Hotelul sportivilor din Arad, abandonat după ce s-au investit 8 milioane de lei
LocalUltimele stiri 22 ianuarie 2025 0
Un hotel construit de Ministerul Educaţiei în oraşul Arad, care urma să fie folosit de sportivi, a rămas abandonat din 2012, după ce au fost investiţi peste opt milioane de lei, finanţarea fiind oprită în momentul în care se începuseră amenajările interioare, transmite Agerpres.ro.
Hotelul era prevăzut cu 100 de locuri de cazare şi o cantină cu o capacitate de 200 de persoane şi ar fi trebuit să fie atribuit Clubului Sportiv Şcolar „Gloria”, pentru a se asigura cazarea sportivilor la diverse competiţii.
Directorul Clubului, Paul Barta, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultimii ani au existat câteva discuţii pentru a se găsi soluţii de finanţare astfel încât hotelul să fie finalizat, pentru a se evita degradarea clădirii care stă nefolosită de 13 ani. „În 2022 am iniţiat discuţii cu Universitatea ‘Aurel Vlaicu’ pentru a prelua imobilul şi a-l finaliza. Am încheiat un protocol de colaborare, care prevedea că o parte din locurile de cazare ne reveneau nouă, după finalizarea lucrărilor. Totuşi, nu s-au făcut paşi concreţi, nu au existat aprobările de la Bucureşti. Există şi unele probleme cu cele trei CF-uri ale terenului pe care se află complexul, care ar trebui unificate. Am mai discutat şi posibilitatea unui parteneriat cu un ONG local, este una dintre soluţiile pe care le luăm în calcul pentru finalizarea lucrărilor”, a declarat Paul Barta.
El a estimat că ar fi nevoie de cinci milioane de lei pentru ca hotelul să fie finalizat, afirmând că pe lângă amenajările interioare sunt necesare şi reabilitări pentru unele lucrări realizate cu 13 ani în urmă.
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au declarat, pentru AGERPRES, că imobilul se află în inventarul domeniului public al statului, respectiv este al Ministerului Educaţiei. Instituţia a făcut solicitări pentru alocarea de fonduri bugetare pentru finalizarea proiectului, dar nu a primit deocamdată un răspuns favorabil.
Inspectorul şcolar general, Marius Gondor, a precizat că problema CF-urilor nu ar împiedica finalizarea lucrărilor, dacă ar exista finanţare. „Este un obiectiv de investiţii pe lista Ministerului Educaţiei, dar rămâne problema asigurării fondurilor necesare. Noi am solicitat bani şi din bugetul pe acest an, aşteptăm un răspuns. Dacă vom primi bani, mai sunt unele etape de parcurs, actualizarea indicatorilor tehnico-economici, realizarea licitaţiei de atribuire a lucrărilor.
Pe de altă parte, anul trecut am făcut acolo lucrări de conservare a imobilului, am sigilat ferestrele şi uşile, pentru că intrau oameni ai străzii, am făcut şi curăţenie. Din păcate, celelalte variante care au fost discutate pentru a se finaliza hotelul nu au avut succes”, a declarat Gondor.
Conducerea Senatului a adoptat, marți, două memorandumuri care reduc schema de funcționare a instituției cu 24%. Numărul de posturi scade de la 796 la 610, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante, ceea ce va duce la concedierea a 156 de angajați. Totodată, vor fi diminuate cheltuielile privind întreținerea autoturismelor, a anunțat vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc. În replică, sindicatele au criticat măsurile de reorganizare, catalogându-le „extrem de îngrijorătoare și nebenefice atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile lor”, transmite Agerpres.ro.
„Cu siguranţă sunt măsuri care sunt binevenite. Schema actuală de funcţionare a Senatului este din 2013. Pandemia ne-a arătat că Senatul poate funcţiona cu număr mult mai mic de oameni şi în acea perioadă foarte multe din activităţi au trecut în online.
De atunci, în mod constant, Senatul face şedinţe online. Deci, trecerea în online a unor activităţi este unul dintre motivele pentru care se face această reducere.
Sigur, plecăm de la nevoia unei instituţii flexibile, care să răspundă funcţiei fundamentale a Senatului, aceea de a avea legi bune în acord cu votul politic dat de cetăţeni. (…)
Mare parte din acest proiect este legat de rămânerea unei structuri fixe la nivelul Senatului care să ţină memoria instituţiei, dar pe de altă parte, cel puţin la nivelul conducerii Biroului permanent, mare parte dintre angajaţi trebuie să vină şi să plece cu demnitarii, pentru a reflecta la un moment dat voinţa politică.
Sunt grupuri parlamentare astăzi care au găsit o structură a Senatului şi nu îşi pot aduce, spre exemplu, oameni. Este o schimbare de filosofie, dacă vreţi”, a afirmat Cazanciuc, marţi, după Biroul permanent.
El a explicat că excepţie fac „puţini angajaţi ai Senatului, iar alţi oameni vin şi pleacă cu demnitarul pentru a reflecta decizia politică”, iar angajaţii vor da concurs.
„Reducerea, pe ansamblu, este în jur de 24%. (…) Toate structurile Senatului vor fi reorganizate: se vor desfiinţa direcţii, se vor aşeza pe nişte principii de funcţionare mai eficiente. Nu a fost o reducere propunere discreţionară.
S-a plecat de la volumul de activitate. Spre exemplu, plecând de la statistică, cel mai mare volum de activitate este la Comisia juridică. De la Comisia juridică în jos, s-a mers la celelalte comisii, de la şase oameni cât vor fi la Comisia juridică până la un singur om la Comisia de regulament. Se va face concurs. Sunt 60 de zile în care aceste măsuri trebuie puse în aplicare”, a adăugat Cazanciuc.
Referitor la reducerea costurilor legate de funcţionarea autoturismelor, acestea vor intra în vigoare imediat. Decizia de reorganizare a structurii Senatului are nevoie de decizia plenului.
Cazanciuc a mai spus că din patru secretari generali adjuncţi vor rămâne doi.
„Acolo unde într-o comisie erau cinci consilieri şi prin decizie vor rămâne trei, toată lumea va da concurs. Acolo vor fi reduceri, oamenii vor da concurs, dar vor rămâne mai puţini”, a transmis Cazanciuc, conform antena3.ro.
2024 a adus o creștere de 5% pe segmentul mașinilor noi și al reînmatriculărilor, în vreme ce înmatriculările rulatelor din import au crescut cu 11%. În aceeași perioadă, pe Autovit.ro au fost publicate 253.252 de anunțuri noi, în creștere cu 9,3% față de 2023, conform stiripesurse.ro. În topul celor mai populare mărci puse la vânzare pe Autovit.ro rămân Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Audi și Ford.
În ceea ce privește numărul de vizualizări, BMW a ocupat primul loc în clasament, cu peste 25 de milioane de accesări pe tot parcursul anului 2024. BMW Seria 5 și Seria 3 s-au remarcat printr-un număr cumulat de peste 10 milioane de vizualizări.
Trendul popularității SUV-urilor se menține și în 2024, ajungând să reprezinte 37% din totalul anunțurilor de pe platformă.
Oferta de autoturisme diesel continuă să domine clasamentul, in ciuda unei scaderi de 6%, în timp ce modelele plug-in hybrid înregistrează o creștere notabilă din totalul anunțurilor.
Platforma a înregistrat o creștere de 8% a numărului de anunțuri pentru mașini noi în perioada ianuarie – decembrie 2024.
Segmentul pieselor auto a înregistrat o dezvoltare remarcabilă în 2024, valoarea acestora depășind 600 de milioane de euro, cu 84% mai mult față de 2023.
Autovit.ro, cea mai mare platformă auto online din România, a realizat o analiză cuprinzătoare a pieței din 2024, evidențiind tendințele majore și preferințele românilor în materie de achiziții auto. Într-un an marcat de schimbări în opțiunile consumatorilor, platforma a înregistrat rezultate remarcabile, consolidându-și poziția de lider și rămânând un punct de referință pentru tranzacțiile auto din țară.
Sectorul auto local a înregistrat un bilanț impresionant la finalul lui 2024, cu peste 1,2 milioane de tranzacții realizate, performanța fiind susținută de creșteri semnificative pe toate segmentele, conform datelor publicate de DGCPI (Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări).
Pe segmentul mașinilor noi, piața a crescut cu 5% față de anul precedent, înregistrând peste 151.000 de unități înmatriculate în 2024, comparativ cu 144.000 în 2023. Tendința ascendentă continuă pentru al treilea an consecutiv, marcând o creștere de aproximativ 25% comparativ cu 2021 și stabilind cel mai bun nivel de după 2019. Cea mai bună lună de achiziție a fost iunie – 21.358 de unități, cu un plus de 62% în comparație cu aceeași perioadă din 2023. La polul opus, septembrie a fost cea mai slabă lună, cu doar 8.975 de unități.
Piața mașinilor second-hand din import a cunoscut o revenire notabilă, ajungând la un total de 344.486 de unități înmatriculate, față de 309.876 în 2023 și 325.062 în 2022, arată analiza DGCPI. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în octombrie 2024, cu 34.449 de mașini înmatriculate, marcând o creștere de 15% față de aceeași lună a anului precedent. În ultimii trei ani, pe acest segment au fost aduse în țară aproximativ un milion de vehicule second-hand.
Reînmatriculările încheie anul 2024 cu o creștere de aproximativ 5%, depășind pragul de 710.000 unități, cel mai mare volum de tranzacții cu mașini second-hand înregistrate pe plan intern în ultimii șase ani. Luna cea mai activă a fost octombrie, cu 68.065 de unități, în timp ce iunie a înregistrat cel mai mic număr, cu doar 49.594 de reînmatriculări.
În ultimii ani, lunile ianuarie și februarie ne aduceau episoade de iarnă, cu frig și în multe zone ale țării cu ninsori abundente. Anul acesta, meteorologii ANM anunță faptul finalul lunii ianuarie și până la jumătatea lunii februarie temperaturile vor fi cu mult peste normalul perioadei. Va ploua și va ninge mult mai puțin decât de obicei, mai ales la munte și în sud.
Săptămâna 20 – 27 ianuarie
Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în zonele montane și în nord-estul țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara, dar mai ales în zona montană și în regiunile sudice.
Săptămâna 27 ianuarie – 3 februarie
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali.
Săptămâna 3 – 10 februarie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendință în general deficitară în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 10 – 17 februarie
Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor deficitare în regiunile vestice și sudice, în timp ce în restul teritoriului vor fi apropiate de cele normale, scrie stiripesurse.ro.
Zeci de arădeni au fost internați în spital cu gripă, cei mai mulți copii
LocalUltimele stiri 22 ianuarie 2025 0
De la jumătatea lunii decembrie și până astăzi, 29 de arădeni, internați în secțiile de boli infecțioase ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad au fost diagnosticați cu gripă, în urma testărilor specifice efectuate la Institutul Cantacuzino.
Pacienții au vârsta cuprinsă între cinci luni și 74 de ani, însă cei mai mulți sunt copii cu vârsta de până la 10 ani – 17 cazuri.
Gripa este o afecțiune medicală cauzată de virusuri gripale (A, B și C), fiind extrem de contagioasă și se transmite prin tuse, strănut sau prin atingerea unei suprafețe infectate. Cele mai întâlnite simptome ale gripei sunt: durere de cap, febră, frisoane și transpirații, dureri articulare și musculare.
Pentru a împiedica dezvoltarea unor complicații ale bolii (în special în cazul persoanelor diagnosticate și cu alte afecțiuni medicale) este foarte importantă prezentarea la medicul de familie, pentru prescrierea și administrarea tratamentului adecvat.
Producția de cărbune a României a depășit, în primele 11 luni ale anului trecut, 1,758 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 15,8% mai mică (minus 329.700 tep) față de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile de cărbune au fost, în perioada menționată, de 174.800 tep, în scădere cu 11.700 tep (minus 6,3%) în comparație cu ianuarie – noiembrie 2023.
Dinamica producției de cărbune, cât și importurile sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024 – 2027, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%, conform estimărilor din ultima Prognoză a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Astfel, conform CNSP, producția de cărbune este estimată pentru 2024 la 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% față de anul anterior, în 2025 – la 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 la 1,555 milioane tep (minus 9,5%) și în 2027 la 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Importurile sunt preconizate în scădere în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5% – la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3% – la 121.000 tep, iar în 2027 cu 34,4% – la 79.000 tep, scrie agerpres.ro.
Aeroportul Arad, în coada clasamentului la numărul de pasageri, în 2024
LocalUltimele stiri 21 ianuarie 2025 0
Traficul aerian de pasageri înregistrat de aeroporturile din România pe parcursul anului 2024 a crescut cu aproape 6% față de 2023 și cu 12% față de 2019, informează Asociația Aeroporturilor din România (AAR).
Potrivit unui comunicat al AAR, transmis, marți, AGERPRES, 26,033 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile românești anul trecut, față de 23,235 milioane, în 2023. Din centralizarea datelor de trafic aerian aferente anului 2024, se observă păstrarea trendului ascendent în ceea ce privește pasagerii zborurilor internaționale (+7% în 2024 față de 2023), dar și scăderea numărului pasagerilor pe zborurile interne (-6% în 2024 față de 2023).
Potrivit datelor CNAB, în anul 2024, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București-Băneasa Aurel Vlaicu, s-a înregistrat un trafic aerian de 16.053.878 pasageri și 134.700 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).
În 2024, prin Aeroportul Henri Coandă au trecut 15.946.791 pasageri, iar Aeroportul Băneasa a fost tranzitat de 107.087 pasageri.
Pe aeroporturile bucureștene s-a înregistrat, de asemenea, și o creștere a numărului de mișcări de aeronave. Astfel, în 2024, numărul mișcărilor de aeronave este mai mare cu 4,75% față de 2023.
Din datele AAR reiese că, în funcție de numărul de pasageri, pe locul 2 în clasamentul aeroporturilor din România, în 2024, se află cel din Cluj, cu 3,266 milioane de pasageri, locul 3 este ocupat de Iași, cu 2,197 milioane de pasageri, iar pe locul 4 se situează Timișoara, cu 1,324 milioane pasageri.
Topul este completat de următoarele aeroporturi, cu un trafic de pasageri sub un milion: Suceava – 746.600 pasageri, Sibiu – 573.918, Bacău – 559.644, Craiova – 424.976, Brașov – 227.900, Târgu Mureș – 213.312, Oradea – 169.166, Constanța – 109.317, Băneasa – 107.087.
Cei mai puțini pasageri, sub 100.000, au consemnat anul trecut aeroporturile din Tulcea – 1.621 de pasageri, Arad – 15.270, Satu Mare – 70.206 și Maramureș – 86.928.
Hub-ul cultural mARTA continuă consultările publice în Arad pentru reabilitarea și reconversia fostei fabrici de mașini MARTA, un proiect ambițios finanțat prin programul „Noul Bauhaus European”. Începând cu toamna anului trecut, au fost organizate trei dezbateri publice, iar luna viitoare vor avea loc noi întâlniri pentru a implica și mai activ comunitatea arădeană în conturarea acestui centru dedicat artelor, tradițiilor și creativității locale.
Consultările de anul trecut: propuneri-cheie
Prima serie de consultări a debutat în toamna anului 2024, cu scopul de a identifica nevoile comunității și de a contura o viziune pentru viitorul Hub cultural mARTA. Cele trei întâlniri au fost organizate pe grupuri de interese diferite:
- Antreprenori – La această întâlnire, principalele sugestii au vizat crearea unui spațiu de coworking dedicat companiilor private, care să poată integra activități corporatiste precum teambuildinguri, întâlniri de afaceri sau sesiuni de brainstorming. De asemenea, s-a propus ca spațiile de cazare și ospitalitate planificate pentru invitații Hub-ului să fie disponibile și pentru companii, oferind astfel o sursă suplimentară de venit.
- ONG-uri – Discuțiile cu reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale au adus în prim-plan necesitatea creării unor circuite accesibile persoanelor cu dizabilități, inclusiv celor cu deficiențe de vedere. Alte propuneri notabile includ promovarea energiei verzi, reciclarea artistică și implicarea artizanilor locali în producția de suveniruri. Două ONG-uri au devenit ambasadori ai Hub-ului, consolidând colaborarea dintre sectorul neguvernamental și proiectul cultural.
- Arhitecți – Întâlnirea cu arhitecții a generat sugestii pentru designul interior al clădirii, inclusiv amenajarea Muzeului Tehnicii și Tehnologiei și a sălilor multifuncționale. Aceste idei vor contribui la crearea unui spațiu atractiv și funcțional pentru diverse activități culturale și educative.
Consultări cu elevii și studenții
Luna viitoare, consultările publice vor continua cu elevii și studenții din Arad. Sunt deja programate întâlniri la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” (10 februarie), Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” (13 februarie) și Liceul Național de Informatică (25 februarie). Discuțiile vor explora nevoile și propunerile tinerilor pentru viitorul centru cultural, urmând ca în luna martie să fie organizate și dezbateri cu studenții arădeni.
„Facem aceste consultări pentru a identifica cerințele reale ale comunității. Am descoperit, de fiecare dată, nevoi neașteptate și idei valoroase care întregesc proiectul. Consultările viitoare cu elevii și studenții sunt o oportunitate să implicăm tânăra generație în acest proiect care vizează nu doar prezentul, ci și viitorul cultural al Aradului”, a declarat Ovidiu Balint.
Hub-ul cultural mARTA beneficiază de o finanțare europeană de 6.950.000 de euro într-un program care include și alte orașe precum Timișoara, Deva și Reșița. Proiectul prevede reabilitarea completă a fostei fabrici MARTA de pe Calea Aurel Vlaicu, transformând-o într-un centru cultural modern.
Pompierii au stabilit că un scurtcircuit a declanşat incendiul la trenul automotor blocat în zona Pecica
LocalUltimele stiri 21 ianuarie 2025 0
Pompierii au finalizat cercetările în cazul incendiului care a izbucnit marţi la locomotiva unui tren automotor care a rămas blocat în zona oraşului Pecica, fiind vorba de un scurtcircuit, fără ca în urma incidentului să existe răniţi.
„Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit. Niciun călător din cei aproximativ 30 care s-au autoevacuat nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Ei au fost preluaţi de un mijloc de transport trimis la faţa locului de Primăria Pecica”, a declarat, potrivit Agerpres, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe (ISU) Arad, Ruxandra Klein.
Incendiul a izbucnit, marţi dimineaţă, la un tren de tip automotor, care circula între oraşele Arad şi Nădlac. Garnitura a rămas blocată în apropiere de oraşul Pecica, unde cei aproximativ 30 de călători s-au autoevacuat.
Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflația ar fi crescut mai puțin cu 1 punct procentual, arată studiul ‘Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis’ publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
‘Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absența războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu față de cel estimat pentru celelalte state.
În ceea ce privește inflația, prețurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puțin în absența războiului.
În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei.
Într-o notă generală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporționat asupra consumatorilor și a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaționale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu și un risc de credit ridicat.
Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicațiile macroeconomice’, se spune într-un comunicat al BNR.
Studiul, publicat pe website-ul BNR și având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu, investighează efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România, arată b1tv.ro.
