Spațiul Privat Virtual (SPV) este un serviciu destinat atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice sau entitãților fãrã personalitate juridicã. SPV permite obținerea informațiilor privind situația fiscalã, depunerea electronicã a declarațiilor fiscale și primirea electronicã a documentelor și a actelor administrativ fiscale. Documentele comunicate prin Spațiul Privat Virtual au aceeași putere juridicã, asemenea celor comunicate prin poștã sau la ghișeu.
        Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care dețin certificat digital calificat pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV.
        Persoanele fizice, care nu dețin un certificat digital calificat,  pot solicita înregistrarea și pe bazã de nume de utilizator și parolã. Acestea, pentru a se înregistra în Spațiul Privat Virtual fãrã a mai fi necesarã deplasarea pentru autentificare la sediile  ANAF, au posibilitatea de a opta ca autentificarea sã se realizeze în mediul electronic, în baza unor documente emise de Ministerul Finanțelor Publice și/sau ANAF.
        Aprobarea înrolãrii în mediul electronic în Spațiul Privat Virtual a persoanelor fizice, care se înregistreazã cu nume utilizator și parolã, se realizeazã prin identificarea cu numerele atribuite urmãtoarelor noi documente:
1. Notificarea privind destinația sumei de 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entitãților nonprofit/unitãților de cult (emise începând cu data de 05.03.2018)
2. Notificare privind nedepunerea în termen a Declarației privind venitul asigurat la sistemul public de pensii (emise începând cu data de 09.10.2017)
3. Notificare privind îndeplinirea condiþiilor de rezidențã potrivit prevederilor art. 7 și art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și _____ de cãtre persoana fizicã sositã în România pentru o perioadã mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)
4. Notificare privind îndeplinirea condițiilor de rezidențã potrivit prevederilor art. 7 și art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și _____ de cãtre persoana fizicã plecatã din România pentru o perioadã mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)
5. Notificare privind nedepunerea în termen a declarației de venit (emise începând cu data de 09.01.2017)
6. Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere (emise începând cu data de 09.01.2017)

Rãmân valabile și urmãtoarele documente:

a) decizie de impunere – emisã începând cu anul 2013
b) decizie referitoare la obligații de platã accesorii – emisã începând cu anul 2013
c) somație – emisã începând cu data de 01.01.2015.
d) numãrul scrisorii primitã în anul 2018 de la Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la înrolarea în acest serviciu.
         
        Serviciul Spațiul Privat Virtual este ușor de accesat, direct din site-ul www.anaf.ro, este gratuit si disponibil 24 de ore din 24.
        Accesarea serviciului „Spațiul privat virtual” se realizeazã din pagina principalã a site-ului ANAF www.anaf.ro, secțiunea ‘’Servicii Online – Serviciul înregistrare/înrolare persoane fizice și juridice Spațiul Privat Virtual’’;
        Pentru informații detaliate privind pașii necesari și modalitatea de completare a formularului, precum și lista de documente care pot fi transmise și primite prin acest serviciu, atât pentru persoane fizice, cât si persoane jurdice, vã rugãm sã accesați secțiunea din site mai sus menționatã.

Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaţilor şi angajatorilor în vederea susţinerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă, continuând, totodată, acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, în domeniile de activitate unde există restricţii.

Astfel, începând cu luna iunie, se va deconta angajatorilor, pe o perioadă de 3 luni, un procent de 41,5% din salariul brut lunar al fiecărui lucrător căruia i se reactivează contractul de muncă suspendat anterior, potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

„Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaţilor şi angajatorilor în vederea susţinerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă. Astfel, Executivul a stabilit că angajaţii care au beneficiat de şomaj tehnic în contextul pandemiei (…) şi cărora le sunt menţinute raporturile de muncă ulterior reluării activităţii de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020”, menţionează MMPS într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pentru decontarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a cotei de 41,5% din salariu, angajatorii vor suporta contravaloarea salariilor angajaţilor care beneficiază de măsură şi ulterior, după data de 25 a lunii următoare, depun, prin mijloace electronice, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, o cerere însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care beneficiază de sprijin, precizează Ministerul Muncii.

„Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligaţia de a menţine raporturile de muncă ale salariaţilor până la 31 decembrie 2020, cu excepţia lucrătorilor sezonieri şi a situaţiei în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. Mai mult, măsura se aplică numai în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgenţă sau de alertă”, potrivit comunicatului Ministerului Muncii.

Modelul cererii pe care angajatorii trebuie să o depună pentru solicitarea decontării salariului angajatului urmează să fie aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Decontarea sumelor acordate se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor, prin virament în conturile deschise de angajatori la băncile comerciale, şi numai după verificarea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată aferente salariilor pentru care se suportă cota de 41,5%, notează MMPS.

De prevederile noului act normativ beneficiază şi persoanele care au convenţii individuale de muncă încheiate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Angajatorii care au mai multe obiecte de activitate, dintre care cel puţin unul se află sub incidenţa restricţiilor stabilite de autorităţile competente, pot opta fie pentru aplicarea măsurii de susţinere a salariilor, fie pentru continuarea plăţii şomajului tehnic de la data de 1 iunie 2020, până la ridicarea acestor restricţii, menţionează Ministerul Muncii.

Pe de altă parte, Guvernul a mai decis să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgenţă sau de alertă şi care sunt înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Astfel, pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată şi cu normă întreagă în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.

Guvernul a mai decis că de aceeaşi facilitate vor beneficia şi angajatorii care încadrează în muncă, până la sfârşitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, tineri cu vârsta între 16 şi 29 de ani.

Măsura de sprijin menţionată se aplică, în aceleaşi condiţii, şi în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile, prin concediere.

Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menţionate vor fi obligaţi să menţină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin.

Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale salariaţilor, anterior perioadelor pentru care sunt obligaţi să le menţină, vor restitui agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, în totalitate, sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă.

Banii se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la cererea angajatorilor, depusă, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora aceştia au sediul social. Procedura de acordare a sumelor se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANOFM.

Cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se vor acoperi din fonduri europene, în limita sumelor alocate şi în conformitate cu prevederile şi regulile aplicabile de acordare a finanţării, prin Ministerul Fondurilor Europene.

Angajaţii din instituţii şi autorităţi publice şi salariaţii din companiile care la data solicitării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, nu vor beneficia de măsurile de sprijin aprobate.

Actul normativ aprobat de Guvern mai stabileşte că pentru domeniile de activitate în care se menţin restricţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acordarea indemnizaţiilor de şomaj tehnic se prelungeşte de la data de 1 iunie 2020, fără întrerupere, până la ridicarea restricţiilor.

Prin adoptarea acestor măsuri de sprijin, Guvernul are în vedere consolidarea pieţei muncii, concomitent cu prevenirea creşterii ratei şomajului la nivel naţional şi asigurarea unei surse de venit salariaţilor, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

OUG nr. 92/2020 privind sprijinirea angajaţilor şi angajatorilor a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, iar măsurile sunt active începând cu data de 01 iunie 2020

.AGERPRES

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale, 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni de Eurostat.

Comparativ, sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale în Luxemburg au fost de 3.100 de euro pe cap de locuitor. Urmează Danemarca (1.700 euro), Suedia (1.400 euro), Germania (1.300 euro) şi Finlanda (1.200 euro). Doar în trei state membre prestaţiile familiale anuale sunt mai mici de 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 euro), Bulgaria (130 euro) şi Lituania (180 euro).

Însă dacă se iau în calcul ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.

În anul 2017 cele 27 de state membre UE au cheltuit în total 301 miliarde euro pentru prestaţii familiale, adică 2,3% din PIB-ul Uniunii Europene. De asemenea, această sumă a fost echivalentă cu 8,6% din totalul cheltuielilor pentru prestaţii sociale.

După acest indicator, România se situează aproape de media din UE, ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale fiind de 7,69%, faţă de 7,59% în Franţa, 7,57% în Belgia, 6,33% în Italia, 5,39% în Spania, 4,9% în Portugalia şi 4,2% în Olanda. AGERPRES

Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaţilor şi angajatorilor în vederea susţinerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă, continuând, totodată, acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, în domeniile de activitate unde există restricţii.

Astfel, începând cu luna iunie, se va deconta angajatorilor, pe o perioadă de 3 luni, un procent de 41,5% din salariul brut lunar al fiecărui lucrător căruia i se reactivează contractul de muncă suspendat anterior, potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

„Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaţilor şi angajatorilor în vederea susţinerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă. Astfel, Executivul a stabilit că angajaţii care au beneficiat de şomaj tehnic în contextul pandemiei (…) şi cărora le sunt menţinute raporturile de muncă ulterior reluării activităţii de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020”, menţionează MMPS într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pentru decontarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a cotei de 41,5% din salariu, angajatorii vor suporta contravaloarea salariilor angajaţilor care beneficiază de măsură şi ulterior, după data de 25 a lunii următoare, depun, prin mijloace electronice, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, o cerere însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care beneficiază de sprijin, precizează Ministerul Muncii.

„Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligaţia de a menţine raporturile de muncă ale salariaţilor până la 31 decembrie 2020, cu excepţia lucrătorilor sezonieri şi a situaţiei în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. Mai mult, măsura se aplică numai în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgenţă sau de alertă”, potrivit comunicatului Ministerului Muncii.

Modelul cererii pe care angajatorii trebuie să o depună pentru solicitarea decontării salariului angajatului urmează să fie aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Decontarea sumelor acordate se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor, prin virament în conturile deschise de angajatori la băncile comerciale, şi numai după verificarea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată aferente salariilor pentru care se suportă cota de 41,5%, notează MMPS.

De prevederile noului act normativ beneficiază şi persoanele care au convenţii individuale de muncă încheiate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Angajatorii care au mai multe obiecte de activitate, dintre care cel puţin unul se află sub incidenţa restricţiilor stabilite de autorităţile competente, pot opta fie pentru aplicarea măsurii de susţinere a salariilor, fie pentru continuarea plăţii şomajului tehnic de la data de 1 iunie 2020, până la ridicarea acestor restricţii, menţionează Ministerul Muncii.

Pe de altă parte, Guvernul a mai decis să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgenţă sau de alertă şi care sunt înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Astfel, pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată şi cu normă întreagă în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.

Guvernul a mai decis că de aceeaşi facilitate vor beneficia şi angajatorii care încadrează în muncă, până la sfârşitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, tineri cu vârsta între 16 şi 29 de ani.

Măsura de sprijin menţionată se aplică, în aceleaşi condiţii, şi în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile, prin concediere.

Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menţionate vor fi obligaţi să menţină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin.

Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale salariaţilor, anterior perioadelor pentru care sunt obligaţi să le menţină, vor restitui agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, în totalitate, sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă.

Banii se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la cererea angajatorilor, depusă, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora aceştia au sediul social. Procedura de acordare a sumelor se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANOFM.

Cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se vor acoperi din fonduri europene, în limita sumelor alocate şi în conformitate cu prevederile şi regulile aplicabile de acordare a finanţării, prin Ministerul Fondurilor Europene.

Angajaţii din instituţii şi autorităţi publice şi salariaţii din companiile care la data solicitării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, nu vor beneficia de măsurile de sprijin aprobate.

Actul normativ aprobat de Guvern mai stabileşte că pentru domeniile de activitate în care se menţin restricţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acordarea indemnizaţiilor de şomaj tehnic se prelungeşte de la data de 1 iunie 2020, fără întrerupere, până la ridicarea restricţiilor.

Prin adoptarea acestor măsuri de sprijin, Guvernul are în vedere consolidarea pieţei muncii, concomitent cu prevenirea creşterii ratei şomajului la nivel naţional şi asigurarea unei surse de venit salariaţilor, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

OUG nr. 92/2020 privind sprijinirea angajaţilor şi angajatorilor a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, iar măsurile sunt active începând cu data de 01 iunie 2020.AGERPRES

Grupul OMV Petrom a informat joi că împreună cu firma Eldrive, cel mai mare operator de puncte de încărcare electrice din regiune, va instala 30 de puncte de încărcare rapidă pentru maşinile electrice la benzinăriile din România şi Bulgaria, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Ca urmare a acestei iniţiative, România şi Bulgaria vor fi conectate printr-o infrastructură de puncte de încărcare rapidă de 50 de kW, situate, în mod accesibil, în staţiile din reţeaua OMV. Eldrive va instala şi va fi operatorul punctelor de încărcare.

OMV Petrom a precizat că primele două staţii staţii din cadrul acestui proiect au fost deja instalate în două staţii de carburanţi OMV din Bulgaria, în Daskalovo (autostrada Struma) şi şoseaua Golyamokonarsko (în apropiere de Plovdiv) şi au avut, deja, primii clienţi.

Implementarea întregului proiectul va dura aproximativ doi ani. Noua reţea de staţii de încărcare le va permite şoferilor să încarce până la 80% din bateria vehiculelor electrice, în aproximativ 40 de minute, în cadrul unui ciclu de încărcare rapidă.

„Credem că viitorul mobilităţii va presupune un mix de carburanţi, convenţionali şi alternativi şi, în acelaşi timp, sustenabili din punct de vedere economic şi al mediului. În ceea ce priveşte soluţiile alternative, pentru autoturisme şi vehiculele uşoare, pe distanţe scurte, maşinile electrice pot fi o alegere. Pentru autovehiculele grele şi transport pe distanţe mai mari, luăm în considerare ca potenţiale soluţii CNG şi LNG, care au o eficienţă energetică mai mare şi emisii mai scăzute. Ne bucurăm să oferim clienţilor noştri posibilitatea de a-şi încărca rapid vehiculele electrice în timp ce beneficiază de celelalte servicii oferite în staţiile noastre de carburanţi”, a spus Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

În urmă cu trei ani, OMV Petrom a fost prima companie de energie din România care, în cadrul unui proiect pilot, a instalat primul punct de încărcare rapidă pentru maşinile electrice, într-o staţie de distribuţie carburanţi OMV.

„Noile staţii de încărcare le vor permite proprietarilor de vehicule electrice să circule fără griji în Bulgaria, România şi între cele două ţări. Suntem foarte mândri că Eldrive nu este doar cea mai mare reţea de încărcare din regiune pentru maşini electrice, ci şi una dintre cele mai mari reţele din Sud-Estul Europei. Parteneriatul cu OMV Petrom reprezintă o mare recunoaştere pentru noi şi aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm la acest proiect”, a declarat Stefan Spassov, CEO Eldrive.

OMV Petrom este prezent pe piaţa de distribuţie de carburanţi în România, Moldova, Bulgaria şi Serbia, operând o reţea de 800 de staţii de alimentare sub mărcile OMV şi Petrom. La finalul anului trecut erau, în România, aproximativ 400 de staţii de încărcare pentru maşini electrice, în timp ce numărul de vehiculele electrice şi hibrid nou înmatriculate în primele patru luni ale anului 2020 reprezenta 2,75% din numărul de vehicule înmatriculate.

Reţeaua Eldrive are peste 210 puncte de încărcare în Bulgaria şi România. Reţeaua funcţionează prin aplicaţia smartphone Eldrive, cu ajutorul căreia utilizatorii pot vedea informaţii în timp real despre locaţia, tipul, preţul şi starea staţiei alese precum şi pentru a efectua plata.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep în 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 800 benzinării, la sfârşitul lunii martie 2020, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,998%, iar 18,352% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra. AGERPRES

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,48% din produsul intern brut după primele patru luni ale acestui an, la 26,82 miliarde de lei, iar peste jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, informează Ministerul Finanţelor.

„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor patru luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în lunile martie şi aprilie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (11,1 miliarde de ei) şi a restituirilor suplimentare de TVA de 3,11 miliarde de lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat cu un impact semnificativ în martie, în timp ce în luna aprilie dinamica veniturilor a revenit în teritoriul pozitiv. De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,15 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 1,2 miliarde de lei”, arată MFP.

Soldul negativ consemnat în primul trimestru a fost de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB) în timp ce, anul trecut, bugetul general consolidat închidea primele patru luni cu un deficit bugetar de 1,1% din PIB.

În perioada ianuarie-aprilie 2020, veniturile bugetului general consolidat au însumat 98,21 miliarde de lei, în scădere cu 1,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile s-au cifrat la 125,03 miliarde de lei, în creştere, în termeni nominali, cu 12,7%. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,1 puncte procentuale, de la 10,5% din PIB 2019 la 11,6% din PIB în 2020, precizează Ministerul Finanţelor.

Scăderea veniturilor reflectă, potrivit MFP, contracţia încasărilor bugetare în martie (-25,1% an/an), ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. În luna aprilie, veniturile totale au crescut cu 1,16 miliarde de lei, respectiv 4,7%, susţinute de dinamica veniturilor fiscale (impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi accize) şi sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 7,85 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, cu 7,9% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această majorare a fost susţinută de creşterea numărului de salariaţi cu 0,5% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 8,5% în perioada decembrie – martie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent. În structură, cea mai importantă categorie, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 3,1%.

„După un avans însemnat în primele două luni, se remarcă o decelerare în martie-aprilie (datorată atât prorogării termenului de plată a impozitului pe venit, odată cu instituirea stării de urgenţă, cat şi încetinirii câştigului salarial în economie la 6,7% în martie)”, menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, contribuţiile de asigurări au înregistrat 36,24 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020 şi prezintă o creştere de 1,1% faţă de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de decelerarea fondului de salarii din economie. Totodată, contribuţiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv. Prorogarea termenului de plată a condus la reducerea veniturilor din contribuţii sociale în luna aprilie (-1,7%, an/an), încasările fiind cu 1,46 miliarde de lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,46 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, în scădere cu 8,2% (-0,57 miliarde de lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020) şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, impact de 219 milioane lei). Totuşi, acordarea bonificaţiilor a condus la o dinamică pozitivă a veniturilor din impozitul pe profit în aprilie, de 27,6% (an/an).

Încasările din TVA au fost de 15,94 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 18,8% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

„Evoluţia încasărilor nete de TVA în primele patru luni ale anului a fost influenţată negativ de: creşterea rambursărilor de TVA cu 51,7% (an/an), nivelul record al acestora fiind atins în luna martie, odată cu instituirea stării de urgenţă, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada stării de urgenţă; prorogarea termenului de plată pentru lunile martie – aprilie; evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie, pe fondul instituirii stării de urgenţă: comerţul cu amănuntul, serviciile de piaţă prestate populaţiei şi industria”, explică Finanţele.

Veniturile din accize au însumat 10,15 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020 şi prezintă un avans de 12,5% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Veniturile din accizele pentru produse energetice au scăzut în primele patru luni ale anului cu 9,6% an/an, în principal ca urmare a reducerii încasărilor în lunile martie (-10,9% an/an) şi aprilie (-36,6%), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului un avans semnificativ de 40,34% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,97 miliarde de lei, în creştere cu 50,6% comparativ cu primele patru luni ale anului 2019, inclusiv încasările din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).

Veniturile nefiscale au înregistrat 7,36 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020, în creştere cu 7% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna aprilie, arată MFP.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 5,9 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020, în creştere cu 15,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 125,03 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,1 puncte procentuale de la 10,5% din PIB 2019 la 11,6% din PIB în 2020.

„Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei. Astfel, doar în luna aprilie s-au plătit 312 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 95,9 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 0,2 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ”, precizează instituţia.

Cheltuielile de personal au însumat 35,07 miliarde de lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal în luna aprilie au fost de 8,85 miliarde de lei, înregistrându-se anumite economii faţă de lunile precedente.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 16,70 miliarde de lei, în creştere cu 19,5% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale (22,9%) şi la instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (22,5%), majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 43,72 miliarde de lei, în creştere cu 17,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.

Totodată, Ministerul Finanţelor precizează că, începând cu luna aprilie, s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 312 milioane de lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 95,9 milioane de lei.

„De asemenea, se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că în luna aprilie plăţile au fost de 365,9 milioane de lei”, potrivit documentului citat.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol, respectiv ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.

Alte cheltuieli au fost de 1,91 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (0,2 milioane de lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 6,91 miliarde de lei, cu 20,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 9,96 miliarde de lei, cu 46,3% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 191,9 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

AGERPRES

Pentru ca stim cu totii situatia actuala provocata de pandemia COVID-19 la nivel mondial, Premiile Construction News (CN) se amana pentru data de 14 octombrie 2020, spre sfarsitul acestui an, la Grosvenor House Hotel in Londra.

Avand in vedere sfaturile recente ale Guvernului si preocuparile tot mai mari in jurul acestui coronavirus, organizatorii au considerat faptul ca este in interesul tuturor oaspetilor sa amane evenimentul. Sanatatea si siguranta, atat cea proprie, cat si cea a propriilor echipe, este prioritatea lor. 

Despre premiile Construction News

Premiile Construction News au ajuns la cel de-al 24-lea eveniment si sarbatoresc cele mai bune companii, proiecte si realizari ale industriei. Devenite cele mai prestigioase si mai ravnite premii din acest sector, castigarea unui premiu pentru stiinta in constructii este un premiu de excelenta recunoscut in randul clientilor si al altor companii.

Motivele pentru care o companie trebuie sa participe la aceasta premiere

Participand la premiile CN veti face parte din cele mai mari premii ale industriei si veti putea beneficia de avantaje extinse, inclusiv:

• Pozitionarea companiei printre cele mai bune din industrie in ochii clientilor importanti 
• Sarbatorirea realizarilor si inovatiilor industriei in ultimele 12 luni
• Crearea de retele cu peste 1200 dintre cele mai importante companii din constructii si sute de clienti
• Invatarea de la colegii despre modul in care schimbarile conduc la inovatie si schimbari in afacerile lor

Cateva dintre premiile importante care se ofera in cadrul Construction News:

Cea mai buna inovatie – Construction News Awards 2020

Aceasta categorie este deschisa oricarei companii care a creat un produs inovator (non-tehnologic) pentru a imbunatati procesul de constructie in anul calendaristic 2019. Poate fi vorba despre orice cladire la care s-au folosit diferite materiale de constructii precum tevi constructii, profile laminate, materiale de izolare etc.

Inscrierile ar trebui sa se concentreze pe cel putin un exemplu de inovatie specifica. Acesta ar putea fi un nou produs care ilustreaza un design si o functie inovatoare sau un proces de ultima generatie care a schimbat modul in care a fost livrat un proiect.

Inovatia ar putea fi bazata pe o casa sau un birou, iar participantii ar trebui sa aiba o idee clara daca inovatia se bazeaza pe performanta, cost, sanatate si siguranta, fiabilitate sau alti factori si ar putea oferi dovezi de sustinere.

Cea mai buna utilizare a tehnologiei – Construction News Awards 2020

Aceasta categorie evidentiaza cea mai buna utilizare a tehnologiei de catre orice companie implicata in constructii pe parcursul anului calendaristic 2019.

Inscrierile ar trebui sa se concentreze asupra modului in care tehnologia a fost utilizata de companie in beneficiul acesteia, indiferent daca este in rationalizarea proceselor de afaceri, imbunatatirea eficientei constructiei, livrarea unui proiect mai eficient sau orice altceva.

Consultanta in constructii ale anului – Construction News Awards 2020

Aceasta categorie este deschisa oricarui tip de consultanta in constructii, inclusiv inspectori de cantitate, consultanti de costuri, consultanti in inginerie si manageri de proiect. Premiul reflecta performanta generala a unei companii in anul calendaristic 2019.

Judecatorii vor cauta dovezi ale succesului si dezvoltarii afacerilor, precum si calitatea muncii pe care o face consultanta pentru clienti – care ii intrece pe competitori. Participantii ar trebui sa furnizeze cifrele de profit pentru ultimii doi ani si o copie a celui mai recent raport anual, daca exista.

Moneda naţională s-a depreciat marţi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4,8415 lei, în creştere cu 0,19 bani (+0,04%) faţă de cotaţia de luni, de 4,8396 de lei.

Pe de altă parte, dolarul s-a depreciat cu 2,34 bani în raport cu leul, ajungând la 4,4172 lei, în scădere cu 0,53% faţă de cotaţia anterioară, de 4,5685 lei/dolar.

Totodată, cursul leu/franc a coborât cu 0,64 bani (-0,14%), până la 4,5621 lei, comparativ cu cotaţia anterioară, de 4,6037 lei/franc elveţian.

Gramul de aur s-a ieftinit, marţi, cu 2,49 de lei (-1,01%), ajungând la 244,5322 de lei, de la 247,0285 lei, cât se anunţase în şedinţa de luni.

AGERPRES

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată/sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1  „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, astfel:

– sesiunea 3/2020 anul I de angajament;

–  sesiunea 1/2017 anul IV de angajament și sesiunea 2/2019 anul II de angajament.

Anunțurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituției www.apia.org.ro.

Cererile de plată/sprijin trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, precizăm că beneficiarii pot depune modificări la cererile de plată/sprijin, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fără penalități, respectiv până la data de 10 iulie 2020 inclusiv, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.