Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Potrivit meteorologilor, în următoarele două săptămâni va fi frig, însă cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Vremea în săptămâna 23.12.2024 – 30.12.2024

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile estice și sud-estice, dar și ușor mai coborâte în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice, precum și în extremitatea de vest a țării, dar și local deficitar în extremitatea de nord-vest, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Vremea în săptămâna 30.12.2024 – 06.01.2025

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă în zonele montane și local în cele centrale, iar în rest valorile termice vor fi în general apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui ușor deficit în regiunile vestice și în cele extracarpatice.

Vremea în săptămâna 06.01.2025 – 13.01.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării. Regimul pluviometric va putea fi ușor excedentar în nordul, centrul și estul teritoriului, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Vremea în săptămâna 13.01.2025 – 20.01.2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, scrie antena3.ro.

România va încheia anul 2024 cu aproximativ 200 de kilometri noi de autostradă și drum expres, un record istoric. Precedentul record a fost înregistrat în 2013, când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. Anul acesta au fost dați în circulație, până în prezent, aproximativ 140 de kilometri de autostradă şi drum expres, însă mai sunt două lucrari importante care se dau în folosinţă până la final de an, una dintre ele chiar astăzi, scrie antena3.ro.

Ce tronsoane sunt date în trafic

-Autostrada A0 Sud, Lotul Glina – Vidra – 16,9 km
-Autostrada A0 Sud, Lotul Vidra – Bragadiru – 7,3 km
-Drum expres Craiova – Pitești, Tronsonul 1 – 17,7 km
-Drum expres Craiova – Pitești, Tronsonul 4 – 20 km
-Buzău – Focșani – Tronsonul 1 – 3,3 km
-Buzău – Focșani – Tronsonul 2 – 30,8 km
-Buzău – Focșani – Tronsonul 4 – 10,9 km
-A0 Lot 3 + joncțiune cu AO lotul 2 – total: 9 km
-Secţiunea 5 Autostrada Sibiu –Pitești: 15,7 km

Ce lucrări vor fi gata până la finalul anului (+ 57 km):

-Lot 3 A7 Buzău – Focșani – 36,1 km (se inaugurează astăzi)
-Lot 1 A7 Ploiești – Buzău – 21 km

Ce lucrări rămân „în aer”

-Lot 3 A0 Sud
-Lot 2 A7 Ploiești – Buzău
-Drum expres Brăila – Galați

Guvernul a pregătit așa numita Ordonanță-trenuleț, cea care pregătește Legea bugetului de stat pentru anul 2025. Conform OUG, salariile vor fi înghețate la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal. De asemenea, vor fi înghețate angajările. Practic, până în momentul în care nu va intra Legea Bugetului în vigoare nu va intra în vigoare nicio creștere salarială prevăzută la data de 1 ianuarie 2025, scrie stiripesurse.ro.
”Art. I –
(1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Pentru muncă suplimentară se acordă doar zile libere și nu compensații financiare

Art. III –

Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Nu se mai acordă bilete de valoare

Art. IV –

(1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.

Îngheață angajările în sistemul bugetar

Art. VII

(1) Începând cu 1 ianuarie 2025, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum, pot fi ocupate în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.

(4) Prin post unic, în sensul alin. (3), se înțelege:

a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică; sau

b) un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte. Pentru posturile din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se realizează la nivelul Ministerului Educației, respectiv la nivel de ordonator principal de credite, după caz.

(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocuparii posturilor vacante corespunzătoare.

Industria ospitalității se revoltă împotriva eliminării voucherelor de vacanță: „în goana după cârpirea bugetului afectat de pomeni electorale gratuite, Guvernul României dă dovadă de lipsă de viziune și de înțelegere a mecanismelor economice”.
„În goana după cârpirea Bugetului afectat de pomeni electorale gratuite, Guvernul României dă dovadă de lipsă de viziune și de înțelegere a mecanismelor economice: vrea să taie chiar acele măsuri care generează venituri la Buget și pe care le-a garantat deja prin lege”, transmite ANAT.
Tăierea voucherelor de vacanță va îngheța sau anula investițiile în infrastructura turistică. Hoteluri noi și modernizate de 4 și 5 stele aflate în proiect nu vor mai fi construite, ⁠va anula succesul ultimilor ani de eliminare a turismului la negru; numărul unităților clasificate s-a dublat în ultimii 10 ani, ⁠balanța valutară va fi grav afectată, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în țară. Sindicatele anticipează revoltele angajaților care vor fi lipsiți atât de prime, creșteri salariale, cât și de concedii: „sănătatea angajaților, nevoia de refacere, tratament sau recuperare nu contează pentru guvern”.
Conform sursei citate, măsura va avea consecințe catastrofale:
– scăderea cu 30-40% a veniturilor din turism, un sector vital pentru economia românească
– dispariția șanselor pentru mii de români – în special cei cu venituri modeste – de a avea acces la vacanțe, tratamente de recuperare sau odihnă. Aproape 16% dintre angajații din sectorul public au beneficiat pentru prima dată în viața lor de o vacanță datorită acestor vouchere
– pierderea încrederii investitorilor privați, care vor fi forțați să își reducă activitatea sau să își închidă afacerile, contribuind astfel la creșterea șomajului
– impactul negativ asupra altor industrii conexe – transport, alimentație publică, cultură și agrement – care depind de turism pentru a supraviețui.
„În timp ce alte state investesc masiv în turism și dezvoltă politici clare pentru a sprijini acest sector, guvernul României preferă să taie fără discernământ, ignorând cu desăvârșire consecințele economice și sociale ale deciziilor sale. Este un act de nepăsare față de cetățenii români și o demonstrație clară a lipsei de viziune și responsabilitate. Într-o societate normală, voucherele de vacanță ar fi considerate o investiție strategică, care stimulează economia, menține banii în țară și contribuie la crearea unui climat economic sănătos. Eventuala eliminare a voucherelor de vacanță ar arunca România înapoi cu 20 de ani, anulând toate progresele făcute în acești ani. Ar fi o măsură distructivă ce va rămâne în istorie ca o dovadă a incapacității de a gestiona politici publice care să construiască o economie modernă și competitivă. Acest protest la care se alătură patronatele, federațiile, alianțele, asociațiile din turism precum și sindicatele este un ultim semnal de alarmă către guvern: Nu vă atingeți de voucherele de vacanță! Tăiați risipa și ineficiența publică. Dar nu omorâți găina care dă ouă de aur. Nu omorâți economia și nici turismul românesc”, arată ANAT, conform stiripesurse.ro.

Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi sau senatori, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi sau senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările.
În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere. Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare. Surse politice vorbeau în ultimele zile despre posibilitatea invalidării mandatelor parlamentarilor POT, însă nu există o confirmare în acest sens deocamdată.
Potrivit Regulamentului Senatului, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituţionale şi legale privind condiţiile de eligibilitate şi/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârşirea de către respectivul deputat a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi. Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.
Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi, scrie stiripesurse.ro.

Pensia medie lunară a crescut cu 6,4% în trimestrul trei, comparativ cu trimestrul precedent, până la valoarea de 2.582 lei, a anunţat, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul mediu de pensionari a fost de 4,965 milioane de persoane, în scădere cu 6.000 de persoane faţă de trimestrul doi 2024, în timp ce numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a ajuns la 4,597 milioane de persoane, în scădere cu 2.000 de persoane faţă de trimestrul anterior.
Pensia medie lunară este determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii, scrie agerpres.ro.
Conform statisticii oficiale, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.459 lei în trimestrul trei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,5% (comparativ cu 50,4% în trimestrul precedent).
Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 105,1%.
Comparativ cu trimestrul trei al anului precedent, numărul mediu de pensionari în trimestrul trei din 2024 a scăzut cu 14.000 persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 4.000 persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 22%, respectiv cu 22,5%.
Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 6.000 de persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu două mii persoane.
Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faţă de trimestrul precedent, cu 6,4% , respectiv cu 7,3%.
Potrivit datelor INS, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,6% în totalul celor de asigurări sociale.
Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent, reprezentând 80,2%, urmaţi de pensionari cu pensiile de urmaş cu o pondere de 9,6% şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8%.
În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, cu o pondere de 2,1% şi pensionarii cu pensii anticipate, a căror pondere a fost de numai 0,1%.
„Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui, respectiv la 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman”, arată INS.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.255 de lei (1.945 lei în judeţul Botoşani, 1.968 lei în judeţul Vrancea, 1.978 lei în judeţul Giurgiu faţă de 3.200 lei în judeţul Hunedoara, 3.117 lei în Municipiul Bucureşti şi 2.897 lei în judeţul Gorj).