Prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr.69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor mãsuri fiscale, termenul de depunere a formularului ”Declarație unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice” a fost prorogat pânã la data de 30 iunie 2020, inclusiv.
Prin același act normativ, s-a stabilit cã, dacã Declarația unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se depune pânã la 30 iunie 2020 inclusiv, se acordã urmãtoarele bonificaþii:
a) pentru plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurãri sociale și a contribuției de asigurãri sociale de sãnãtate, reprezentând obligații fiscale anuale pentru anul 2019, se acordã o bonificație de 5% din aceste sume, dacã toate aceste obligații fiscale de platã se sting prin platã sau compensare, integral pânã la data 30 iunie 2020 inclusiv;
b) pentru depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanțã conform art. 79 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, se acordã o bonificație de 5% din impozitul pe venit, contribuția de asigurãri sociale și contribuția de asigurãri sociale de sãnãtate.
Bonificația prevãzutã la lit.b) se acordã numai dacã este îndeplinitã condiția de acordare a bonificației prevãzutã la lit.a), caz în care se aplicã ambele bonificații.
Declarația unicã se utilizeazã atât pentru declararea venitului realizat și definitivarea impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2019, cât și pentru estimarea obligațiilor datorate pentru anul 2020.
Declarația unicã se depune de cãtre persoanele fizice care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri/pierderi din: activitãți independente, drepturi de proprietate intelectualã, cu excepția contribuabililor pentru care impozitul se reține la sursã, cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendã, activitãți agricole, pisciculturã și/sau silviculturã, transferul titlurilor de valoare, precum și venituri din alte surse (de exemplu: câștiguri din transferul de monedã virtualã sau venituri impozabile ca urmare a cesiunii de creanțã).
        Declarația unicã se depune și de cãtre persoanele fizice rezidente care realizeazã venituri din strãinãtate, supuse impozitãrii în România (de exemplu: venituri din activitãți independente, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectualã, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activitãți agricole, pisciculturã, silviculturã, venituri sub formã de dividende, venituri sub formã de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, câștiguri din transferul titlurilor de valoare etc.).
În condițiile actuale, când este foarte importantã respectarea distanțãrii sociale, Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã amintește contribuabililor cã pot depune Declarația unicã prin mijloace electronice de transmitere la distanțã astfel:
 – prin intermediul serviciului „Spațiul Privat Virtual” (SPV);
 – pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnãturã electronicã calificatã.

Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 5 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 3,34%, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o scădere cu 17,89%.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 144,28 miliarde de lei, în perioada 8 – 12 iunie, de la 149,28 miliarde de lei în săptămâna anterioară.

În această săptămână, tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 157,11 milioane de lei, faţă de 191,35 milioane de lei în perioada 1 – 5 iunie 2020.

Cea mai bună zi de tranzacţionare a fost marţi, 9 iunie, când s-au consemnat 53,36 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, joi, 11 iunie, cu o valoare a tranzacţiilor de 33,54 milioane de lei.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost din nou cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 31,73 milioane de lei, dar şi o majorare de preţ cu 0,23%. În top 3 se mai află Fondul Proprietatea, cu schimburi de 28,25 milioane lei şi o scădere de 4,84% în ceea ce priveşte preţul acţiunilor, urmate de titlurile BRD, cu tranzacţii de 27,5 milioane de lei (-4,06%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Prebet (+15,79%), Alro (+8,45%) şi Alumil Rom Industry (+3,59%).

La polul opus la bursa, cele mai mari scăderi au fost consemnate de acţiunile Conpet, care au înregistrat un declin de 11,21%, urmate de cele ale Condmag (-11,11%) şi Romcarbon (-8,50%). AGERPRES

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,3% în luna mai a acestui an, de la 2,7% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,25%, serviciile cu 2,6%, iar mărfurile nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna mai 2020, comparativ cu aprilie, au urcat cu 0,05%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,47%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, estima recent că inflaţia va coborî anul acesta sub 2%, în prezent tendinţa fiind de scădere.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.

AGERPRES

Economia României a continuat să evolueze în 2019 pe un trend ascendent, produsul intern brut (PIB) urcând cu 4,1% faţă de creşterea de 4,4% înregistrată în anul 2018, consumul final al populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix contribuind decisiv la avansul acestuia, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.

„Spre deosebire de anii anteriori, în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice, în 2019 atât consumul final al populaţiei, cât şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB (+3,8 pp fiecare), un impact pozitiv fiind exercitat şi de consumul guvernamental (+1,1 pp). Variaţia stocurilor (-2,9 pp, după ce în anul precedent fusese factorul cu cea mai mare contribuţie pozitivă după consum) şi exportul net (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor faţă de exporturi) au avut o influenţă nefavorabilă asupra creşterii economice. Din perspectiva ofertei, avansul PIB a fost susţinut de majoritatea ramurilor economiei naţionale, cele mai importante contribuţii aparţinând construcţiilor şi comerţului”, se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, anul 2019 a fost caracterizat de o evoluţie mai puţin volatilă a inflaţiei, ecartul dintre valoarea maximă şi valoarea minimă fiind redus considerabil faţă de anul anterior. La sfârşitul lunii decembrie 2019, rata inflaţiei a înregistrat valoarea de 4% (în creştere faţă de 3,3% la finele anului 2018), în timp ce avansul preţurilor la nivelul întregii economii, măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 6,9%.

„Deficitul de cont curent s-a majorat uşor de la 4,4% în 2018 la 4,6% în 2019, circa jumătate fiind finanţat de investiţiile străine directe. Trebuie menţionat că media deficitelor înregistrate în ultimii trei ani este de 3,9% din PIB, fiind situată în imediata proximitate a pragului de atenţie de 4% stabilit de Tabloul de bord european. Adâncirea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, economia românească fiind caracterizată şi de un nivel înalt al deficitelor gemene, caz singular în regiune, care ridică provocări importante pentru politica fiscal-bugetară în condiţiile evoluţiilor nefavorabile pe plan internaţional, accentuate de magnitudinea şocului pandemiei COVID-19”, se mai precizează în raport.

Totodată, dinamica creditului neguvernamental s-a menţinut pe o traiectorie moderat ascendentă, înregistrând un avans de 2,4% în termeni reali comparativ cu anul precedent, pe seama creşterii volumului creditelor acordate în lei. Piaţa muncii a continuat evoluţia din anii anteriori, numărul mediu de salariaţi majorându-se până la 5,2 milioane persoane (+1,7% faţă de anul 2018), astfel că rata şomajului BIM a coborât la 3,9%. Câştigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.923 lei, în creştere cu 13% faţă de anul 2018, dinamica acestuia fiind susţinută atât de evoluţia câştigurilor din sectorul public, cât şi de a celor din sectorul privat.

Pe de altă parte, bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2019 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică care a estimat o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o ţintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat în acel moment pentru anul 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se astfel substanţial de la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB.

Potrivit Consiliului Fiscal, pe fondul evoluţiilor macroeconomice sub estimările iniţiale şi a nerealizării masive a veniturilor bugetare concomitent cu majorarea cheltuielilor bugetare, execuţia bugetară finală a consemnat un derapaj mare de la ţintele iniţiale privind deficitul bugetar, atât potrivit standardelor cash (4,56% din PIB), cât şi ESA 2010 (4,29% din PIB), ducând la declanşarea de către CE a procedurii de deficit excesiv (PDE) în 4 martie 2020.

De asemenea, deficitul structural s-a deteriorat semnificativ, la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 şi 0,4% din PIB în anul 2015. De menţionat şi valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creştere constantă în ultimii 4 ani, de la numai 0,4% în anul 2015.

AGERPRES

Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat, în primul trimestru al acestui an, 18,447 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de acelaşi interval din 2019, arată datele provizorii publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, trendul ascendent a avut la bază creşterile înregistrate în cazul lucrărilor de construcţii noi (+20,3%) şi în cel al utilajelor (inclusiv mijloace de transport) – cu 8,8%.

Pe de altă parte, la secţiunea „Alte cheltuieli” a fost consemnată o scădere de 37,3%, la nivel comparativ T1 2020 vs T1 2019.

În privinţa structurii investiţiilor nete pe activităţi ale economiei naţionale, statistica oficială arată că 33,5% au mers către Construcţii (faţă de 31,9%, în T1 din anul anterior), 28,2% în Industrie (26,9%, în T1 2019), 24,2% în Comerţ şi Servicii (23,1%, anul trecut) şi 5,7% în Agricultură (4,6%, în aceeaşi perioadă din 2019).

În schimb, investiţiile pe segmentul „Alte ramuri” au scăzut de la 13,5% în T1 2019 la 8,4% în acest an.

Investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc.). AGERPRES

Blue Air anunţă pentru luna iunie zboruri noi care acoperă 21 de destinaţii din 11 ţări spre şi dinspre care autorităţile au anunţat eliminarea restricţiilor de călătorie pe parcursul acestei luni, informează, luni, operatorul aerian low-cost.

Zborurile active, disponibile pentru rezervare, sunt: de la/ spre Bucureşti Otopeni – Bruxelles, Copenhaga, Dublin, Florenţa, Koln, Larnaca, Hamburg, Helsinki, Malaga, Stuttgart, Valencia, Cluj Napoca, Iaşi; din/ spre Bacău – Dublin, Londra Luton, Bruxelles, Torino; din/ spre Cluj Napoca – Bucureşti Otopeni, Dublin; din/ spre Sibiu: Stuttgart.

„Ne bucurăm să putem răspunde cererilor primite de la pasagerii noştri şi să reluăm treptat zborurile. După 10 săptămâni la sol şi în şomaj tehnic, eu, alături de colegii mei piloţi şi însoţitori de zbor şi de întreaga echipă Blue Air, suntem entuziasmaţi să ne reluăm treptat activitatea, chiar dacă la un nivel foarte scăzut. Vestea bună este că, în pofida reducerii semnificative a nivelului de activitate previzionat pentru acest an, săptămâna trecută, după îndelungi discuţii cu reprezentanţii salariaţilor şi cu acţionariatul, am reuşit să găsim împreună o formulă de colaborare care face posibilă păstrarea în echipa Blue Air a tuturor piloţilor şi a însoţitorilor de bord care îşi doresc acest lucru”, a declarat Oana Petrescu, CEO Blue Air.

Până la reluarea, la începutul lunii iulie, a programului de zbor regulat, Blue Air operează zboruri la cerere, în conformitate cu cererea înregistrată pentru fiecare destinaţie şi restricţiile de mobilitate stabilite de autorităţi.

Pentru rezervarea acestor zboruri, pasagerii trebuie să acceseze secţiunea dedicată de pe site-ul Blue Air, Zboruri la Cerere, să identifice zborul dorit şi să urmeze paşii indicaţi pentru rezervarea online. Pentru zborurile la cerere, voucherele nu sunt acceptate ca formă de plată. Pasagerii se pot informa cu privire la lista completă a zborurilor active, consultând în mod regulat această secţiune, ce este permanent actualizată, precizează compania.

„Blue Air a implementat protocoale riguroase de siguranţă la bordul aeronavelor sale. Din luna februarie, Blue Air a fost prima şi singura companie aviatică din România ale cărei aeronave au fost dezinfectate zilnic printr-un proces de nebulizare, folosind substanţe care sterilizează întregul spaţiu în care sunt distribuite. Acest proces modern de sterilizare şi dezinfectare va fi menţinut pe termen nelimitat. În plus, aeronavele Blue Air sunt echipate cu filtre de aer HEPA, cu performanţe similare celor utilizate în sălile de operaţii ale spitalului, având o eficacitate de peste 99,97% în captarea virusurilor şi bacteriilor din aerul filtrat. Ca o confirmare a corectitudinii şi eficienţei măsurilor implementate, niciun membru al echipajelor Blue Air nu a fost infectat cu noul coronavirus, în pofida faptului că în perioada stării de urgenţă, Blue Air a operat numeroase zboruri charter şi de repatriere, inclusiv în ţările din zona roşie”, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, pasagerii companiei trebuie să poarte măşti de protecţie pe toată durata călătoriei, să îşi dezinfecteze frecvent mâinile şi să evite deplasările în cabină. Echipajele vor instrui pasagerii cu privire la măsurile de siguranţă pentru sănătate şi se vor asigura de respectarea acestora.

Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, cu un model de business bazat pe reducerea complexităţii, respectiv Low Cost – Low Complexity şi cu abordare centrată pe nevoile pasagerilor.

Compania operează avioane tip Boeing 737. În cei 15 ani de activitate, Blue Air a transportat peste 30 de milioane de pasageri şi a zburat peste 340 milioane de kilometri. Compania este certificată IATA Operational Safety Audit (IOSA) de către International Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepţionale de operare şi este membră cu drepturi depline IATA. AGERPRES

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a scăzut în România cu 31,43%, în primele cinci luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior, în timp ce pe segmentul de second hand diminuarea fost de aproape 16%, la nivel comparativ, reiese din statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), publicată marţi.

Conform datelor centralizate, în intervalul ianuarie – mai 2020, au fost înmatriculate pe plan local 39.455 de autoturisme noi, în comparaţie cu cele 57.538 de unităţi, consemnate în primele cinci luni din 2019.

În funcţie de numărul autoturismelor înmatriculate, cele mai multe solicitări au vizat mărcile: Dacia – cu 10.973 de unităţi, în scădere cu 37,67% faţă de intervalul ianuarie – mai 2019, Volkswagen (3.376 unităţi, -17,54%), Skoda (3.272 unităţi, -24,70%), Renault (2.994 unităţi, -37,70%), Hyundai (2.794 unităţi, +4,92%), Toyota (2.176 exemplare, -7,99%) şi Ford (2.162 unităţi, -49,07%).

Potrivit sursei citate, în cursul lunii mai a acestui an, în România au fost înmatriculate 7.155 de autoturisme noi, în scădere cu 45,51%% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

În acest context, pe mărci, Dacia se află pe primul loc în privinţa solicitărilor, cu 2.139 de unităţi, în scădere cu 34,91%, comparativ cu luna mai din 2019, urmată de Hyundai – cu 555 de exemplare (+5,51%), Skoda (493 unităţi, -57,17%), Renault (491 exemplare, -52,74%) şi Toyota (469 unităţi, -6,94%).

La polul opus, cu cea mai redusă frecvenţă a înmatriculărilor, s-au situat: SsangYong – cu nouă exemplare, Jaguar (7), Alfa Romeo (5), Bentley (4), Lamborghini (3), Subaru (2) şi Ferrari (1).

La capitolul autoturisme rulate, în intervalul ianuarie – mai 2020 au fost înmatriculate, în România, 154.941 de unităţi, în scădere cu 15,83% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Din acest total, 38.652 de unităţi sunt din gama Volkswagen, mai puţin cu 14,28% în comparaţie cu primele cinci luni ale anului precedent.

Datele DRPCIV arată că, în 2019, la nivel naţional, erau înmatriculate aproximativ 8,75 de milioane de autovehicule, din care peste 6,9 milioane de autoturisme.

În Capitală, numărul autovehiculelor înmatriculate, anul trecut, ajunsese la aproximativ 1,46 de milioane de unităţi, iar din acest total 1,169 milioane de unităţi erau încadrate la categoria autoturisme.

Statistica oficială menţionează că, la finele anului 2019, pe drumurile din România circulau 4,344 milioane de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3,895 milioane de maşini diesel. AGERPRES

Spațiul Privat Virtual (SPV) este un serviciu destinat atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice sau entitãților fãrã personalitate juridicã. SPV permite obținerea informațiilor privind situația fiscalã, depunerea electronicã a declarațiilor fiscale și primirea electronicã a documentelor și a actelor administrativ fiscale. Documentele comunicate prin Spațiul Privat Virtual au aceeași putere juridicã, asemenea celor comunicate prin poștã sau la ghișeu.
        Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care dețin certificat digital calificat pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV.
        Persoanele fizice, care nu dețin un certificat digital calificat,  pot solicita înregistrarea și pe bazã de nume de utilizator și parolã. Acestea, pentru a se înregistra în Spațiul Privat Virtual fãrã a mai fi necesarã deplasarea pentru autentificare la sediile  ANAF, au posibilitatea de a opta ca autentificarea sã se realizeze în mediul electronic, în baza unor documente emise de Ministerul Finanțelor Publice și/sau ANAF.
        Aprobarea înrolãrii în mediul electronic în Spațiul Privat Virtual a persoanelor fizice, care se înregistreazã cu nume utilizator și parolã, se realizeazã prin identificarea cu numerele atribuite urmãtoarelor noi documente:
1. Notificarea privind destinația sumei de 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entitãților nonprofit/unitãților de cult (emise începând cu data de 05.03.2018)
2. Notificare privind nedepunerea în termen a Declarației privind venitul asigurat la sistemul public de pensii (emise începând cu data de 09.10.2017)
3. Notificare privind îndeplinirea condiþiilor de rezidențã potrivit prevederilor art. 7 și art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și _____ de cãtre persoana fizicã sositã în România pentru o perioadã mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)
4. Notificare privind îndeplinirea condițiilor de rezidențã potrivit prevederilor art. 7 și art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și _____ de cãtre persoana fizicã plecatã din România pentru o perioadã mai mare de 183 de zile (emise începând cu data de 07.04.2020)
5. Notificare privind nedepunerea în termen a declarației de venit (emise începând cu data de 09.01.2017)
6. Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere (emise începând cu data de 09.01.2017)

Rãmân valabile și urmãtoarele documente:

a) decizie de impunere – emisã începând cu anul 2013
b) decizie referitoare la obligații de platã accesorii – emisã începând cu anul 2013
c) somație – emisã începând cu data de 01.01.2015.
d) numãrul scrisorii primitã în anul 2018 de la Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la înrolarea în acest serviciu.
         
        Serviciul Spațiul Privat Virtual este ușor de accesat, direct din site-ul www.anaf.ro, este gratuit si disponibil 24 de ore din 24.
        Accesarea serviciului „Spațiul privat virtual” se realizeazã din pagina principalã a site-ului ANAF www.anaf.ro, secțiunea ‘’Servicii Online – Serviciul înregistrare/înrolare persoane fizice și juridice Spațiul Privat Virtual’’;
        Pentru informații detaliate privind pașii necesari și modalitatea de completare a formularului, precum și lista de documente care pot fi transmise și primite prin acest serviciu, atât pentru persoane fizice, cât si persoane jurdice, vã rugãm sã accesați secțiunea din site mai sus menționatã.

Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaţilor şi angajatorilor în vederea susţinerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă, continuând, totodată, acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, în domeniile de activitate unde există restricţii.

Astfel, începând cu luna iunie, se va deconta angajatorilor, pe o perioadă de 3 luni, un procent de 41,5% din salariul brut lunar al fiecărui lucrător căruia i se reactivează contractul de muncă suspendat anterior, potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

„Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaţilor şi angajatorilor în vederea susţinerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă. Astfel, Executivul a stabilit că angajaţii care au beneficiat de şomaj tehnic în contextul pandemiei (…) şi cărora le sunt menţinute raporturile de muncă ulterior reluării activităţii de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020”, menţionează MMPS într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pentru decontarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a cotei de 41,5% din salariu, angajatorii vor suporta contravaloarea salariilor angajaţilor care beneficiază de măsură şi ulterior, după data de 25 a lunii următoare, depun, prin mijloace electronice, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, o cerere însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care beneficiază de sprijin, precizează Ministerul Muncii.

„Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligaţia de a menţine raporturile de muncă ale salariaţilor până la 31 decembrie 2020, cu excepţia lucrătorilor sezonieri şi a situaţiei în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. Mai mult, măsura se aplică numai în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgenţă sau de alertă”, potrivit comunicatului Ministerului Muncii.

Modelul cererii pe care angajatorii trebuie să o depună pentru solicitarea decontării salariului angajatului urmează să fie aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Decontarea sumelor acordate se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor, prin virament în conturile deschise de angajatori la băncile comerciale, şi numai după verificarea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată aferente salariilor pentru care se suportă cota de 41,5%, notează MMPS.

De prevederile noului act normativ beneficiază şi persoanele care au convenţii individuale de muncă încheiate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Angajatorii care au mai multe obiecte de activitate, dintre care cel puţin unul se află sub incidenţa restricţiilor stabilite de autorităţile competente, pot opta fie pentru aplicarea măsurii de susţinere a salariilor, fie pentru continuarea plăţii şomajului tehnic de la data de 1 iunie 2020, până la ridicarea acestor restricţii, menţionează Ministerul Muncii.

Pe de altă parte, Guvernul a mai decis să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgenţă sau de alertă şi care sunt înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Astfel, pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată şi cu normă întreagă în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.

Guvernul a mai decis că de aceeaşi facilitate vor beneficia şi angajatorii care încadrează în muncă, până la sfârşitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, tineri cu vârsta între 16 şi 29 de ani.

Măsura de sprijin menţionată se aplică, în aceleaşi condiţii, şi în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile, prin concediere.

Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menţionate vor fi obligaţi să menţină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin.

Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale salariaţilor, anterior perioadelor pentru care sunt obligaţi să le menţină, vor restitui agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, în totalitate, sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă.

Banii se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la cererea angajatorilor, depusă, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora aceştia au sediul social. Procedura de acordare a sumelor se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANOFM.

Cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se vor acoperi din fonduri europene, în limita sumelor alocate şi în conformitate cu prevederile şi regulile aplicabile de acordare a finanţării, prin Ministerul Fondurilor Europene.

Angajaţii din instituţii şi autorităţi publice şi salariaţii din companiile care la data solicitării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, nu vor beneficia de măsurile de sprijin aprobate.

Actul normativ aprobat de Guvern mai stabileşte că pentru domeniile de activitate în care se menţin restricţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acordarea indemnizaţiilor de şomaj tehnic se prelungeşte de la data de 1 iunie 2020, fără întrerupere, până la ridicarea restricţiilor.

Prin adoptarea acestor măsuri de sprijin, Guvernul are în vedere consolidarea pieţei muncii, concomitent cu prevenirea creşterii ratei şomajului la nivel naţional şi asigurarea unei surse de venit salariaţilor, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

OUG nr. 92/2020 privind sprijinirea angajaţilor şi angajatorilor a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, iar măsurile sunt active începând cu data de 01 iunie 2020

.AGERPRES