Un șofer în vârstă de 24 de ani, din Craiova, i-a agresat, duminică, pe poliţiştii care l-au oprit în trafic pentru viteză şi au vrut să îl testeze cu aparatele alcooltest şi Drugtest. Potrivit IPJ Dolj, tânărul șofer a fost depistat duminică în trafic, pe strada Henry Ford, de poliţişti din cadrul Biroului Rutier Craiova, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 102 km/h. În momentul în care polițiștii rutieri au vrut să-l testeze cu aparatele alcooltest şi Drugtest, șoferul a devenit agresiv.
„Tânărul a fost sancţionat de poliţişti şi totodată i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cel în cauză a refuzat să ia la cunoştinţă despre conţinutul procesului-verbal întocmit de poliţişti, devenind recalcitrant. Poliţiştii au procedat la testarea cu aparatele alcooltest şi Drugtest, moment în care tânărul ar fi aruncat către unul din poliţişti cu kitul pentru testare Drugtest, provocându-i leziuni în zona feţei. Ulterior, tânărul a încercat să fugă, fiind prins şi imobilizat de poliţişti. În timpul imobilizării, tânărul ar fi muşcat, de mâna dreaptă, un alt poliţist. Cel în cauză a fost condus la sediul poliţiei, unde a fost testat cu aparatele din dotare, rezultatele fiind negative”, informează IPJ Dolj, conform Agerpres.ro.
În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultra. De asemenea, conducerea IPJ Dolj a dispus efectuarea de verificări cu privire la modul de intervenţie al poliţiştilor.
Numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, în primele 11 luni ale anului 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor având-o „lovirea sau alte violenţe” – 61%. Aproape 1.500 de agresori au fost obligaţi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
”În primele 11 luni ale anului 2024, poliţiştii au emis 12.234 de ordine de protecţie provizorii, 4.929 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 121.357 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 58.938 în mediul urban şi 62.419 în mediul rural. La nivel naţional, în primele 11 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, faţă de primele 11 luni ale anului 2023, de la 52.969 la 54.833 de fapte”, informează luni IGPR.
Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru lovirea sau alte violenţe (de la 32.737 la 33.461 de fapte), ameninţare (de la 6.408 la 6.923 de fapte) şi nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 3.899 la 4.848 de fapte).
Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 61% (33.461 de fapte) şi ,,ameninţarea” – 13% (6.923 de fapte), acestea reprezentând peste 74% din total. În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 12.169 de ordine de protecţie, 4.929 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 4.848 de infracţiuni, scrie stiripesurse.ro.
Un număr de 412.536 de persoane beneficiau, în luna decembrie 2024, de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, cu 1.216 mai puţine faţă de luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Cel mai mare număr de persoane, respectiv 191.037, se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizaţii conform D.L. nr. 118/1990 – privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările şi completările ulterioare. Indemnizaţia medie era de 1.529 lei.
Un număr de 14.242 de persoane beneficiau de o indemnizaţie medie de 930 lei, conform Legii nr. 49/1991 şi Legii nr. 44/1994 – privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, şi 64.062 de persoane erau beneficiare de indemnizaţii conform Legii nr. 189/2000 – privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, suma medie plătită fiind de 868 lei.
În ceea ce priveşte beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 309/2002 – privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceştia erau în număr de 42.225, suma medie plătită fiind de 81 de lei.
Beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 341/2004 – recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 erau în număr de 12.625, aceştia primind o sumă medie de 2.170 lei.
De asemenea, în decembrie 2024, erau înregistraţi 550 de beneficiari conform Legii 109/2005 – Artişti, indemnizaţia medie fiind de 345 lei, 13.926 beneficiari de indemnizaţii conform Legii 8/2006 – Uniuni de creaţii, cu o indemnizaţie medie de 1.917 lei, şi 73.869 beneficiari conform Legii 578/2004 – Soţ Supravieţuitor, cu o indemnizaţie medie de 128 lei, scrie agerpres.ro.
Turismul din Bulgaria a înregistrat rezultate record în 2024
Curiozitati 6 ianuarie 2025 0
Sectorul turismului din Bulgaria a înregistrat un an record în 2024, fiind estimat un nivel de aproximativ 13 milioane de vizitatori străini, conform Ministerului Turismului, informează agerpres.ro.
În primele nouă luni din 2024, numărul vizitatorilor străini a ajuns la 10,7 milioane, depăşind cu 200.000 precedentul record înregistrat în 2019. De asemenea, veniturile din turism în 2024 ar urma să se situeze la 14 miliarde de leva, un nou nivel record.
Conform Ministerului Turismului, creşterea este datorată şi intrării Bulgariei cu graniţele aeriene şi maritime în spaţiul Schengen, la 1 aprilie 2024, ceea ce a avut ca rezultat un avans de 7% al numărului sosirilor de turişti europeni, pe lângă o expansiune de 28% a numărului cetăţenilor bulgari care au călătorit în străinătate.
De asemenea, aderarea deplină a Bulgariei la Schengen, după ce controalele la frontierele terestre au fost ridicate de la 1 ianuarie 2025, ar urma să genereze în turism venituri suplimentare anuale de 300 de milioane de leva.
În plus, a indicat Ministerul Turismului, aderarea deschide noi oportunităţi, în special atragerea de turişti din Europa Occidentală şi alte pieţe externe neexploatate încă. Şi propunerea Bulgariei de a crea „Destinaţia Balcanică”, promovând cooperarea regională, câştigă teren în rândul ţărilor vecine, cum ar fi: România, Albania, Muntenegru şi Grecia.
În timpul mandatului său, ministrul Turismului, Evtim Miloshev, s-a implicat activ în întâlniri cu reprezentanţii destinaţiilor de vacanţă importante din Bulgaria, inclusiv Varna, Nisipurile de Aur, Sunny Beach şi Nessebar, pentru a evalua succesul programului „Vara din 2024” şi a planifica viitorul sezon. De asemenea, oficialul a supervizat pregătirile pentru sezonul de iarnă din staţiuni cum ar fi: Bansko, Borovets, Vitosha şi Pamporovo.
Mâncarea nesănătoasă şi băuturile răcoritoare ar putea fi interzise în şcoli. Ministerul Sănătăţii propune ca în unităţile de învățământ să fie vândută doar apă potabilă sau minerală. Proiectul iniţiat de oficialii din sănătate conține și liste cu alimentele recomandate pentru elevi, în funcție de vârste și de necesarul de nutrienţi, dar și produse ce nu ar trebui consumate de copii si adolescenți.
Proiectul pus în dezbatere publică de ministerul Sănătății propune alimente și meniuri care pot fi servite frecvent sau ocazional de copii sau care nu trebuie consumate deloc.
Pe lista alimentelor care ar trebui consumate cel mai des se află, între altele cerealele integrale și produsele din cereale integrale, lapte pasteurizat parțial degresat, iaurturile slabe, carnea de pui sau curcan sau peștele. Există și indicații în ceea ce privește conținutul de zaharuri, grăsimi sau sare. De exemplu, nu sunt recomandate alimentele care au peste 20 g de grăsimi la suta de grame sau dulciurile cu peste 15g zaharuri la 100g de produs, cu excepția fructelor proaspete.
În ceea ce privește băuturile, proiectul spune clar: în incinta școlilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea. Nutriţioniştii spun că astfel de reglementări erau așteptate de mult timp, tocmai din cauza numărului mare de copii si tineri care suferă de obezitate.
Reprezentanţii părinţilor cer însă și programe educaționale pentru elevi. În România, 3 din 10 copii cu vârsta de 7- 9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică, conform tvrinfo.ro.
Autoturismele hibride câștigă tot mai mult teren pe piața auto din România. În 2024, vânzările de mașini hibride noi au crescut cu 35%, confirmând tendința de tranziție către vehicule mai prietenoase cu mediul. Specialiștii estimează că această creștere va continua și în 2025, iar piața mașinilor electrice ar putea înregistra o revenire semnificativă.
Vânzările de autoturisme hibride în creștere accelerată
Potrivit datelor furnizate de Asociația Producătorilor Auto, anul trecut au fost înmatriculate peste 150.000 de mașini noi, marcând o creștere de 4,5% față de 2023. Dintre acestea, 58.000 au fost hibride, un avans impresionant de 35%.
Această tendință reflectă interesul tot mai mare al românilor pentru vehiculele care oferă un echilibru între eficiență și emisii reduse.
Piața mașinilor electrice, în scădere temporară
În schimb, înmatriculările de autoturisme electrice au scăzut cu 30%, pe fondul reducerii eco-bonusului de la 10.000 de euro la 5.000 de euro. Cu toate acestea, experții sunt optimiști: dacă autoritățile vor majora eco-bonusul la 7.000-8.000 de euro și vor apărea mai multe modele electrice accesibile, sub 30.000 de euro, vânzările ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă.
O lansare mult așteptată este primul model full electric produs în România, care va ieși pe porțile uzinei din Craiova în 2025.
Piața second-hand: Creștere constantă
Pe lângă autoturismele noi, și piața mașinilor second-hand a înregistrat o ușoară creștere. În 2024, au fost înmatriculate aproape 330.000 de autoturisme rulate, cu 4% mai multe față de anul precedent.
Producătorii auto solicită însă reglementări stricte pentru piața second-hand, argumentând că un număr mai mare de mașini noi și mai puțin poluante ar reduce semnificativ nivelul de emisii din România.
Tranziția către mașini hibride și electrice pare inevitabilă, în ciuda provocărilor de moment. Sprijinul autorităților prin eco-bonusuri competitive și lansarea unor modele mai accesibile pot accelera această schimbare, făcând din România o piață cheie pentru mobilitatea sustenabilă.
6 ianuarie 2025, Boboteaza. Tradiții și obiceiuri în România
Curiozitati 6 ianuarie 2025 0
„Cine se aruncă în apă, în ziua de Bobotează, se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează, șase săptămâni toate apele sunt curate și sfinte”. Puține zile din an au așa de multe semnificații și sunt însoțite de nenumărate credințe și superstiții.
Gerul Bobotezei nu prea mai apare
Dacă este să ne gândim la două schimbări legate de Bobotează în ultimii ani, una ar fi că a devenit zi liberă legală (printr-o lege promulgată în martie 2023), iar a doua este că gerul Bobotezei nu prea mai apare.
Gerul Bobotezei a fost înlocuit de ploaie și de vreme caldă în ultimii ani, iar în 2022 au fost +18,9 C la Zimnicea și 18 C în Dobrogea, unde au fost depășite și recorduri absolute de ianuarie ce datau de la 1960!. Și în 2025 vor fi temperaturi maxime de peste 13 grade Celsius în țară, conform prognozelor ANM.
La București a fost ger năprăsnic de Bobotează în 1980 și 1990, adică -19. C, însă în ultimii patru ani maximele au trecut de fiecare dată de 12 grade C (de două ori) și de 15 grade (tot de două ori).
La Constanța au fost în ultimii zece ani temperaturi maxime de peste 10 grade în cinci ani, în timp ce în anii 80 au fost doar doi ani cu astfel de temperaturi. Una dintre cele mai ridicate minime nocturne pentru noaptea de Bobotează s-a înregistrat în 2024: La Miercurea Ciuc au fost sub -20 C în 1980, 1990, 1993, 2008 și 2011. La Întorsura Buzăului au fost -31,8 C în 1990. Nimic nu putea fi mai diferit în 2018, când maxima a fost de +11,9 C, iar minima, de -2 grade. În 1980 au fost -30 C.
Boboteaza – Colinde, farmece și descântece
În tradiția românilor, praznicul creştin al Botezului lui Iisus Hristos este numit şi Teofania sau Dumnezeiasca Arătare – popular, Boboteaza, iar în Transilvania, Ziua Crucii sau `„Apă-Botează”, după riturile pe care le săvârşesc preoţii în această zi.
Ziua de Bobotează (6 ianuarie) cuprinde elemente specifice sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou: local, se colindă: se făceau și se prindeau farmecele și descântecele; se afla ursitul și se făceau prorociri ale timpului și belșugului în noul an. Se pregătesc și mese îmbelșugate.
Iată ce scrie Ion Ghinoiu despre tradițiile de Bobotează:
„În calendarul popular ziua de Bobotează cuprinde elemente specifice sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou: local, se colindă: se fac și se prind farmecele și descântecele; se află ursitul; se fac prorociri ale timpului și belșugului în noul an; se crede că se deschide cerul și vorbesc animalele, ard comorile” (…) Alimentele specifice zilei de Bobotează sunt piftia și grâul fiert”. (citat din cartea Calendarul țăranului român – zile și mituri).
În Moldova, la masa din Ajunul zilei de Bobotează – care era pregătită cu solemnitate și rigoare similare cu masa din ajunul Crăciunului – se punea grâu fiert îndulcit cu miere și se adăuga uneori și mac și miez de nucă. Se preparau și plăcinte cu varză, iahnie de fasole, prune afumate și fierte, sarmale umplute cu porumb sfărâmat la piuă, dar și colaci și vin. Pe masă rămâneau pâinea, apa și sarea încă trei zile după sfințire, pentru sufletele morților.
Cele mai multe ritualuri sunt de purificare și sunt legate de apă (sfințirea apei, aruncarea crucii în apă de către preoți, oamenii care se aruncă în apele reci sau se spală cu apa râurilor sau lacurilor).
„La această teribilă ofensivă împotriva spiritelor rele sar în ajutorul oamenilor lupii, singurele vietăți care văd diavolii. îi aleargă și îi sfâșie cu dinții. De frica lupilor, dracii săreau în apă și, după ei, bărbații curajoși”, scrie Ion Ghinoiu.
Boboteaza și apa magică
Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea, Biserica mai numeşte Boboteaza „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”.
În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie.
Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paştilor.
Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
„Apa de la Bobotează este unul dintre antidoturile magice și curative căruia oamenii îi atribuie nenumărate calități redutabile pe care le-am putea rezuma, citând o notație din secolele trecute, astfel:..apa sfințită în ziua de Bobotează nicicând nu se strică și, afară de aceasta, e lecuitoare și tămăduitoare de orișice boală”, scrie Narcisa Știucă în cartea Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri.
Exista și credința că apa sfințită este cu atât mai puternică, dacă este consumată la foarte puțin timp după binecuvântare și acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii se înghesuie să umple sticlele sau vasele cu licoarea pe care o consideră miraculoasă.
De ce cred oamenii că această agheazmă nu-și pierde niciodată puterile? Cei care s-au străduit să înțeleagă și să explice acest fapt „l-au pus atât pe seama puterii de conservare a busuiocului, pe faptul că înghețul nimicește părțile ei putrezitoare, dar mai ales pe încrederea oamenilor în miracolul sărbătorii în sine”, se mai scrie în cartea citată, conform hotnews.ro.
Actorul român Sebastian Stan a dedicat premiul câștigat în cadrul ceremoniei Globurile de Aur 2025 mamei sale și a avut un mesaj emoționant pentru țara din care a plecat: „România, te iubesc!”. Sebastian Stan a câștigat la Globurile de Aur 2025 premiul pentru cel mai bun actor într-un film musical sau comedie pentru „A Different Man”, un film despre un bărbat desfigurat, scrie hotnews.ro.
Ce a spus Sebastian Stan pe scenă după ce a primit Globul de Aur: „Ignoranța și disconfortul nostru în jurul persoanelor desfigurate și cu dizabilități trebuie să înceteze acum. Trebuie să normalizăm acest fel de situație și să ne expunem noi și copiii noștri la ea, să încurajăm acceptarea. Una dintre modalități este să continuăm să promovăm povești care sunt inclusive.
Nu a fost un film ușor de făcut, nici celălalt film, ”The Apprentice”, în care am avut norocul să fiu parte, și sunt mândru că am fost în el. Acestea sunt subiecte complicate, dar aceste filme sunt reale și necesare, nu se poate să-ți fie teamă și să te faci că nu vezi.
(către iubita sa, actrița britanică Annabelle Wallis) Annabelle, te iubesc!
Premiul este pentru mama mea care a plecat din România în căutarea unei vieți mai bune și mi-a dat totul. Și pentru tatăl meu vitreg, Toni, care a luat o mamă singură cu un copil deja mare. Mulțumesc că ai fost un bărbat adevărat! Golden Globes, I love you! Romania, te iubesc!”.
Actorul român Sebastian Stan a fost nominalizat la două categorii distincte pentru cel mai bun actor la Gala Globurilor de Aur ce a avut loc duminică noaptea.
Cod galben de vânt puternic în zonele montane din județul Arad, până miercuri dimineaţa
NationalUltimele stiri 6 ianuarie 2025 0
Meteorologii au prelungit până miercuri dimineaţa atenţionarea Cod galben de vânt puternic valabilă în Munţii Apuseni şi Carpaţii Orientali, precum şi informarea de vânt şi ploi emisă pentru zonele montane din ţară.
Astfel, în perioada 6 ianuarie, ora 10:00 – 8 ianuarie, ora 10:00, în Munţii Apuseni şi Carpaţii Orientali vântul va avea viteze de 70 – 90 km/h, iar la altitudini de peste 1.700 metri vor fi rafale în general de 90 – 110 km/h.
Zonele montane atenţionate de meteorologi se află în judeţele: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Cluj, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Suceava şi Vrancea.
De asemenea, în acelaşi interval, va fi în vigoare o informare de intensificări ale vântului şi precipitaţii moderate cantitativ predominant sub formă de ploaie în zonele montane din ţară. Vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a zonei montane, în general cu rafale de 60 – 80 km/h. În Banat şi Crişana vântul va avea viteze de 40 – 50 km/h.
În noaptea de marţi spre miercuri (7/8 ianuarie) în Munţii Apuseni şi în nordul Carpaţilor Orientali vor fi precipitaţii moderate cantitativ (10 – 15 litri/mp), predominant sub formă de ploaie, ce vor favoriza topirea stratului de zăpadă, scrie agerpres.ro.
„Emilia Perez” a obţinut Globul de Aur pentru cel mai bun film – musical sau comedie, ultimul trofeu al serii. „The Brutalist”, cu Adrien Brody, a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun film – dramă „Shogun” (FX/ Hulu) a fost desemnat cel mai bun serial – dramă „Baby Reindeer” a câştigat Globul de Aur pentru miniserie, antologie sau film realizat pentru televiziune. Jodie Foster a fost declarată cea mai bună actriţă într-o miniserie, iar Demi Moore a câştigat primul ei Glob de Aur pentru interpretare feminină într-un film, musical sau comedie, cu rolul din „The Substance”, scrie agerpres.ro.
Actorul american de origine română Sebastian Stan a câştigat premiul pentru cel mai bun actor într-un film comedie/ musical cu rolul din „A Different Man”, Zoe Saldaña, Fernanda Torres, Adrien Brody, Kieran Culkin, Jean Smart, Jeremy Allen White, Colin Farrell, Anna Sawai, Demi Moore, Jodie Foster, Ali Wong, Jessica Gunnin, Hiroyuki Sanada şi Tadanobu Asano sunt câştigători de asemenea la secţiunile interpretare.
Peter Straughan a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu de film pentru „Conclave”, în timp ce „Emilia Pérez” a fost desemnat cel mai bun film – limbă non-engleză. Melodia „El Mal” din film a câştigat premiul pentru cel mai bun cântec original, în timp ce Trent Reznor şi Atticus Ross au câştigat premiul pentru cea mai bună coloană sonoră originală pentru „Challengers”. „Flow” a fost ales cel mai bun film de animaţie.
„Wicked” a câştigat premiul pentru realizări cinematografice şi de box office. Nikki Glaser a fost gazda ceremoniei, în cadrul căreia au fost acordate premii în 27 de categorii din film şi televiziune.
„Emilia Perez” a obţinut Globul de Aur pentru cel mai bun film – musical sau comedie, ultimul trofeu al serii. Karla Sofía Gascón, care joacă rolul unui lord mexican al drogurilor care suferă o operaţie de schimbare de sex în film şi care ar putea deveni în curând primul actor deschis transsexual nominalizat vreodată la Oscar, a ţinut un discurs emoţionant.
„Am ales această culoare în această seară, culoarea budistă, pentru că am un mesaj pentru voi”, a spus ea, referindu-se la culoarea portocalie a rochiei. „Lumina învinge întotdeauna întunericul. Poate că ne puteţi băga la închisoare. Ne puteţi bate. Dar niciodată nu ne veţi putea lua sufletul”.
„The Brutalist”, cu Adrien Brody, a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun film – dramă „Sunt incredibil de emoţionat. Am pregătit un discurs, nu două”, şi-a început Brady Corbet, scenaristul, producătorul şi regizorul „The Brutalist”, al doilea discurs de acceptare, de data aceasta pentru film, dramă.
El a dedicat o mare parte din timpul său suplimentar pe scenă cineaştilor: „Nimeni nu a cerut un film de 3,5 ore despre un designer de la mijlocul secolului pe 70mm”, a glumit el, „Dar funcţionează”.
Demi Moore a câştigat primul ei Glob de Aur pentru interpretare feminină într-un film, musical sau comedie, cu rolul din „The Substance”. „Sunt pur şi simplu în stare de şoc acum.
Fac asta de mult timp, de peste 45 de ani, iar aceasta este prima dată când câştig ceva ca actriţă”, şi-a început ea discursul înainte de a se lansa în ceea ce va fi considerat, fără îndoială, unul dintre cele mai emoţionante momente ale serii:
„În urmă cu 30 de ani, un producător mi-a spus că sunt o actriţă de popcorn şi, în acel moment, am înţeles că asta nu era ceva ce aveam voie să fac, că puteam să fac filme de succes, care aduceau mulţi bani, dar că nu puteam fi recunoscută. Şi am crezut în asta”. La un moment dat, a crezut că şi-a încheiat cariera – până când „The Substance” a ajuns pe biroul ei.
Cea mai bună interpretare a unui actor într-un serial de televiziune – musical sau comedie Jeremy Allen White a reuşit o performanţă rară la ediţia 2025 a Globurilor de Aur, după ce a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare a unui actor într-un serial de televiziune – musical sau comedie.
White a fost nominalizat alături de Adam Brody („Nobody Wants This”), Ted Danson („A Man on the Inside”), Steve Martin („Only Murders in the Building”), Jason Segel („Shrinking”) şi Martin Short („Only Murders in the Building”). Trofeul a marcat a treia victorie consecutivă a lui White, după ce a fost nominalizat şi a câştigat în aceeaşi categorie la ultimele două gale.
Odată cu această victorie, White se alătură lui Michael J. Fox şi Alan Alda în realizarea rarisimei performanţe de a câştiga la categoria Cel mai bun actor într-un serial de televiziune – comedie în trei ani consecutiv, după victoriile sale din 2023 şi 2024.
Lista câştigătorilor premiilor Globul de aur 2025
Cel mai bun film – dramă: „The Brutalist” (A24)
Cel mai bun film – comedie/ musical: „Emilia Perez”
Cea mai bună actriţă într-un film – dramă: Fernanda Torres („I’m Still Here”)
Cel mai bun actor într-un film – dramă: Adrien Brody („The Brutalist”)
Cea mai bună actriţă într-un film – comedie/ musical: Demi Moore („The Substance”)
Cel mai bun actor într-un film – comedie/ musical: Sebastian Stan („A Different Man”)
Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un film: Zoe Saldaña („Emilia Perez)
Cel mai bun actor în rol secundar într-un film: Kieran Culkin („A Real Pain”)
Cel mai bun regizor: Brady Corbet („The Brutalist”)
Cel mai bun scenariu: Peter Straughan („Conclave”)
Cel mai bun film de animaţie: „Flow”
Cel mai bun film într-o limbă străină: „Emilia Perez” (Franţa)
Cea mai bună coloană sonoră: Trent Reznor and Atticus Ross („Challengers”)
Cel mai bun cântec: „El Mal” („Emilia Perez”)
Realizări cinematografice şi de Box office – „Wicked” (Universal Pictures)
Cel mai bun serial – dramă: „Shogun” (FX/ Hulu)
Cel mai bun serial – comedie/ musical: „Hacks” (HBO/ Max)
Cea mai bună miniserie/ antologie/ film de televiziune: „Baby Reindeer” (Netflix)
Cea mai bună actriţă într-o miniserie/ antologie/ film de televiziune: Jodie Foster („True Detective: Night Country”)
Cel mai bun actor într-o miniserie/ antologie/ film de televiziune: Colin Farrell („The Penguin”)
Cea mai bună actriţă într-un serial TV – dramă: Anna Sawai (Shogun)
Cel mai bun actor într-un serial TV – dramă: Hiroyuki Sanada (“Shogun”)
Cea mai bună actriţă într-un serial TV musical – comedie: Jean Smart („Hacks”)
Cel mai bun actor într-un serial musical – comedie: Jeremy Allen White („The Bear”)
Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial TV: Jessica Gunning („Baby Reindeer”)
Cel mai bun actor secundar într-un serial TV: Tadanobu Asano („Shogun”)
Cea mai bună interpretare stand-up comedy TV: Ali Wong („Ali Wong: Single Lady”)
