Un număr de 176 de localități din România nu au nici măcar un medic de familie. Autoritățile locale spun că se străduiesc să atragă medicii tineri să lucreze la țară, dar eforturile lor de până acum au fost zadarnice. Iar în localitățile unde sunt medici de familie, unii dintre ei au un număr prea mare de pacienți înscriși. Unii chiar și 4.000, deși n-ar trebui să fie mai mulți de 1.500, scrie b1tv.ro.
De exemplu, comuna constănțeană Cerchezu nu are medic de familie și nici măcar o farmacie, iar cea mai apropiată localitate unde există medic se află la 15 kilometri distanță. „Eu sunt un caz fericit având maşină, dar mulţi bătrâni merg pe jos 15 kilometri, din cauză că nu au bani”, a spus un localnic, pentru Digi24.
Primarul Dumitru Chelaru susține că a asigurat condiții, dar tot nu vrea să vină nimeni: „S-au făcut eforturi mari, inclusiv s-au făcut adrese către facultăţile de Medicină, oferim condiții. Și curent plătit, și internet, și cabinet. Tot nu vine nimeni”.
Aproape jumătate dintre medicii de familie din județul Constanța au între 60 şi 70 de ani. În județ e un deficit de 44 de medici de familie, a precizat Luminiţa Nagy, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate.
În județul Hunedoara, 15 localităţi nu au medic de familie. „În prezent, 192 de medici de familie se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, însă dintre aceștia, mai mult de jumătate au vârsta de peste 65 de ani”, a declarat, pentru Digi24, Nicoleta Pârva, purtător de cuvânt CJAS Hunedoara.
În județul Satu Mare, aproape 50% dintre medicii de familie au ajuns la vârsta de pensionare, dar continuă să muncească pentru că tinerii nu vor să lucreze. Patru comune din județ nu au medic de familie: Crucişor, Socond, Săuca şi Bărsău.
„E problemă naţională cu excepţia centrelor naţional de la Bucureşti, Cluj, Iaşi. Peste tot există deficit de medici de familie. Peste 55% au peste 60 de ani. (…)
În Satu Mare n-a intrat de aproape 20 de ani un medic de familie. În România se consultă 5,5 consultaţii pe cap de locuitor, sunt peste 100 de milioane de consultaţii anual, de grade diferite de complexitate. 80% sunt ale asistenţei primare. Eu vă spun că nu se gândesc politicienii la asta. Prima cauză e finanţarea. Nu există niciun miracol”, a declarat Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România și coordonator al departamentului profesional-științific și învățământ.

Numărul locuințelor finalizate în România, la nivelul anului 2024, a fost de 60.787, în scădere cu 10.667 unități față de anul anterior, relevă datele provizorii publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, anul trecut, situația pe medii de rezidență pune în evidență creșterea ponderii locuințelor finalizate în mediul rural (de la 39%, în 2023, la 43%, în 2024) și o scădere în mediul urban (de la 61% la 57%).
Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, față de 2023, în cursul anului precedent, a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private (-10.796 unități locative), dar a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice (+129).
Datele INS arată că distribuția în profil regional evidențiază scăderi în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-4.069 de locuințe), Centru (-1.846), Sud-Est (-1.809), Nord-Est (-814), Nord-Vest (-711), Sud-Vest Oltenia (-665), Sud-Muntenia (-483) și Vest (-270).
Potrivit sursei citate, în ultimul trimestru din 2024, la nivel național au fost date în folosință 18.475 de locuințe, în scădere cu 2.986 de unități, față de aceeași perioadă din 2023.
În context, pe medii de rezidență cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (58%).
De asemenea, numărul locuințelor realizate din fonduri private s-a micșorat cu 2.904, la fel și cele din fonduri publice (-82).
În privința distribuției în profil regional, în trimestrul IV 2024 comparativ cu trimestrul IV 2023, s-a raportat o scădere a numărului locuințelor finalizate în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-863), Sud-Est (-551), Sud-Vest Oltenia (-415), Centru (-396). Nord-Est (-285), Vest (-205), Nord-Vest (-140) și Sud-Muntenia (-131), scrie agerpres.ro.

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) înregistrat de România, în ianuarie, s-a majorat cu 38,5%, față de aceeași lună din 2024, până la valoarea de 2,73 miliarde de euro, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, numai la nivelul lunii ianuarie 2025, exporturile FOB au însumat 7,25 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 9,99 miliarde de euro. Astfel, față de luna ianuarie din anul precedent, exporturile au crescut cu 2,4%, în timp ce importurile s-au majorat cu 10,3%.
Datele INS relevă faptul că, în ianuarie 2025, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,8% la export și 33,8% la import) și alte produse manufacturate (28,7% la export și 29,3% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri, în perioada analizată, a fost de 5,13 miliarde de euro la expedieri, respectiv de 6,94 miliarde de euro la introduceri, ceea ce reprezentat 70,8% din total exporturi și 69,5% din total importuri.
De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri s-a ridicat la 2,11 miliarde de euro la exporturi și la 3,04 miliarde euro la importuri, echivalentul a 29,2% din total exporturi și 30,5% din total importuri, scrie agerpres.ro.

Într-un peisaj digital în care informațiile despre sănătate sunt tot mai accesibile, RASCI (Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale) atrage atenția asupra riscurilor dezinformării privind utilizarea paracetamolului sau a altor medicamente ce se eliberează fără prescripție medicală (OTC).
‘Dezinformarea din mediul online poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății publice. Este esențial ca pacienții și consumatorii să își ia informațiile doar din surse avizate și să respecte recomandările specialiștilor pentru utilizarea corectă a medicamentelor OTC,’ a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

‘Provocarea Paracetamol’ și riscurile asociate

Recent, ‘Provocarea Paracetamol’ s-a răspândit pe rețelele sociale, promovând ingerarea excesivă a acestui medicament, cu consecințe grave asupra sănătății. RASCI reamintește că orice medicament, chiar dacă se eliberează fără o rețetă de la medic, cum este și cazul paracetamolului, trebuie administrat conform indicațiilor de pe ambalaj, din prospect sau ale unui profesionist din domeniul sănătății.
La rândul său, Cătălina Florea, Vicepreședintele RASCI, a adăugat că ‘Încurajăm cu tărie părinții, educatorii și profesioniștii din domeniul sănătății să discute această tendință îngrijorătoare cu tinerii. Siguranța medicamentelor nu este un joc sau o provocare – este o chestiune serioasă. ‘Provocarea Paracetamol’ promovează utilizarea în cantități excesive a medicamentului, ceea ce este extrem de periculos și poate duce la consecințe severe asupra sănătății, mai ales în rândul tinerilor. Facem un apel la responsabilitate și la susținerea la scară largă a demersurilor menite să crească nivelul de educație în materie de sănătate, pentru a preveni astfel de comportamente cu efecte nocive.’

Importanța informării corecte și a utilizării responsabile a medicamentelor OTC

În acest sens, RASCI îndeamnă publicul să se informeze doar din surse oficiale și să urmeze recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății, respectiv să citească întotdeauna prospectul și informațiile de pe ambalaj, evitând dezinformarea și utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor.
‘Unul dintre obiectivele RASCI a fost întotdeauna să asigure un cadru de reglementare transparent și sigur pentru informarea consumatorilor și pacienților români. Într-o eră digitală în care accesul la informație este mai ușor ca oricând, dar unde riscul dezinformării este, de asemenea, ridicat, considerăm esențial ca oamenii să poată accesa informații corecte și validate despre medicamentele ce se eliberează fără prescripție medicală. De aceea, am militat inclusiv pentru introducerea publicității în social media și aplicații mobile pentru această categorie, astfel încât informațiile furnizate să fie nu doar accesibile, ci și conforme cu reglementările în vigoare, oferind cetățenilor un punct de referință sigur și avizat în luarea deciziilor privind sănătatea lor’, a declarat Costin Vasilescu, Președinte RASCI.
RASCI își reafirmă angajamentul de a sprijini educația în materie de sănătate și utilizarea corectă a medicamentelor ce se eliberează fără prescripție medicală, contribuind astfel la protejarea sănătății publice.

Judecătorii Curții Constituționale au respins marți contestația depusă de Călin Georgescu, fiind menținută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale din luna mai, au declarat pentru AGERPRES surse din CCR.
Potrivit surselor, au fost respinse toate contestațiile în legătură cu candidatura lui Georgescu. Decizia BEC este definitivă și obligatorie.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizarea Avocatului Poporului și a decis că legea de completare a Legii privind pensiile militare este neconstituțională.
‘În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său. În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I’, a anunțat CCR.
În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.
Astfel, spunea Avocatul Poporului, potrivit actelor normative și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.
‘Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fișa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fișei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fișa financiară să se fi împlinit’, se precizează în sesizare.
În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către inițiator a obligației de a solicita fișa financiară, fără a aștepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fișa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituție.
‘Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituție, nu constituie o fișă financiară în înțelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuși, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creșterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024’, arată Avocatul Poporului.
Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului, conform agerpres.ro.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) atrage, din nou, atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriștilor și a vegetației pajiștilor permanente, după ce în ultimul timp au fost mai multe incendii de vegetație uscată în toată țara.
Potrivit unui comunicat al APIA, toți beneficiarii de sprijin financiar, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, au obligația respectării standardului GAEC 3 – ‘Interdicția de a incendia miriștile’ și a standardului GAEC 10 – ‘Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente’, ca parte a normelor de condiționalitate ce trebuie respectate de către fermieri.
Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.
Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente, menționează APIA.
‘Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriștile și/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiță ș.a.). Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național’, se specifică în comunicat.
Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.
Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol, menționează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Națională de Mediu (GNM) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) un Protocol de colaborare privind acțiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părțile se angajează să colaboreze pentru creșterea eficienței acțiunilor de control, scrie agerpres.ro.
Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.
În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploatației a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționați, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul local/județean al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10.
Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului și să fie valabile la data efectuării controlului.