Frigul extrem lovește România, conform celui mai nou anunț al meteorologilor. O masă de aer rece cuprinde mare parte din țară în următoarele zile, aducând temperaturi negative atât noaptea, cât și ziua în mai multe regiuni. Meteorologii anunță că vremea va fi deosebit de rece până joi, 13 februarie.
În intervalul luni – joi, vremea va fi rece, iar pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, local în centrul țării și pe arii restrânse în sud și est, precum și în zonele montane. În aceste regiuni temperaturile minime se vor încadra în general între -14 și -6 grade, cu valori mai scăzute în estul Transilvaniei, până spre -17 grade.
Luni vor fi temperaturi maxime preponderent negative (în general cuprinse între -4 și 0 grade) în Moldova și Dobrogea, iar marți și miercuri (11 și 12 februarie) local și în Muntenia și Oltenia, scrie stiripesurse.ro.
Sporul natural s-a menținut negativ, la minus 9617, în luna decembrie 2024, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuților-vii, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, în decembrie 2024, s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 11.937 copii, în creștere cu 240 (+2,1%) față de luna noiembrie 2024 și cu 12,5% față de aceeași lună a anului 2023.
Numărul certificatelor de deces înregistrate în ultima lună a anului trecut a fost de 21.554 (11.325 pentru persoane de sex masculin și 10.229 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 1520 decese față de luna noiembrie 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,6% (+9,1% persoane de sex masculin și +6% persoane de sex feminin). Față de decembrie 2023, numărul certificatelor de deces a scăzut cu 0,5%. Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub 1 an în luna decembrie 2024 a fost de 85, în creștere cu 27 față de luna noiembrie 2024.
‘În luna decembrie 2024, 41,3% (8.892 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 26% (5.607 decese) la persoanele de 70-79 ani și 17,6%, reprezentând 3.796 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (95 decese), 5-19 ani (43 decese) și 20-29 ani (96 decese)’, precizează INS, conform agerpres.ro.
În mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.569 persoane (5.491 persoane de sex masculin și 5.078 persoane de sex feminin) iar în mediul rural decesul a 10.985 persoane (5.834 persoane de sex masculin și 5.151 persoane de sex feminin).
Biserica Ortodoxă Română i-a sancționat pe preoții care n-au rezistat tentației de a se implica în alegerile prezidențiale de anul trecut din noiembrie. Astfel, la ultimul Sinod Condus de Patriarhul Daniel, s-a decis ca mai mulți clerici să primească o ‘dojană sinodală scrisă’ echivalentul unei mustrări. Patriarhia nu a făcut public însă niciun nume și nici câte feţe bisericești au fost dojenite. Acest avertisment al Bisericii Ortodoxe Române este cea mai ușoară sancţiune disciplinară care se poate aplica.
Însă nu exclude măsuri mai dure în cazul în care clericii nu respectă obligațiile pe care le au de a rămâne neutri în perioadele electorale. Nu este prima dată când Sinodul decide astfel de sancțiuni. În urmă cu aproape un an, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a primit dojană sinodală scrisă pentru ‘tulburarea păcii din viața Bisericii și a societății’, scrie tvrinfo.ro.
Economistul Cristian Popa, membru al bordului Băncii Naționale, arată că în acest moment România este în pericol să piardă fonduri din PNRR, pentru că stadiul este mult întârziat. Popa explică faptul că PNRR înseamnă în primul rând reformă, iar România mai are doar 2 ani la dispoziție să accelereze procesul, altfel banii se vor pierde.
”Stadiul PNRR: mult întârziat. Rămâne însă oportunitatea pe care nu ne permitem să o ratăm. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cea mai ambițioasă inițiativă de reforme și investiții pe care România a avut-o vreodată la dispoziție. Cu o alocare totală de 28,5 miliarde euro (13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi), PNRR ar trebui să accelereze modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației publice și îmbunătățirea sectoarelor esențiale precum sănătatea și educația, cu bani europeni.
Cu toate acestea, România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni.
În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv.
Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră.
Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd. Vom reuși să creștem rata de absorbție a fondurilor?”, arată Cristian Popa, conform stiripesurse.ro.










