de 60 de minute, cuprinzând 60 de întrebări cu 4 variante de răspuns, din care una sau mai multe corecte. Pentru promovarea examenului, candidaţii trebuie să răspundă corect la cel puţin 70% din întrebări.

Certificatele de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere, sunt eliberate de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română.

Sursa: capital.ro

DE LA 1 IULIE, FACTURI NOI SI LA GAZE: MAI EXPLICITE, DAR MAI STUFOASE

Economie Ultimele stiri 7 martie 2016 0

După modelul facturilor unice pe ţară la electricitate, autorităţile din domeniu pregătesc un nou tip de factură şi pentru gaze, cu informaţii noi pentru clienţi

Noua formulă se află în lucru la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar în esenţă se vrea un model mai simplu de înţeles, dar care să aducă totodată mult mai multe informaţii utile pentru consumatori. Reprezentanţii ANRE au declarat pentru EVZ că modelul unic de factură, valabil pentru toţi consumatorii casnici, va intra în vigoare de la 1 iulie, cel mai probabil.

Clienții casnici le vor putea cere furnizorilor, fără plată, istoricul de consum pe ultimele 24 de luni și valoarea facturilor emise în toată această perioadă.

Potrivit informaţiilor publicate de Autoritate, factura de gaze naturale va avea o primă pagină care va cuprinde elementele necesare pentru a înţelege cum este facturat consumul de gaze naturale, exprimat în unităţi de energie, şi cât trebuie să plătească clientul final pentru acest consum. La fel ca în cazul noului model de factură la energie electrică, instituit de la 1 martie, şi aici se va prezenta consumul din luna precedentă.

Sursa: evz.ro

Vești proaste pentru pescari, taxele de pescuit sportiv vor crește de 5 ori

Economie National Ultimele stiri 7 martie 2016 0

Potrivit unui proiect de act normativ întocmit de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), taxa pentru eliberarea licențelor și a permiselor de pescuit, inclusiv pentru elevi și pensionari, va crește de cel puțin 5 ori.

O veste proastă primesc pescarii sportivi care, după adoptarea și intrarea în vigoare a actului normativ întocmit de ANPA, vor trebui să achite 150 de lei pentru eliberarea/vizarea permisului, față de 30 de lei, cât este această taxă în prezent.

Pensionarii nu mai sunt scutiți

O veste și mai proastă primesc pensionarii pasionați de pescuit, care în prezent sunt scutiți de taxă, dar care, potrivit proiectului de hotărâre de guvern întocmit de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, vor trebui să plătească de-acum înainte 100 de lei pentru eliberarea/vizarea permisului de pescuit sportiv. ”Cuantumul actual al taxelor de licențiere și autorizare în pescuit și acvacultură este destul de scăzut și trebuie actualizat în conformitate cu importanța economică și socială a sectorului pescăresc”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Pentru elevi și studenți, 100 de lei

Și pentru elevi și studenți, taxa va crește de la 10 lei, cât este în prezent, la 100 de lei pe an. În fine, potrivit proiectului de act normativ, “eliberarea anuală a permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru persoanele cu handicap grav, cu handicap mediu şi uşor, precum şi pentru veteranii de război este gratuită”. Permisele de pescuit sportiv sunt valabile pe toate cursurile de apă, inclusiv pe Dunăre, precum și pe bălțile interioare, aflate în administrarea statului. Perimisele nu sunt valabile pe bălțile aflate în concesiune sau în proprietate privată, pentru care trebuie plătite taxe speciale, stabilite de fiecare administrator al bălții în parte. (stiripesurse.ro) Foto: pescarulvanator.ro

Proiectul de lege poate fi văzut AICI

DOSAR PENAL PENTRU CEI CARE SI-AU ASFALTAT SINGURI DRUMUL DIN COMUNA

National Ultimele stiri 4 martie 2016 0

Pe principiul „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”, şapte cetăţeni dintr-o comună ieşeană s-au ales cu dosar penal şi au fost trimişi în judecată pentru că au plombat drumul judeţean plin de gropi care trece prin localitatea lor. „Fapta” s-a petrecut în urmă cu 4 ani, fără să existe o autorizaţie pentru lucrări, iar Consiliul Judeţean Iaşi nu are nici acum bani să repare drumul legal.
Drumul judeţean 280 J are patru kilometri şi e singura legătură a comunei Butea cu oraşul Iaşi. Sătui să-şi strice maşinile, sătenii au pus acum 4 ani mâna pe lopeţi şi au reparat singuri o porţiune de un kilometru, fără avizul specialiştilor, potrivit Digi 24.

„Am făcut atunci o plângere și i-am rugat să sisteze. Era jumătatea verii și noi încă nu atribuisem contractul de plombe”, spune Daniel Minciună, șeful Direcției Județene de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași.

Ideea plombării îi aparţine lui Costel Năstase, fost primar al localităţii, care a şi suportat costurile, 600 de lei. El le ceruse anterior, autorităţilor judeţene, timp de opt ani să asfalteze drumul. Alături de fostul primar sunt anchetați alţi 6 localnici. Sătenii trimiși în judecată zilele trecute riscă de la o amendă penală, până la șase luni de închisoare.

Un covor asfaltic ar costa 2 milioane de lei, bani pe care Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor nu îi are.

Sursa: stiripesurse.ro