Cod galben de vânt în județul Arad. Temperaturile vor scădea semnificativ în zilele următoare
NationalUltimele stiri 10 ianuarie 2025 0
Administrația Națională de Meteorologie a emis atenționări Cod galben de vânt și viscol, valabile pe parcursul întregii zile în mai mult de jumătate de țară. Astfel, în intervalul orar 6:00 – 14:00, local și temporar vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h în Banat, Crișana, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și vestul Olteniei. În Carpații Occidentali, vestul Carpaților Meridionali și nordul Carpaților Orientali, mai ales la altitudini mari, rafalele vor depăși 70…80 km/h și va fi viscol, scrie agerpres.ro.
De asemenea, în intervalul orar 14:00 – 23:00, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…70 km/h în sudul Banatului, Transilvania, Moldova, cea mai mare parte a Olteniei și sud-vestul Munteniei. La munte, mai ales la altitudini mari, rafalele vor depăși 70…90 km/h și va fi viscol.
Potrivit meteorologilor, în a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă (10/11 ianuarie) vor mai fi intensificări ale vântului, cu viteze de 40…50 km/h la munte, precum și în sudul și estul teritoriului. Totodată, a fost emisă și o informare de precipitații moderate cantitativ și ninsori la munte, valabilă pentru perioada 10 ianuarie, ora 6:00 – 11 ianuarie, ora 10:00.
Temporar vor fi precipitații moderate cantitativ, mai ales sub formă de ploaie în zona joasă din Banat, Crișana și Moldova, mixte în Maramureș și Transilvania și predominant ninsoare în zonele de deal și munte unde se va depune strat nou de zăpadă.
În celelalte regiuni vor fi ploi slabe și doar pe alocuri lapoviță sau ninsoare. Temperaturile maxime vor scădea semnificativ, vineri (10 ianuarie) în vestul, nord-vestul și centrul țării, iar sâmbătă (11 ianuarie) și în celelalte regiuni, iar minimele vor deveni preponderent negative.
Autoritățile vor linie de autobuz între Pecica și Bătania și un serviciu transfrontalier de ambulanță
LocalUltimele stiri 10 ianuarie 2025 0
Autoritățile locale din Arad au mai multe proiecte prin care să strângă legăturile dintre comunitățile învecinate din România și Ungaria, după aderarea deplină la Schengen, între care un drum nou și o linie de autobuz care să lege direct orașele Pecica și Bătania, dar și un serviciu transfrontalier de ambulanță.
Orașele Pecica și Bătania, care au teritoriile administrative separate de granița dintre cele două state, sunt înfrățite din 1994 și au colaborat intens de-a lungul anilor, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când mulți locuitori din județul Arad au începute să-și cumpere case peste graniță. Astfel, în zona Bătania au ajuns să locuiască aproximativ 1.000 de români, în timp ce populația orașului numără 5.000 de persoane, scrie agerpres.ro.
Primarul orașului Pecica, Petru Antal, a declarat, pentru AGERPRES, că dispariția granițelor terestre după aderarea deplină a țării noastre la Spațiul Schengen oferă noi oportunități pentru a dezvolta cele două comunități înfrățite. Un pas important în acest sens va fi scurtarea distanței rutiere de la 20 de kilometri la 12 kilometri, prin refacerea unui drum istoric care lega Pecica de Bătania, dar care acum nu este practicabil pentru mașini.
‘Vom reface Drumul Bătaniei, un drum istoric, care dincolo de a fi fost cel mai scurt traseu între Pecica și orașul maghiar vecin, este un simbol al relației de prietenie și colaborare vechi de secole. Împreună cu primarul din Bătania căutăm soluțiile de finanțare pentru a începe acest proiect, care va permite apoi înființarea unei linii de autobuz directe între orașele noastre. Transportul în comun ar fi un pas semnificativ pentru o legătură mai strânsă între comunitățile noastre, pentru că, după cum bine știm, muți arădeni locuiesc în Bătania. Pe de altă parte, mulți cetățeni maghiari obișnuiesc să vină la Pecica la cumpărături destul de des sau chiar lucrează în zona noastră. În Pecica, o parte din vechiul drum este modernizat deja, este vorba de strada 222, pe care am asfaltat-o pe lungimea de trei kilometri, dar mai avem șapte kilometri până la graniță. De acolo, partenerii noștri maghiari vor realiza un drum de doi kilometri care se va lega cu drumul național din Bătania’, a declarat primarul orașului Pecica.
Edilul a spus că autoritățile locale din cele două orașe lucrează deja la documentația tehnică pentru acest viitor drum, pe care localnicii vor putea circula între cele două orașe inclusiv cu bicicleta.
Proiecte similare care să lege comunitățile apropiate din cele două țări au mai mulți primari arădeni, însă Consiliul Județean Arad are în vedere un proiect dincolo de Spațiul Schengen, care să includă comunități din Serbia. Este vorba de un serviciu de ambulanță transfrontalier.
‘Consiliul Județean Arad are în lucru un proiect amplu și ambițios, care ține de cooperarea cu Ungaria și Serbia pentru realizarea unui serviciu transfrontalier de ambulanță. Proiectul este dezvoltat de Asociația Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa, a cărei președinție este asigurată de Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. Lucrăm la acest proiect de mulți ani, iar un obstacol a fost existența graniței fizice, care îngreuna deplasarea mașinilor de intervenție. Alte probleme țin de compatibilizarea legislației din statele interesate, pentru care suntem în discuții cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul de Interne din cele trei țări. Acum, că o piedică majoră a fost eliminată, respectiv am fost admiși în Schengen, vom avea o discuție aplicată cu colegii noștri de la Szeged, Timișoara și Novi Sad, pentru că proiectul acesta chiar are viitor. Știu că există și rezerve în ce îl privește, rezerve care țin în primul rând de decontarea interstatală a serviciilor medicale și de regimul medicamentelor în cele trei state, dar modelul acestei ambulanțe transfrontaliere funcționează în unele state din occident și ar putea salva vieți pe drumurile aglomerate din zona noastră. Proiectul presupune, în esență, ca la orice urgență să intervină ambulanța cea mai apropiată, indiferent de țara de unde ar veni; asta înseamnă că în localitățile de graniță pacienții ar putea fi preluați mai rapid, iar dacă ținem cont că sunt situații în care câteva minute pot salva viața unui om, putem realiza beneficiul acestui proiect’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcției de Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando.
Autoritățile județene din Arad mai au în plan să atragă forță de muncă din estul Ungariei în zonele industriale din județ, pentru a se apela cât mai puțin la ‘importul’ de muncitori din state non-UE.
Campanie de colectare a brazilor de Crăciun
LocalUltimele stiri 10 ianuarie 2025 0
Compania Retim demarează campania de colectare a brazilor de Crăciun. Astfel, până la finele lunii ianuarie, cei care doresc să se debaraseze de brazii naturali utilizați în perioada sărbătorilor pot face acest lucru doar în zilele în care se ridică și deșeurile biodegrababile. Brazii de Crăciun vor fi depozitați la platformele de colectare a deșeurilor (în cartierele de blocuri), repectiv lângă pubela maro (în cartierele de case).
Atenție! Brazii trebuie amplasați în locuri accesibile, fără a bloca circulația rutieră sau pietonală. Nu abandonați sub nicio forma brazii pe domeniul public sau în afara punctelor de colectare. Conform Legii nr. 17/2023 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, abandonarea deșeurilor în spații neautorizate este interzisă și se pedepsește cu amenzi semnificative care pot ajunge până la 45.000 în cazul persoanelor fizice și 70.000 lei la persoanele juridice.
În ceea ce privește brazii artificiali, aceștia se colectează doar în conformitate cu regulile specifice de gestionare a deșeurilor din plastic sau din materialele din care sunt fabricați.
În cazul în care s-a optat pentru brazi în ghiveci, recomandat este ca aceștia să fie
plantați. Diverse ONG-uri din județ organizează campanii de replantare, continuând astfel tradiția din anii anteriori. Urmăriți platformele de socializare pentru informații actualizate cu privire la derularea acestor campanii.
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027
EconomieUltimele stiri 9 ianuarie 2025 0
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 09 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.
Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor autorizate sanitar-veterinar, deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile la link: https://apia.org.ro/planul-national-strategic-2023-2027-pns-al romaniei/ interventii-implementate-din-pns/bunastarea-animalelor-dr-06/ .
Ziua Culturii Naționale va fi marcată la Cinematograful „Arta“ din Arad printr-un eveniment deosebit, dedicat celebrării valorilor culturale românești.
Evenimentul „Eroi ai culturii române“ va avea loc miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 18.30 și se dorește a fi un omagiu cinematografic adus unor personalităţi culturale române ce au definit identitatea naţională în ultimele secole, în domeniul literar şi muzical. Este vorba despre „omul deplin al culturii române“, Mihai Eminescu şi despre compozitorii Ciprian Porumbescu şi Gheorghe Dima.
Cei trei eroi ai culturii vor fi sărbătoriţi printr-o proiecţie specială – un triptic cinematografic care cuprinde documentarele: „Gheorghe Dima. Un sfânt al muzicii“, „Popas imperial“ și „Cufărul lui Eminescu“ realizate de cineastul Cristian Radu Nema, alături de Mimis Ravanis.
Scenariile filmelor poartă semnătura lui Bianca Beatrice Michi, cercetător în cadrul Institutului de Filosofie al Academiei Române.
După proiecția fiecărui film va fi prezentat un recital de muzică clasică susţinut de un cvartet format din artiști de la Opera Națională Română din Timișoara și invitata lor, soprana Diana Zaharia.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
„Rămân fidelă dezideratului insuflat de maestrul meu spiritual, acad. Alexandru Surdu, de a continua să clădesc «monumente pentru eroii culturii române». Am început cu o evocare cinematografică a caietelor lui Eminescu, omul deplin al culturii române, şi a bogăţiilor care se dezvelesc în faţa cititorului odată cu parcurgerea lor. Din spaţiul poeziei am trecut în sfera muzicii prin două medalioane inedite, unul adresat studentului Ciprian Porumbescu surprins în perioada sa de studenţie vieneză şi celălalt dedicat compozitorului şi dirijorului Gheorghe Dima, purtător al unei misiuni sacre la propriu şi la figurat. Cei doi muzicieni îşi merită pe deplin titulatura de eroi atât prin prisma creaţiei lor, foarte îndrăzneţe pentru contextul istoric, cât şi prin faptul că amândoi sunt creatori de cultură în spaţiul sordid al închisorilor. Din punct de vedere al arhitecturii, evenimentul «Eroi ai culturii române» este un triptic stricto sensu, adică un concept pliat în trei care reflectă aspectul sacru al creaţiei şi al sacrificiului de tip socratic pentru aceasta“, a explicat Bianca Beatrice Michi, iniţiatoarea celor trei proiecte culturale din care fac parte filmele prezentate.
„Prin aceste creaţii cinematografice îmi doresc să adaug încă o şlefuire a Monumentelor Eroilor Culturii Române, datorită cărora noi, românii, ne-am găsit şi regăsit identitatea. Este o datorie permanentă de a îi evoca şi de a face un întreg efort ca operele noastre contemporane, fie că sunt muzicale, literare sau cinematografice să le fie dedicate. Pentru că ei nu fac parte dintr-un colţ al unei biblioteci celebre, sau dintr-un manual de studiu de la Conservator sau Litere. Ei definesc prezentul şi, cel mai important, viitorul creaţiilor de astăzi. Eminescu, Porumbescu, Dima, alături de Alexandru Surdu sunt cei ce ne dau, zi de zi, un nume“, afirmă cineastul Cristian Radu Nema.
Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad în colaborare cu Asociaţia ANCE Europe, Asociația Culturală CRN şi se desfăşoară cu sprijinul DACIN-SARA.
***
Cufărul (2019, cu Ion Caramitru) este filmul dedicat lui Mihai Eminescu, şi urmăreşte traiectoria cufărului de călătorie al poetului. Prezent la o licitaţie în care a fost scos la vânzare cufărul ce a aparţinut marelui poet, un admirator fanatic al lui Eminescu cumpără acest obiect valoros şi îl duce acasă. În prezenţa cufărului, tânărul devine preocupat de a descoperi istoria sa şi a manuscriselor pe care Mihai Eminescu le păstra în cufăr.
Popas imperial (2023) aduce în faţa spectatorilor tărâmul fantastic al Vienei din perioada de studenţie a marelui compozitor Ciprian Porumbescu. Fără a avea pretenţia de reconstitui atmosfera vieneză din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, documentarul surprinde imagini rămase pe retina şi în mintea tânărului muzician în simplitatea lor originară, imagini care se nasc din amplul univers epistolar pe care Porumbescu îl dezvăluie familiei sale.
Gheorghe Dima. Un sfânt al muzicii (2024) este dedicat compozitorului simbolist, creator de muzică sacră şi talentat dirijor. Despre Gheorghe Dima se spunea că își scaldă ascultătorii într-o rouă de tonuri. Filmul explorează o mică parte din universul său muzical multidimensional şi propensiunea pentru spaţiile înalte ale spiritului, aspecte care ne duc cu gândul către un adevărat sfânt al Ardealului. Mărturisirile celor care îi poartă vie memoria creatoare sunt piese dintr-un puzzle care merită descoperit de generaţiile tinere.
Diana Zaharia – Soprană
Diana Zaharia, născută în Satu Mare, și-a început drumul artistic încă din copilărie, studiind vioara din clasa I la Liceul de Artă „Aurel Popp” din orașul natal. Din clasa a IX-a, a descoperit pasiunea pentru cântul vocal, continuând studiile la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara.
Absolventă a Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara, Diana a studiat canto-ul sub îndrumarea conf. univ. Ana Stan-Slusar și lector Ioana Mia Iuga. După finalizarea studiilor universitare, și-a început cariera profesională ca artist liric la Filarmonica Banatul din Timișoara, iar din 2012 activează ca artist liric la Opera Națională Română din Timișoara.
De-a lungul carierei sale, Diana Zaharia a fost invitată să performeze în cadrul unor festivaluri de operă din Europa, precum Festivalul Immling de lângă München și Festivalul Opera Classica din Frankfurt, Germania, unde anul trecut- 2024 a interpretat, în concert, rolul titular din opera Tosca de Giacomo Puccini.
În anul 2018, soprana a fost distinsă cu Diploma de Excelență acordată de Academia Româno-Americană de Artă și Științe, recunoaștere a contribuțiilor sale în domeniul artei lirice.
Repertoriul său cuprinde atât roluri de operă, precum Anna din Nabucco și Contessa di Ceprano din Rigoletto de Giuseppe Verdi, cât și roluri de operetă, cum ar fi Mannya din Contesa Maritza de E. Kalman sau Saffi din Voievodul țiganilor de J. Strauss. Publicul o poate asculta în rolul lui Saffi pe 29 ianuarie 2025, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara.
Prin talentul său și pasiunea pentru muzică, Diana Zaharia continuă să încânte publicul din România și de pe scenele internaționale, ca una dintre vocile promițătoare ale generației sale.
Cvartet format din artiști de la Opera Națională Română din Timișoara:
Corina Murgu – vioara 1, Nada Petrov – vioara 2, Cristina Mînzat – violă, Andrei Șaramet – violoncel
În timp ce tone de mâncare ajung la gunoi după sărbătorile de iarnă, 10% dintre elevii de liceu n-au ce mânca, asta arată un studiu publicat la sfârșitul anului trecut de Ministerul Educației. Să înveți pe burta goală pare o pedeapsă și de aceea unii dintre elevi renunță la școală și se angajează. „Nesiguranța alimentară este asociată unor rezultate mai slabe” Şi nu este o simplă cercetare, este o realitate dură şi greu de înțeles.
Studiul privind „Calitatea vieții liceenilor din România” aduce în prim-plan această categorie defavorizată. 10% dintre elevii de liceu se confruntă cu lipsa mâncării suficiente lunar, săptămânal sau chiar zilnic.
Cercetarea mai arată că 11% dintre elevii de liceu mănâncă trei mese pe zi o dată sau de două ori pe săptămână, în timp ce 4% NU știu ce înseamnă mic-dejun, prânz și cină.
Interesant este că 20% dintre elevii de liceu consideră drept „prea mari” cheltuielile pentru școală. Aici vorbim despre rechizite, încăltăminte, transport, cazare și mâncare… La cercetare au participat peste 4.500 de elevi din 76 de licee din țară.
Rezultatele confirmă o problemă mai veche semnalată şi în Raportul privind studiul PISA 2022, realizat OCDE, care arăta că 1 din 10 elevi de 15 ani NU are ce mânca zilnic sau aproape zilnic, iar 20% cel puțin o dată pe lună, scrie tvrinfo.ro.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat, joi, că românii sunt vizați de o nouă metodă de fraudă. Concret, infractorii cibernetici trimit mesaje text care par să provină de șa o sursă de încredere, cum ar fi o companie de livrare. DNSC explică, într-o postare pe Facebook, care sunt principalele „semne” ale acestei forme de fraudă.
„Pe măsură ce cumpărăturile online devin tot mai frecvente, primim din ce în ce mai multe notificări, mesaje și email-uri de la servicii de curierat sau Poștă. Infractorii cibernetici profită de această rutină și trimit SMS-uri pretinzând că sunt din partea unor astfel de entități pentru a ne întinde capcane.
SMishing-ul este o formă de fraudă similară cu phishing-ul, dar realizată prin intermediul mesajelor text (SMS), combinând termenii ‘SMS’ și ‘phishing’”, potrivit DNSC.
Cum funcționează frauda:
Atacatorii trimit mesaje text care par să provină de la o sursă de încredere, cum ar fi o companie de livrare, ca în exemplul din imagini.
Mesajul conține un link care, odată accesat, direcționează victima către un site web fals, unde infractorii susțin că livrarea unui colet fictiv nu a putut fi efectuată și că acesta trebuie livrat din nou.
Pentru această nouă livrare, se solicită plata unei presupuse taxe de livrare, prin intermediul Revolut. Această plată va ajunge, în realitate, direct în conturile atacatorilor, potrivit DNSC.
Cum să vă protejați:
Gândiți logic, citiți cu atenție când primiți un mesaj și nu acționați în grabă;
NU faceți click pe linkuri din mesaje text de la surse necunoscute;
Nu apelați numere de telefon furnizate și nu răspundeți la astfel de mesaje suspecte;
Nu furnizați niciodată informații sensibile prin SMS;
Fiți atenți la mesajele text care vă solicită să acționați imediat sau să efectuați plăți în regim de urgență, a mai transmis DNSC.
Totodată, reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică au explicat cum trebuie să acționați în cazul în care credeți că ați fost victima unui atac de smishing:
Contactați imediat banca dumneavoastră, în cazul în care ați furnizat date de card sau de autentificare la contul dvs., sau dacă ați efectuat o plată către atacatori;
Notificați entitatea a cărei identități este folosită pentru a ajuta la soluționarea cât mai rapidă a confuziei generate de tentativa de fraudă;
Raportați incidentul către DNSC (prin platforma PNRISC sau la telefon 1911) și către Poliția Română (petiț[email protected]) în cazul în care ați suferit pagube financiare, scrie antena3.ro.
Vremea se schimbă radical în toată țara, după ce în această săptămână am avut recorduri de temperaturi pentru luna ianuarie. De mâine, se răcește considerabil. Directorul ANM, Elena Mateescu, a spus la Antena 3 CNN cum va fi vremea în următoarele zile.
„Conform avertizărilor meteorologice emise joi dimineață, începând de vineri dimineață până vineri la prânz, avem cod galben pentru intensificări ale vântului și viscol la munte, intensificări ale vântului cu viteze de 50-60 km/h în Banat, Crișana, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, dar și vestul Olteniei, iar în Carpații Occidentali, vestul Meridionalilor și nordul Orientalilor, la altitudini mari – rafale care pot depăși 70-80 km/h și va fi viscol.
Un al 2-lea cod galben de vineri de la ora 14:00 până vineri seară, la ora 23:00, se referă la intensificări ale vântului, cu viteze de 50-70 km/h, în sudul Banatului, în Transilvania, în Moldova, cea mai mare parte a Olteniei, dar și sud-vestul Munteniei, iar la munte, la altitudini mari, de asemenea, rafale care pot să depășească 70-90 km/h, iar în a 2-a parte a nopții de vineri spre sâmbătă, intensificări ale vântului la cote mai reduse de 40-50 km.
Dacă din punct de vedere termic, am atins valori de 19 grade Celsius miercuri, joi în continuare contăm pe o vreme deosebit de caldă, cu valori ce pot atinge 17-18 grade Celsius.
De mâine, mai ales în regiunile intracarpatice, vremea va se va răci considerabil, astfel încât temperaturile maxime nu vor mai depăși valori de 5-6 grade Celsius, în timp ce în sud și sud-est vor mai fi posibile valori de 10-14 drade.
Însă de sâmbătă răcirea va fi de interes în cea mai mare parte a țării, apropiindu-ne de normalul termic al datei din calendar”, a declarat Elena Mateescu la Antena 3 CNN.
Anul 2025, pe lângă multiplele schimbări fiscale şi creşteri de taxe, vine şi cu întrebări referitoare la preţurile pe care românii le vor achita pentru gaze şi energie electrică după aprilie 2025, când va expira măsura plafonării acestora, iar în acest context Asociaţia Energia Inteligentă aduce în discuţie trei scenarii posibile.
Un prim scenariu presupune menţinerea măsurii de plafonare a preţurilor la energie, preţurile la gazele naturale urmând să rămână la acelaşi nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus.
„În ceea ce priveşte preţul la energie electrică, apreciez că se vor stabili cel mult două niveluri de preţuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună şi de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună şi o creştere a preţului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, în comunicatul citat de Agerpres.ro.
Al doilea scenariu, în situaţia în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleaşi preţuri ca şi preţurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se va plăti circa 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând preţul mediu de achiziţie al energiei electrice de pe OPCOM an 2025).
„Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creştere a preţului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) şi o creştere a preţului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)”, spune Chisăliţă.
Al treilea scenariu presupune că plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei. În acest scenariu, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita preţuri de minimum 0,380 lei/KWh (considerând preţul de achiziţie al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025), iar la energie electrică vor fi preţuri de peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus.
Aceasta înseamnă o creştere a preţului energiei electrice cu circa 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), circa 72% pentru consumatorii care consumă între 100 – 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) şi de circa 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh).
„De precizat că dacă scenariul 2 şi 3 degrevează bugetul României de costurile subvenţiei, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvenţiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanţare europeană şi care se vor materializa în noi creşteri de taxe şi impozite, care îi vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români”, subliniază preşedintele AEI.
Primăriile Pilu și Grăniceri au finalizat autorizarea construirii celui mai mare parc fotovoltaic din Europa
LocalUltimele stiri 9 ianuarie 2025 0
Primăriile comunelor arădene Pilu și Grăniceri au finalizat toate procedurile și au emis toate autorizațiile necesare pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, o investiție privată estimată la 800 de milioane de euro ce se va face pe o suprafață totală de peste 1.000 de hectare. Primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuț, a declarat joi, pentru AGERPRES, că ultimele documente au fost emise în luna decembrie, împreună cu Primăria Pilu.
‘Din punctul nostru de vedere, toți pașii au fost făcuți, toate procedurile au fost încheiate. Conform investitorilor, lucrările de construire vor începe în primăvară-vară. În ultima perioadă, investitorii au adus modificări proiectului, având în vedere evoluția tehnologică. Vor fi instalate mai puține panouri fotovoltaice, dar cu o putere mai mare, fără a fi afectată capacitatea de producție de energie electrică anunțată inițial’, a afirmat edilul.
Primarul a adăugat că proiectul va atrage și alți investitori în zonă.
‘Se prefigurează mai multe investiții legate de acest parc fotovoltaic, între care o mare fermă de servere de date, care ar consuma astfel o parte din producția de energie electrică’, a afirmat primarul comunei Grăniceri.
În toamna anului 2022, investitorii și autoritățile locale au prezentat proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, care va avea capacitatea de 1.044 de MW și va fi dezvoltat pe 1.064 de hectare, în urma unei investiții de 800 de milioane de euro.
‘Iată că planurile noastre devin realitate. Am ales acest județ și locația proiectului ținând cont și de infrastructura pusă la punct și de posibilitățile de logistică. Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa’, declara, la vremea respectivă, Sebastian Enache, reprezentant al dezvoltatorului Monsson.
El adăugase că proiectul include unul dintre cele mai mari centre de pregătire profesională din zonă, iar minimum 1.000 de oameni vor lucra zilnic la construirea parcului. Ulterior, la finalizarea lucrărilor, vor fi angajați până la 200 de oameni pentru operare și mentenanță.
Sebastian Enache a dezvăluit că Monsson are în proiect circa 2.000 de MW în județul Arad, urmând să fie construite alte două parcuri fotovoltaice, la Chișineu-Criș și Macea, care vor avea împreună aproximativ 800 de MW. În aceste două parcuri ar urma să fie investiți aproximativ 600 de milioane de euro.
Cele trei proiecte din județul Arad dezvoltate de Monsson ar însemna investiții totale de 1,4 miliarde de euro, la care se adaugă 200 de milioane de euro investiți într-o stație de stocare a energiei cu capacitatea de aproximativ 500 de MW, la Grăniceri.
