Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în octombrie 2024, de 1.300.297, cu 33.489 mai multe comparativ cu luna anterioară, cea mai mare creştere fiind înregistrată la Ministerul Educaţiei (plus 29.491 posturi), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), consultate de AGERPRES.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 833.454 (plus 33.522 faţă de septembrie 2024), iar dintre acestea 616.124 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 30.630 angajaţi, comparativ cu luna precedentă).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 305.884 (plus 29.941 faţă de septembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 123.026 (minus 907), Ministerul Apărării Naţionale – 79.342 (plus 2.381), Ministerul Finanţelor – 24.481 (minus 67) şi Ministerul Sănătăţii -17.894 (minus 296).
Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.238 de posturi (minus 30 faţă de septembrie 2024), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.525 (minus 33), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.567 de posturi ocupate (plus 2.955).
Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în octombrie anul curent,466.843 de persoane (minus 33 comparativ cu luna anterioară), dintre care 286.011 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 721) şi 180.832 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (plus 688).
76% dintre angajatorii participanţi la un sondaj derulat de eJobs şi Up România au declarat că au pregătit beneficii de Crăciun pentru angajaţi, pe care le vor acorda în luna decembrie, în timp ce 16% nu au avut buget alocat acestui scop, iar pentru 8% încă nu a fost luată decizia finală.
Potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES, cele mai multe companii îşi vor direcţiona fondurile pentru beneficiile de sărbători către primele în bani (beneficiu menţionat de 79% dintre respondenţi), 40,7% vor face petrecere cu echipa, 33,3% oferă tichete cadou, 28,4% coşuri cu produse specifice de sărbători, 18,5% zile libere suplimentare şi 2,5% tichete de vacanţă.
„Beneficiile de Crăciun, poate mai mult decât cele de Paşte, au devenit un obicei pe care angajatorii încearcă să îl păstreze chiar şi în anii mai dificili din punct de vedere economic. Au întotdeauna un efect motivator asupra angajaţilor şi marchează într-un mod pozitiv încheierea unui an de muncă. Ce vedem, în schimb, este o dinamică între tipurile de stimulente pe care le oferă. Cu toate că primele în bani rămân principalul beneficiu oferit, vedem, de la an la an, mişcări de poziţii între celelalte. Spre exemplu, anul acesta sunt mai des menţionate decât în anii trecuţi petrecerile cu echipa, tichetele cadou sau zilele libere suplimentare”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, platformă de recrutare online din România, citată în comunicat.
În ceea ce priveşte valoarea pachetului oferit, 28% dintre angajatorii participanţi la sondaj au declarat că au la dispoziţie un buget cuprins între 200 şi 400 de lei, 22% între 400 şi 600 de lei şi tot la fel de mulţi peste 1.000 de lei. Câte 7% dintre angajatori vor aloca sume cuprinse între 600 şi 800 de lei, respectiv între 800 şi 1.000 de lei, şi 6% au un buget cuprins între 100 şi 200 de lei.
„Comparativ cu anii trecuţi, vedem o creştere a sumelor alocate pentru cadourile de Crăciun. O parte dintre aceste creşteri a mers către primele în bani, iar o altă parte către beneficiile de tipul tichetelor cadou, pe care le regăsim în număr tot mai mare, de la un an la altul, în componenţa pachetelor acordate la final de an”, a afirmat Loredana Vătăvoiu, Marketing&Communication Director în cadrul Up România.
La nivel general, 62% dintre angajatori au răspuns că valoarea pachetelor de beneficii pe care le oferă anul acesta a rămas la fel ca anul trecut. 26% au bugete mai mari şi doar 5% au alocat mai puţine fonduri. Întrebaţi cu cât a crescut valoarea beneficiilor de sărbători, 4 din 10 angajatori au menţionat o majorare cuprinsă între 10% şi 20% a bugetelor, 3 din 10 – peste 20% şi la fel de mulţi maximum 10%.
În ceea ce-i priveşte pe angajaţi, dacă ar fi puşi să aleagă ce beneficii de Crăciun să primească, prima lor opţiune ar fi primele în bani, menţionate de 90% dintre respondenţi. Următoarele pe listă sunt zilele libere suplimentare, tichetele cadou, tichetele de vacanţă şi coşurile cu produse de sezon. 59% dintre participanţii la sondaj spun că au primit şi anul trecut beneficii de Crăciun şi că, în mare parte, angajatorii au fost atenţi la dorinţele lor. Astfel, cei mai mulţi au primit bonusuri în bani, tichete cadou, petreceri cu echipa, coşuri cu produse de sărbători, dar şi tichete de vacanţă. 9 din 10 angajaţi cheltuiesc primele în bani şi tichetele cadou în hyper şi supermarketuri, 38,6% în magazinele online, 21,5% fac cumpărături direct de la producători, iar 11% merg la târguri cu specific de Crăciun.
PNL Arad a obținut trei mandate de parlamentari la alegerile din acest an: Geanina Pistru și Răzvan Cadar deputați, Glad Varga senator. Într-un context mult mai complicat decât cu patru ani în urmă, PNL Arad a reușit să păstreze aceeași reprezentare și să se confirme ca una dintre cele mai bune organizații din țară.
Cei trei parlamentari liberali au participat la Prefectură la preluarea oficială a mandatelor. Geanina Pistru, Răzvan Cadar și Glad Varga au afirmat printre prioritățile mandatului susținerea pentru proiectele Aradului și pentru cei 55 de primari din județ și realizarea unor reforme la nivelul instituțiilor publice, pentru un stat mai eficient și pentru a recâștiga încrederea românilor.
La București urmează un șir de decizii importante, după constituirea celor două camere ale Parlamentului, se va constitui o majoritate parlamentară și vor fi demarate procedurile pentru instalarea noului Guvern.
Săptămâna viitoare, aproximativ 2,5 milioane de pensionari din România își vor primi pensiile, aceasta fiind ultima plată înainte de indexarea programată pentru 1 ianuarie 2025. Potrivit ministrului Muncii, Bucura Oprescu, unii pensionari vor primi banii mai devreme cu o zi. „Pensia va intra pe card într-o singură zi și anume pe 12 decembrie”, a declarat Bucura Oprescu. Casa de Pensii a confirmat că plățile pensiilor sunt programate pentru data de 12 a fiecărei luni, dar nu mai târziu de 13, scrie romaniatv.net.
De la 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință (VPR) se va majora în funcție de rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Aceste date, oferite de Institutul Național de Statistică, vor determina creșterea pensiilor.
„Începând din 2025, creșterea pensiilor din România are o formulă foarte simplă de calcul, în sensul că aplicăm doi indicatori foarte clari, predictibili, pe care îi știm de la Institutul Național de Statistică. Vorbim de rată medie a inflației, la care se mai adaugă încă 50% din creșterea reală a câștigului mediu brut pe economie realizat. Deci această este formulă de calcul a indexării, actualizării valorii punctului de referință”, a explicat Daniel Baciu, șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Rata inflației luată în considerare pentru indexarea din 2025 este cea din 2023, stabilită la 10,4%. „Suntem în 2024, noi trebuie să știm rata inflației pe anul anterior și care se aplică în anul viitor. Deci vorbim de rata inflației pe anul 2023, care este foarte clară, o știm cu toții, este comunicată de Institutul Național de Statistică, este de 10,4%”, a mai spus Baciu.










