Deși bullying-ul tradițional rămâne o problemă majoră în mediul școlar, prezența tot mai mare a copiilor în mediul digital a amplificat și diversificat formele de hărțuire, făcând ca cyberbullying-ul să fie și mai greu de controlat, expunând copiii la un stres continuu, indiferent de locul în care se află. Datele recente arată o creștere alarmantă a fenomenului: 50% dintre copii afirmă că au fost insultați sau jigniți online, comparativ cu 40% în studiul de acum doi ani, iar 41% au fost ținta zvonurilor și bârfelor răspândite pe platformele de socializare. Mai îngrijorător, aproape 10% dintre copii au fost expuși public prin distribuirea unor imagini intime sau mesaje private, ceea ce poate avea consecințe devastatoare pe termen lung.
Această realitate este susținută de analiza Organizației Salvați Copiii (finalul anului 2022), care arată că bullying-ul în școală și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi. Fie că devin victime ale violenței fizice și ale amenințărilor sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), fie că asistă în calitate de martori (82%) sau chiar recunosc că au comis astfel de fapte (27%), impactul psihologic asupra lor este profund și de durată.
Aceste date au fost prezentate de Organizația Salvați Copiii România cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet 2025, într-un eveniment ce aduce în prim-plan impactul agresiunii online asupra sănătății emoționale a copiilor și urgența unor măsuri eficiente de protecție. Prezenta cercetare a fost efectuată cu sprijinul financiar oferit de NEPI Rockcastle.
Totodată, aceste cifre demonstrează faptul că agresiunea online nu mai este un incident izolat, ci o problemă sistemică, care necesită intervenție rapidă atât la nivel educațional, cât și legislativ.
Cyberbullying-ul este o formă de agresiune online între persoane de statut egal, caracterizată prin intenționalitate și repetiție. Acesta variază în intensitate și provoacă victimei o stare de temere. Se manifestă prin utilizarea tehnologiilor digitale, cum ar fi platformele de socializare, mesajele text, apelurile video și e-mailurile, având scopul de a hărțui, intimida, umili sau afecta emoțional o persoană.
Expunerea constantă la agresiune online are consecințe grave asupra copiilor și adolescenților. Studiile anterioare realizate de Salvați Copiii arată că peste 50% dintre adolescenți care au apelat la consiliere au manifestat anxietate severă, iar cazurile extreme au inclus chiar tentative de suicid. Dincolo de impactul emoțional, cyberbullying-ul afectează și performanțele școlare, relațiile sociale și stima de sine a copiilor.
Nevoia urgentă de măsuri concrete
Cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet 2025, Organizația Salvați Copiii, prin Centrul de resurse pentru protecția copiilor pe Internet, co-finanțat de Comisia Europeană, a organizat o dezbatere amplă alături de reprezentanți ai autorităților și parteneri. Evenimentul a fost dedicat analizării strategiilor necesare pentru combaterea agresiunii online. Adolescenții prezenți au avut ocazia să-și împărtășească experiențele și să discute cu specialiști despre cele mai eficiente soluții de protecție în mediul digital.
„Cyberbullying-ul nu este doar un fenomen digital, ci o formă de violență reală, cu impact profund asupra sănătății emoționale a copiilor. Este esențial să dezvoltăm politici publice care să le ofere acestora protecția necesară și să îi educăm pe părinți și profesori pentru a interveni eficient. Observăm o creștere alarmantă a cazurilor de cyberbullying raportate de adolescenți, ceea ce ne arată cât de vulnerabili sunt în fața acestui fenomen”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii.
Apel către cadrele didactice: Implicare activă în prevenirea fenomenului
„Am 14 ani și, la început, mi s-a părut amuzant când cineva a creat un cont fals cu numele meu. Dar apoi a început să posteze lucruri pe care nu le-am spus niciodată, imagini trucate și mesaje jenante. Toată lumea a râs, după… prietenii s-au îndepărtat și am ajuns … singur, să nu mai vreau să merg la școală. Nu știam cui să cer ajutor, îmi era rușine și frică. Am scris la oradenet.ro, am realizat că nu sunt singur și că există soluții”, mărturisește un adolescent care a apelat la linia de consiliere pusă la dispoziție de Salvați Copiii.
Acesta este doar unul dintre miile de cazuri care arată impactul emoțional profund al agresiunii online asupra copiilor.
Pentru a combate agresiunea online, Salvați Copiii România invită toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar să organizeze sesiuni de informare cu elevii, folosind materialele educaționale gratuite disponibile pe platforma https://oradenet.ro/resurse/lunasigurantei2025/. În școlile unde astfel de sesiuni au fost implementate, s-a observat o reducere semnificativă a fenomenului de bullying și o creștere a nivelului de încredere al elevilor în a raporta situațiile problematice.
Opt din zece români (80%) de la oraș utilizează zilnic diferite platforme de social media, iar o persoană din două postează cel puțin o dată pe săptămână pe contul pe care îl deține, potrivit unui studiu de specialitate, publicat marți.
Datele centralizate de Reveal Marketing Research arată că 30% dintre românii care postează pe social media folosesc filtre sau aplicații de editare a conținutului, în special tinerii între 18 și 34 ani (45%), iar motivațiile principale ale acestora sunt, în cazul a 63% dintre ei, că doresc un aspect mai atractiv, în timp ce 49% doresc îmbunătățirea calității fotografiilor sau a videoclipurilor.
Peste jumătate dintre utilizatorii de filtre (51%) au declarat că s-au simțit, la un moment dat, presați să editeze conținutul din cauza standardelor sociale, în special cei între 35 și 44 ani (58%).
Totodată, 48% dintre români postează săptămânal pe social media, în special tinerii între 18 și 24 ani (76%) și cei între 25 și 34 ani (59%).
Conform cercetării, opt din zece români din mediul urban utilizează zilnic diferite platforme de social media. În context, 18% dintre aceștia declară că postează zilnic pe social media, în timp ce 30% publică săptămânal.
Analiza datelor demografice evidențiază diferențe notabile: bărbații sunt mai activi zilnic decât femeile (20% față de 15%), iar 76% dintre reprezentanții generației Z (18-24 ani) și 59% dintre tinerii între 25-34 ani postează cel puțin o dată pe săptămână (comparativ cu 48% total eșantion).
Studiul arată că 56% dintre români postează cel mai frecvent fotografii realizate de ei cu peisaje sau aspecte din jur, fără a apărea în acestea. Acest tip de conținut este preferat în special de tinerii între 18 și 24 ani (70%). Pe locurile următoare în preferințele românilor regăsim: fotografiile împreună cu alte persoane (partener, prieteni, colegi etc.) – în proporție de 35% (mai populare în rândul tinerilor între 18-24 ani (69%) și 25-34 ani (46%); story-urile, utilizate de 26% dintre români, sunt mai frecvent postate de femei (30%) comparativ cu bărbații (20%); articolele și postările informative (26%) sunt preferate în mod special de persoanele între 45-55 ani (35%); selfie-urile sunt utilizate în proporție de 21% la nivel general; reels-urile și videoclipurile au o pondere similară, de 21%.
În ceea ce privește filtrele aplicate postărilor, cele mai utilizate tipuri sunt: filtrele coloristice (65%), apoi filtrele de înfrumusețare, care implică modificări faciale (19%), și filtrele tematice, legate de sezon sau evenimente (16%).
De asemenea, se observă diferențe semnificative între genuri: filtrele de înfrumusețare sunt preferate în special de femei (25%, comparativ cu 12% în cazul bărbaților), în timp ce filtrele coloristice sunt utilizate într-o măsură mai mare de bărbați (79% față de 53% femei).
Cu toate acestea, aproape două treimi (63%) dintre cei chestionați sunt de acord că utilizarea excesivă a filtrelor poate avea un impact negativ asupra percepției de sine sau a stimei de sine, acest efect fiind resimțit mai intens de către femei (67%) comparativ cu bărbații (58%).
Sursa: agerpres.ro
Extrema naționalei Ciprului, Marinos Tzionis, se alătură UTA-ei!
SportSport LocalUltimele stiri 11 februarie 2025 0
UTA Arad a reușit un transfer de impact! Marinos Tzionis, extrema naționalei Ciprului, a semnat cu echipa arădeană, devenind cel mai valoros jucător din lotul „Bătrânei Doamne”, cu o cotă de 1 milion de euro conform Transfermarkt.
În vârstă de 24 de ani, Tzionis a fost titular în ambele meciuri disputate de Cipru împotriva României în UEFA Nations League, fiind notat cu cea mai mare medie dintre coechipierii săi.
Un parcurs impresionant
Tzionis și-a început cariera la Omonia Nicosia, echipă cu care a cucerit titlul de campion al Ciprului în sezonul 2020-2021. În acel an, a fost unul dintre principalii marcatori ai echipei, cu 7 goluri, și a bifat prezențe în grupele UEFA Europa League, dar și în preliminariile Champions League și Conference League.
În 2022, a făcut pasul spre Major League Soccer (MLS), evoluând pentru Sporting Kansas City, unde a adunat 57 de meciuri. Prima parte a actualului sezon a petrecut-o în prima ligă din Serbia, la Cukaricki.
O mutare importantă pentru UTA
Venirea lui Marinos Tzionis reprezintă un plus considerabil pentru ofensiva UTA-ei, jucătorul având experiență internațională și un parcurs solid atât la nivel de club, cât și în echipa națională a Ciprului.
Potrivit datelor furnizate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) și analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), înmatriculările de autovehicule noi au înregistrat o scădere de 10,4% în prima lună a acestui an, comparativ cu ianuarie 2024. Segmentul autoturismelor full electrice a fost cel mai afectat, cu o diminuare de 28,4%, ajungând la o cotă de piață de 9,8%.
Evoluția segmentului autoturismelor noi
Autoturismele noi, care reprezintă aproximativ 88% din totalul pieței, au scăzut cu 5,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pe clase arată o dinamică mixtă:
- Clasa A: +3,1%
- Clasa B: +8,2%
- Clasa C: -2,2%
- Clasa D: +53,5%
- Clasa E: +27,1%
- Clasa F: +16,3%
- SUV: -7,2%
Segmentul SUV continuă să fie dominant, deși a scăzut cu 7,2%, atingând o cotă de piață de 46,6%. Acesta este urmat de Clasa C (27,3%) și Clasa B (15%).
Evoluția pe tipuri de combustibil
Motorizările pe benzină, inclusiv cele mild hybrid benzină, au înregistrat o creștere marginală de 0,1%, ajungând la o pondere de 59,5% din totalul înmatriculărilor. Pe de altă parte, autoturismele diesel și cele mild hybrid diesel au scăzut cu 39%, având o cotă de doar 9,8%.
Autoturismele electrificate (full electrice, hibride plug-in și full hybrid) au atins o cotă de piață de 30,5%, depășind cu 20,7 puncte procentuale segmentul diesel.
- Autoturismele full electrice: 9,8% (-3,1 pp)
- Autoturismele plug-in hybrid: 5% (+0,4 pp)
Cele mai vândute modele electrice și hibride
Top 3 autoturisme full electrice:
- Dacia Spring – 625 unități (+11,4%)
- Renault Megane – 105 unități (+114,3%)
- Tesla Model 3 – 90 unități
Top 3 autoturisme plug-in hybrid:
- Volkswagen Golf – 51 unități (+1.175%)
- Ford Kuga – 43 unități (-37,7%)
- Mercedes-Benz GLC – 42 unități
Top 3 autoturisme full hybrid:
- Dacia Duster – 394 unități
- Toyota Yaris Cross – 204 unități (+78,9%)
- Toyota Corolla – 204 unități
Segmentul vehiculelor comerciale
- Vehicule comerciale ușoare și minibus: Scădere de 33,6%
- Vehicule comerciale ușoare (fără minibus): -33,8%
- Vehicule comerciale ușoare electrice: 231 unități (comparativ cu 73 unități în ianuarie 2024)
- Vehicule comerciale grele și bus: Scădere de 32,7%
- Vehicule comerciale grele peste 16 tone: -26,7%
Despre APIA
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) este o organizație non-profit, fondată încă din 1994, fiind membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile (OICA) din 1996. APIA analizează periodic evoluția pieței auto din România, oferind informații esențiale pentru industria auto locală și internațională.










