Numărul înșelătoriilor online a crescut substanțial în luna iubirii, februarie. Pretextând că oferă „iubire adevărată”, infractorii cibernetici profită de persoanele naive, vulnerabile sentimental pentru a le goli conturile.
ING Bank şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) au transmis un avertisment cu privire la înșelătoriile romantice. Numărul acestora au crescut în această perioadă, infractorii profitând de sensibilitatea potențialelor victime.
Infractorii cibernetici se ascund în spatele unor măști, pozând în personalități publice – actori, politicieni sau sportivi – soldaţi, medicii ori oameni de afaceri aflați în situații de dificultate temporară. Foarte activi pe site-urile de întâlniri sau pe platformele sociale, aceștia își atrag victimele promițându-le iubirea adevărată.
Într-un timp relativ scurt, apelând la metodele ingineriei sociale, construiesc o relația virtuală cu potențialele victime selectate din rândul persoanelor vulnerabil sentimental. Odată construită această relație, infractorii cibernetici trec la atac și sub diferite pretexte solicită bani sau informații cu caracter personal. De fiecare dată, scopul este același devalizarea conturilor victimei, scrie b1tv.ro.
„După stabilirea relaţiei şi crearea unui sentiment de apropriere şi încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgenţe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situaţii dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o ţară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav.
Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neaşteptată în timpul unei călătorii de afaceri şi cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp. Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, a spus Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

Care sunt țintele escrocilor sentimentali

Escrocii sentimentali își aleg țintele, în special din rândul persoanelor vârstnice, profitând de vulnerabilitatea acestora. De altfel, se știe că vârstnicii sunt mai puțin familiarizați cu pericolele din mediul online. Sunt vizate cu precădere persoanele singure, divorțate sau văduve, de preferat în vârstă de peste 50 de ani. Infractorii se orientează către persoane cu venituri stabile, dispuse să trimită bani, cu mai puţină experienţă pe reţelele sociale şi aplicaţiile de dating.

Pentru a-și atrage victimele mai rapid în plasă, ei apelează la manifestări excesive de afecţiune şi de atenţie, cunoscute drept tactici de tip „love bombing”. O practică frecventă este de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanţe) pentru a da impresia de credibilitate și pentru a-și susține poveștile.

„Cei care comit escrocherii romantice sunt experţi în ceea ce fac, sunt răbdători şi meticuloşi, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emoţionali şi par de cele mai multe ori autentici, grijulii şi credibili. Unii dintre escroci sunt prezenţi pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media. În conversaţiile avute cu potenţialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.

Astfel, dacă aţi stabilit o relaţie la distanţă pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic şi nu o cunoşteaţi inainte, analizaţi cu atenţie situaţia şi puneţi-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgenţă, în acel moment trebuie să vă activaţi reflexele de securitate. Atunci când aveţi suspiciuni, nu ezitaţi să cereţi ajutor!”, a explicat Mihai Rotariu, manager al Direcţiei de Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC.

Recomandări pentru evitarea capcanelor

ING şi DNSC prezintă o serie de recomandări menite să-i ajute pe vârstnici să evite astfel de situații:

• În nici o circumstanță, nu trebuie să trimiteți bani unei persoane pe care nu o cunoaşteţi personal, indiferent de motivele invocate;
• Nu oferiţi informaţii despre datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine le solicită;
• Aveţi grijă ce postaţi şi faceţi public online.

Specialiştii DNSC avertizează că infractorii pot folosi informaţiile postate pe social-media pentru a înţelege şi aborda potențialele victime. Drept urmare, recomandă verificarea informaţiilor legate de persoana cu care corespondaţi online.

„Cercetaţi fotografia şi profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut şi pe alte site-uri sau aparţine altcuiva; dacă aţi fost contactaţi de o persoană suspectă care vă cere bani, raportaţi profilul pe platforma respectivă şi contactaţi autorităţile”, trasmit reprezentanţii DNSC.

Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, cetăţenii sunt sfătuiţi să se informeze din surse de încredere precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.

Ratele bancare au crescut alarmant. Mulţi dintre români ajung să-şi dea aproape jumătate din salariu pentru a-şi plăti creditele la locuinţe. Însă cumpărarea unei case, fie ea şi în rate, devine un obiectiv greu de atins pentru o bună parte dintre români.
Românii care au credite ipotecare au ajuns să dea, în medie, mai bine de 40% din salarii. În contextul în care dobânzile au tot crescut, dar mai ales preţurile pe piaţa imobiliară, în prezent, pentru un apartament „decent” de 90.000 de euro în Bucureşti, este nevoie de cel puţin un salariu mediu pe economie.
Rata medie a unui credit ipotecar pe 25 de ani pentru achiziția unui apartament cu două camere în București reprezintă 43% din salariul mediu național. Calculul este la un preț mediu de 90.000 de euro și o dobândă medie de 5,79%. Iar rata lunară de 481 de euro. Salariul mediu în România a ajuns la 1.100 de euro.
Prin comparaţie, acelaşi apartament costa în 2022 cu 15.000 de euro mai puţin. Iar rata lunară era 331 de euro.
Anul trecut, a explodat cererea pe partea de credite ipotecare, însă nu pentru că s-au cumpărat cu mult mai multe locuinte. Ci românii au făcut refinanţări şi restructurări pentru a micşora dobânzile. În 2024 au fost acordate în total la nivel național credite ipotecare în valoare de 9,2 miliarde de euro potrivit datelor Băncii Naționale a României, în creștere cu 42% comparativ cu anul 2023,. Acestea au inclus însă și refinanțările, conversiile, transferurile și restructurările.
Numărul caselor și apartamentelor vândute în 2024 la nivel național a crescut cu doar 6,6% comparativ cu 2023.
Specialiştii recomandă refinanțări cu dobandă fixă, creșterea veniturilor printr-un al doilea job sau renegocierea ratei cu băncile, pentru clienții care sunt împovărați de rate, scrie antena3.ro.

Prețurile la energie vor fi plafonate până în vara acestui an. Autoritățile au decis să prelungească măsura pentru încă trei luni. Problema este că plafonarea la energia electrică va dispărea exact în vară, atunci când și prețurile cresc din cauza consumului ridicat.
Astfel, autoritățile vor să îi ajute pe consumatorii vulnerabili cu un card de energie. Nu se știe care va fi valoarea ajutorului sau cine îl va primi, Ministerul Muncii va stabili asta până pe 15 iunie.
Acum este considerat consumator vulnerabil persoana care are un venit lunar de până în 2.053 de lei. Pentru o familie, fiecare membru trebuie să aibă cel mult 1.386 de lei.
Doar 90.000 de gospodării s-ar încadra să primească acest ajutor pentru facturi de la stat și asta pentru că veniturile au crescut anul trecut, odată cu majorările de pensii și salarii.
Sebastian Burduja a spus că trebuie ridicate aceste plafoane de venit pentru a se încadra mai mulți oameni, însă acest lucru trebuie să îl stabilească Ministerul Muncii, care trebuie de asemenea să decidă care va fi și valoarea ajutorului.
Nu se știe încă nici cum vor fi acordate aceste ajutoare, dacă vor fi unele lunare sau anuale. Ministrul Sebastian Burduja a spus doar că autoritățile se vor gândi la un parteneriat cu Poșta Româna pentru a le împărți, scrie antena3.ro.

Pierderile înregistrate anul trecut din cauza fenomenelor meteo extreme au depăşit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, iar statul a plătit fermierilor în jur de două miliarde de euro prin schemele de ajutor şi pentru despăgubiri, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
„Pierderile în sectorul vegetal au fost de peste 2,5 miliarde de euro anul trecut din cauza tuturor fenomenelor meteo extreme, iar statul a plătit peste două miliarde de euro. Am dat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pe cadrul Ucraina şi în plus pe acciză 100 de milioane de euro. De asemenea, a mai fost sprijinul care s-a dat cumulat cu zootehnia, pe porc, pasăre, vacă de carne, aproape 150 de milioane de euro, deci un miliard de euro şi dacă adăugăm schemele de ajutor de stat care sunt normale încă un miliard de euro. Deci, în total, au fost peste 2 miliarde de euro. Numai pe despăgubiri, bani direcţi către fermieri: un miliard de euro în plus faţă de oricare an din România. Nu s-au dat niciodată plăţi directe de un miliard de euro. Nu mai luăm în calcul ce s-a dat pe creditul fermierului. Dar trebuie spus că 2024 a fost un an greu”, a explicat Barbu.
În ceea ce priveşte prognozele anului agricol 2025, oficialul MADR consideră că după trei – patru ani de secetă a venit şi „ciclul bun pentru România”.
„Cred că a venit ciclul bun pentru România, pentru că au fost trei – patru ani de secetă. Vremea ne arată că anul acesta va fi unul bun. Cu toate că aveam anumite de date care spuneau că deja s-a instalat seceta, se pare că a nins exact în zonele unde am avut probleme cu deficitul de apă şi cu seceta anul trecut. Plus că la sfârşitul lunii noiembrie şi în decembrie, pe toate zonele în care am avut secetă, au căzut precipitaţii de minimum 180 – 190 de litri. Au fost şi zone în care au căzut şi 300 de litri, iar cu zăpada asta s-a mai recuperat. În momentul de faţă nu avem deficit de apă în sol, pe nicăieri”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Referitor la suprafaţa totală cu culturi estimată pentru anul agricol 2024/2025, Barbu a menţionat că aceasta va fi în jurul a 7 milioane hectare, din care aproximativ 3,8 milioane hectare au fost deja însămânţate în toamna anului trecut cu grâu, rapiţă, orz şi orzoiacă.
„Cred că avem însămânţate 3,8 milioane ha cu grâu, orz, rapiţă, iar în primăvară se vor însămânţa încă 3 milioane de hectare, cu porumb, floarea soarelui, etc. În total vor fi înfiinţate culturi cam pe 7 milioane hectare. Noi avem cam 9 milioane de hectare de teren arabil, iar diferenţa o reprezintă culturile perene, lucernă, legume în câmp, sere, solarii şi alte culturi. Să ştiţi că fermierii au reuşit anul acesta să crească suprafaţa terenurilor cultivate cu 50.000 de hectare. Suntem în creştere în fiecare an, adică transformă terenurile care sunt necultivate, le curăţă şi încep să le declare la APIA şi să crească suprafaţă”, a afirmat Barbu, conform stiripesurse.ro.

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în 2024 a fost de 18.716, în creștere cu 14,58% comparativ cu anul anterior, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea au fost din București, respectiv 2.252 (număr în creștere cu 13,79 față de 2023), Capitala fiind urmată de județele Cluj, cu 1.162 firme suspendate (plus 9,93%), Iași – 851 (plus 15,16%), Brașov – 822 (plus 13,85%), Bihor – 800 (plus 19,23%) și Timiș 725 (plus 22,26%).
La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Ialomița – 123 (plus 26,8% față de anul anterior), Covasna -139 (plus 13,01%), Gorj – 134 (plus 2,29%), Teleorman 141 (minus 0,7%) și Giurgiu – 143 (plus 48,96%).
Cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări s-au înregistrat în județele Tulcea (plus 62,38%), Dâmbovița (plus 55,38%) și Giurgiu (plus 48,96%%), în timp ce scăderi au avut loc doar în județele Caraș-Severin (minus 5,35%), Vâlcea (minus 4,03%), Satu Mare (minus 0,72%) și Teleorman (minus 0,7%).
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 4.390 (plus 12,82% comparativ cu 2023), în activități profesionale, științifice și tehnice – 1.767 suspendări (plus 6,06%) și în construcții – 1.688 suspendări (plus 31,46%).
În decembrie 2024, au fost consemnate 1.963 suspendări, cele mai multe în București (258), Cluj (137), Iași (93), Brașov (86) și Sibiu (75), scrie agerpres.ro.