Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE[1]. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.

Datele culese în februarie 2024[2] pentru copiii născuți în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe mari între județe:

• cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%;
• cele mai mici rate – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).

În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media națională  este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu:

• cea mai mare rată în Giurgiu – 95,6%;
• cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).

Studiul “Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” se concentrează pe două vaccinuri esențiale din calendarul național de imunizare și un vaccin opțional: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), vaccinul pneumococic conjugat și vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV). Selecția acestor vaccinuri a fost făcută în raport cu impactul epidemiologic al bolilor pe care le previn.

Studiul folosește o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural. Eșantionul este de tip conveniență și provine din zonele rurale a nouă județe (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș).

Premise: Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidențiază o tendință îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidențiat cel mai clar prin apariția epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare.

Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute. Legislația internă din România nu este tranșantă în ceea ce privește caracterul obligatoriu sau opțional al vaccinării copiilor. Deși această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanța implementării vaccinării ca măsură esențială pentru sănătatea publică.

Date relevante:

Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari:

• Barierele atitudinale și comportamentale includ reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
• În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.

Vaccinul pneumococic nu reprezintă o provocare specifică în procesul de vaccinare din comunitățile rurale. Spre deosebire de alte vaccinuri precum ROR sau HPV, care generează frecvent reticență și necesită strategii specifice de abordare, vaccinul pneumococic este administrat de obicei fără probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri.

Din interviurile realizate rezultă faptul că atât medicii de familie, cât și asistenții medicali comunitari identifică o reticență generală și un interes scăzut cu privire la vaccinul anti HPV. Interesul scăzut apare atât în rândul părinților, cât și în rândul unor medici: ” Nu vor. Nu vor nici să audă” (AMC 317), doar „40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV” (AMC 303). Această provocare este marcată de absența informării: „E vorba de lipsă de informare și teamă„ (AMC 311). Pe lângă lipsa de informare, medicii de familie mai invocă și mentalitatea părinților: „Uite, doi-trei au acceptat. V-am spus despre mentalitatea de aici din zonă” (MF 214). Un aspect important care le face medicilor munca mai ușoară este recomandarea din partea medicilor ginecologi pentru vaccinarea HPV: „Sunt mămici care au fost la consultații de ginecologie și acolo li s-a spus că uite, ar fi bine [să se vaccineze]” (MF 211); „Am avut solicitări pentru vaccinarea HPV, în mare parte la indicația specialistului, pentru cei care deja aveau tulpini de virus” (MF 204).

Din analiza interviurilor reiese că relația medicilor de familie cu părinții este complexă și variază semnificativ. Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

România a reușit să devină unul dintre principalii jucători pe piața mondială a grâului, în anul comercial 2024/2025, controlând aproape o treime din exporturile Uniunii Europene, scrie tvrinfo.ro.
Conform unei analize realizate de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA), România a asigurat 23% din exporturile de grâu ale UE în perioada iulie 2024 – ianuarie 2025, depășind astfel țări tradițional puternice în acest domeniu, precum Franța.
Franța, care a fost timp de mulți ani liderul exporturilor de grâu din UE, a înregistrat în 2024 cea mai slabă recoltă din ultimele decenii. Această scădere a produsului intern a deschis calea pentru alte țări, precum România și Bulgaria, să își mărească cota de piață. Bulgaria urmează în clasament cu 16% din exporturile UE. Ambele țări beneficiază de oferte limitate din partea Rusiei și Ucrainei, doi dintre cei mai mari exportatori de grâu din regiunea Mării Negre.
Piețele nord-africane, precum Maroc și Algeria, s-au reorientat către furnizorii din Marea Neagră, datorită disponibilității reduse a grâului francez. În schimb, cererea din partea Chinei, una dintre principalele piețe de desfacere pentru grâul european, s-a înjumătățit față de anul precedent. Doar Franța și Ungaria au protocoale fitosanitare bilaterale pentru exportul de grâu către China, ceea ce limitează accesul altor țări, inclusiv al României, pe această piață.
Conform datelor Comisiei Europene, în primele 23 de săptămâni ale anului comercial (până la 2 martie 2025), România a exportat 3,9 milioane de tone de grâu comun, reprezentând 28% din totalul exporturilor UE de 13,9 milioane de tone. Lituania, Letonia și Germania urmează în clasament, cu exporturi semnificativ mai mici. Franța, liderul anilor trecuți, a exportat doar 1,4 milioane de tone.
USDA estimează că exporturile de grâu ale UE în anul de marketing 2024/2025 vor ajunge la 27 de milioane de tone, cel mai scăzut nivel din 2018/19. Această scădere se datorează unei producții reduse în UE, cea mai scăzută din 2007/2008, și unei cereri externe slabe. România, însă, are șanse să-și păstreze poziția fruntașă și până la finele anului, profitând de stocuri exportabile ridicate și de condițiile favorabile din regiunea Mării Negre.

Guvernul se reunește în ședință, urmând să aprobe ajutoarele de tip „one-off” în valoare de 800 de lei, destinate pensionarilor cu venituri mici. Banii vor fi alocați în două tranșe, în aprilie și decembrie.
În locul indexării cu 12%, despre care Marcel Ciolacu și staff-ul PSD spuneau, anul trecut. că este obligatorie prin lege, pensionarii vor primi, în acest an doar un ajutor de austeritate, de Paște și de Crăciun. Pensionarii sunt obligați să se sacrifice, „pentru patrie”, în vreme ce politicienii de toate culorile, suveraniști și pro-occidentali, își păstrează privilegiile, fie că sunt sume forfetare, subvenții pentru partide sau alte beneficii.
În acest context, Guvernul le oferă pensionarilor câte o primă de austeritate, de Paște și de Crăciun. Intitulate pompos „ajutoare one-off”, aceste sume, 800 de lei în total, vor fi plătite celor cu venituri sub 2.574 de lei. Este vorba despre aproximativ 2,8 milioane de pensionari, ceva mai mult de jumătate din totalul de 4.696.568.
„Prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea măsurii privind acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 lei, în două tranşe egale a câte 400 lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025, pentru pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat aflaţi în evidenţa caselor teritoriale/caselor de pensii sectoriale ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei.
În cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie se deschid după data de 1 aprilie 2025, ajutorul financiar se acordă în luna decembrie 2025, în cuantum de 400 lei. În cazul pensionarilor care în luna martie 2025 respectiv, noiembrie 2025 încasează diferenţe de drepturi băneşti, cuvenite şi neîncasate, aferente unor perioade anterioare lunii martie 2025 respectiv, noiembrie 2025, la determinarea plafonului prevăzut de prezenta Ordonanţă de urgenţă nu se iau în considerare aceste drepturi”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ supus aprobării, scrie b1tv.ro.

Rata anuală a inflaţiei în februarie 2025, față de februarie 2024, a fost 5,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) a fost 5,2%.
Conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut cu 0,88% în februarie față de ianuarie 2025, arată stiripesurse.ro. De la începutul anului, inflația a acumulat 1,8%.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la:
Gaze: +9,08% într-o lună
Servicii de igienă și cosmetică: +2,57%
Energie termică: +2,12%
Tutun și țigări: +1,26%.
Printre puținele ieftiniri notabile se numără transportul aerian (-17,99%) și serviciile poștale (-6,28%).

Producția industrială a scăzut, în ianuarie 2025, cu 2,5% ca serie brută față de luna similară a anului trecut, și a crescut cu 2,1%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, arată datele Institutului Național de Statistică.
Raportat la decembrie 2024, în ianuarie 2025, producția industrială a scăzut ca serie brută cu 2,3% și a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2%.
În prima lună a anului în curs, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 2,3% față de decembrie 2024 pe fondul scăderilor industriei extractive (-8,3%) și industriei prelucrătoare (-2,4%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 0,8%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare în ianuarie față de luna precedentă cu 2% ca efect al creșterilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+2,0%), industria extractivă (+1,6%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,7%).
Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut în ianuarie 2025 cu 2,5%, din cauza scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-4,8%) și industriei prelucrătoare (-2,3%). Industria extractivă a crescut cu 1,1%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,1%, datorită creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+2,7%) și industria extractivă (+2,2%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,1%, scrie agerpres.ro.