În proporție de 46%, românii consideră că ceea ce cumpără în prezent este strictul necesar pentru a-și asigura supraviețuirea, relevă un studiu Reveal Marketing Research dat joi publicității.
Potrivit cercetării, inflația ridicată i-a determinat pe români să prioritizeze cheltuielile pentru acoperirea nevoilor de bază. Astfel, 46% dintre ei sunt de acord, în mare și foarte mare măsură, că achizițiile lor actuale sunt strict necesare pentru traiul zilnic.
În ultima lună, românii au cheltuit cel mai mult pe produse alimentare (89%), utilități (82%), produse de igienă personală (73%), produse pentru îngrijirea casei (67%) și medicamente sau suplimente (66%).
Pe de altă parte, 16% dintre români au alocat sume reduse pentru cărți, călătorii și vacanțe (13%) sau produse destinate hobby-urilor (7%).
Comparativ cu 2022, datele recente arată o creștere semnificativă a cheltuielilor realizate în ultima lună pentru categoriile de bază, precum produsele alimentare (+17%), utilitățile (+16%), produsele de igienă corporală (+11%), produsele pentru curățenie (+8%) și medicamentele și suplimentele (+12%). Aceste evoluții indică o orientare accentuată a consumului către necesitățile zilnice. În schimb, românii au cheltuit mai puțin față de 2022 pe produse cosmetice și parfumuri (-3%), articole destinate hobby-urilor (-3%) și accesorii precum ceasuri și bijuterii (-2%), reflectând o tendință de prioritizare a cheltuielilor esențiale în contextul economic actual.
Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, jumătate dintre români (50%) au sentimente predominant pozitive în această perioadă. Dintre aceștia, 27% se declară optimiști și cu energie iar 23% spun că se simt relaxați și privesc cu calm ceea ce se întâmplă în jur, ambele atitudini fiind mai des întâlnite în rândul seniorilor (+60 ani), în proporție de 35%, respectiv 32%.
Pe de altă parte, 32% dintre români recunosc că se enervează ușor și experimentează deseori sentimente de furie, un fenomen accentuat în special în rândul persoanele din Generația Y (29-44 ani) – 38%, iar 18% se simt mai degrabă plictisiți sau obosiți în viața de zi cu zi.
Percepția românilor asupra celor din jur este predominant negativă, majoritatea descriindu-i ca fiind nervoși și furioși (58%) sau obosiți și plictisiți (29%). Discrepanța dintre evaluarea propriei stări (50% sentimente negative) și percepția generală asupra celorlalți (87% sentimente negative) poate fi explicată prin tendința de a vedea propria stare mai favorabil decât pe cea a altora.
Majoritatea românilor se declară mulțumiți de relațiile cu familia și prietenii (92%) și de nivelul de dezvoltare personală atins (79%).
Comparativ cu datele din 2022, românii se declară ușor mai mulțumiți de relațiile cu familia și prietenii (+3%). Cu toate acestea, satisfacția față de carieră și mediul de lucru a scăzut semnificativ, cu 7%, iar percepția asupra situației financiare s-a deteriorat cu 4%. Aceste tendințe reflectă provocările actuale cu care se confruntă societatea și subliniază importanța măsurilor menite să îmbunătățească echilibrul dintre viața personală și profesională, scrie agerpres.ro.
Ultimele contestații față de candidații la alegerile prezidențiale din mai au fost soluționate de CCR, iar BEC urmează să stabilească, aleatoriu, ordinea candidaților pe buletinele de vot. Pe buletinul de vot vor apărea 11 prezidențiabili.
Iată lista completă a candidaților la alegerile prezidențiale 2024, cu numele complete, formațiunile pe care le reprezintă:
Nicușor Dan (Independent; susținut de DREPT, REPER, PMP și Forța Dreptei)
Crin Antonescu (Independent; susținut de PNL, PSD și UDMR)
Victor Ponta (Independent)
Elena Lasconi (USR)
Cristian Terheș (PNCR)
Lavinia Șandru (PUSL)
George Simion (AUR; susținut de POT)
John Ion Banu-Muscel (Independent)
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
Daniel Funeriu (Independent)
Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)
Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, ce durează aproximativ 92 de zile. În 2025, are loc la data de 20 martie, la 11 h 01 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Acest fenomen astronomic reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând cu această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie 2025 când va avea loc solstițiul de vară. Fenomenul nu se produce la aceeași dată în fiecare an datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice. În regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Cuvântul ‘echinocțiu’ derivă din cuvântul francez ‘équinoxe’, care la rândul lui, provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ și ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’.
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul Ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilei cu cea a nopții, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocțiului, se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Astfel, în același moment, în emisfera sudică se produce echinocțiul de toamnă, potrivit Observatorului Astronomic ‘Amiral Vasile Urseanu’.
Al doilea echinocțiu al anului reprezintă momentul în care soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie (22 septembrie în 2025), marcând echinocțiul de toamnă în emisfera nordică și echinocțiul de primăvară în emisfera sudică.
Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm, astfel, la sfârșitul și la începutul unui ciclu zodiacal.
Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale susțin ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.










