Revenirea Simonei Halep se amână: Sportiva noastră nu a mai jucat de aproape trei luni
SportStiri sportive 31 iulie 2024 0
Revenirea Simonei Halep în circuit nu este așa cum își dorea sportiva noastră. Accidentările la genunchi îi cauzează probleme, astfel că revenirea în circuit se amână din nou.
Sportiva noastră a disputat doar două meciuri după ce a scăpat de suspendarea pentru dopaj. Încă de la început a acuzat dureri la genunchi, iar acestea o împiedică să revină în competițiile oficiale.
Perioada de inactivitate se simte din plin, iar Simona nu poate evolua la nivel maxim nici măcar în turnee mai mici. Astfel, Simona a anunțat că va mai dura ceva până când va putea să joace din nou.
„Am vrut să vin cu o scurtă actualizare a stării de sănătate, deoarece am fost departe de teren în ultima vreme. Nu sunt cele mai bune vești, dar am vrut să le împărtășesc oricum. De câteva luni, mă confrunt cu o accidentare la genunchi. Este o accidentare pe care nu am mai avut-o până acum și a fost greu de gestionat, durerea persistând.
A fost o perioadă foarte grea din punct de vedere mental și emoțional pentru mine, iar asta nu m-a ajutat deloc. Am decis să-mi iau timpul necesar pentru a mă recupera în mod corespunzător, mai degrabă decât să mă antrenez și să joc cu durere. Instinctul meu a fost întotdeauna să încerc să revin cât mai repede posibil, dar nu sunt o mașină, sunt o ființă umană și am nevoie de timp pentru a-mi reveni după tot prin ce am trecut”, a transmis Simona pe o rețea de socializare.
Simona a revenit în tenis în luna martie, în turneul de la Miami, unde a primit un wild card. Ea a fost învinsă în primul tur de Paula Badosa, scor 1-6, 6-4, 6-3. Apoi, a jucat din nou în luna mai la Trophee Clarins. Aici a abandonat în setul doi al partidei cu McCartney Kessler, tot din cauza problemelor medicale.
Simona încearcă să revină în tenis la nivel înalt pentru a încheia frumos o carieră de excepție. În ciuda formei și a problemelor medicale care i-au pricinuit o pauză de aproape 3 luni, Simona Halep apare pe poziția a 9-a în top favorite la pariuri online US Open 2024 (26 august – 8 septembrie), cu o cotă de 20.00.
Simona Halep, o carieră de excepție
Principalele borne din cariera Simonei sunt cele două trofee de Grand Slam pe care le-a câștigat, la Roland Garros 2018 și Wimbledon 2019. Simona mai are trei finale de Grand Slam pierdute, două la Roland Garros și una la Australian Open. În plus, Simona a jucat și finala de la Turneul Campioanelor, în 2014, când a fost învinsă de Serena Williams.
Per total, Simona a câștigat 24 de titluri în carieră și are un bilanț de 579 de victorii și 240 de înfrângeri la simplu. Cel mai sus a ajuns în clasamentul WTA pe prima poziție, unde a stat timp de 64 de săptămâni, între 2017 și 2019.
Pentru că a fost întotdeauna o jucătoare cu picioarele pe pământ, Simona și-a atras și simpatia fanilor din toată lumea. A fost desemnată cea mai populară jucătoare din circuit în 2014, 2015, 2017, 2018 și 2019.
Singura bornă negativă din cariera Simonei este suspendarea pentru dopaj, după un test picat la US Open 2012. Simona a fost suspendată inițial pentru 4 ani, dar la TAS s-a revenit asupra deciziei după ce s-a dovedit că un supliment pe care îl consumase era alterat. Astfel, ea a rămas cu o suspendare de 9 luni.
Grupul OMV Petrom a raportat un profit net cu 178% mai mare în primul semestru
EconomieUltimele stiri 31 iulie 2024 0
OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de aproape 2,63 miliarde de lei, în creştere cu 178%, comparativ cu rezultatul net de 944 de milioane de lei consemnat în perioada similară a anului trecut, conform datelor financiare remise, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.
În trimestrul II din acest an, OMV Petrom a raportat un profit net de 1,22 miliarde de lei, în scădere faţă de primul trimestru din 2004 (1,399 miliarde de lei), dar în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, când a raportat o pierdere de 537 milioane de lei.
Veniturile din vânzări au scăzut cu 3% în primul semestru al anului, de la 17,864 miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie 2023 la 17,248 miliarde de lei în perioada similară din 2024. În trimestrul doi 2024 grupul a raportat venituri fin vânzări de 8,704 miliarde de lei, în creştere faţă de trimestrul precedent (8,544 miliarde de lei), dar şi faţă de aceeaşi perioadă din 2023 (8,391 miliarde de lei).
„În primele 6 luni am avut o performanţă bună, susţinută de modelul nostru de business integrat, revenirea cererii de piaţă pentru produsele noastre şi rate de utilizare mai mari ale activelor noastre din downstream. Cu toate acestea, preţurile mai mici la gaze şi la energie electrică şi volumele mai mici de hidrocarburi disponibile la vânzare au dus la un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale cu 15% mai mic, de aproximativ 3 miliarde lei. În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende şi am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie şi am făcut acest lucru cu succes: noile sonde şi reparaţiile capitale au contribuit semnificativ la producţia de hidrocarburi, am înmagazinat cantităţi ridicate de gaze, îndeplinind obligaţia legală, rafinăria a continuat să funcţioneze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuţie importantă la stabilitatea pieţei de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă şi de electro-mobilitate şi am luat decizia finală de investiţie pentru o unitate de producţie SAF/HVO. Cu acest progres şi cu investiţii de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziţionaţi pentru a fi lideri ai tranziţiei energetice în România şi Europa de Sud-Est”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, într-un comunicat al grupului transmis AGERPRES.
Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 3,1 miliarde de lei în primul semestru din acest, cu 15% mai mic comparativ cu rezultatul consemnat în perioada similară a anului trecut, determinat mai ales de preţurile mai mici la gaze şi energie electrică şi de vânzările mai mici de hidrocarburi, parţial compensate de rata mai mare de utilizare a rafinăriei şi de buna performanţă a canalelor de vânzări.
Potrivit sursei citate, pe zona de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,6 miliarde de lei faţă de 2,1 miliarde de lei în semestrul I al anului trecut, determinat mai ales de preţuri mai mici la gaze şi volume mai scăzute de vânzări de hidrocarburi. Rezultatele bune de la sondele noi şi de la lucrările de reparaţii capitale au atenuat parţial declinul natural, rezultând o scădere a producţiei cu 3% faţă de anul trecut. Costul de producţie a crescut cu 6%, la aproximativ 15,8 dolari/bep, din cauza costurilor mai mari cu personalul şi a producţiei mai mici disponibile pentru vânzare.
În sectorul Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, de la o bază scăzută de 758 milioane de lei în prima jumătate a anului trecut, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei în T2/23 şi a îmbunătăţirii performanţei canalelor de vânzare, parţial compensată de marje de rafinare mai mici.
Vânzările totale de produse rafinate au crescut cu 14% în primul semestru al anului, în timp ce vânzările cu amănuntul în România s-au majorat cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În sectorul de Gaze şi Energie, a fost raportat un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de circa 400 milioane de lei, faţă de 1,2 miliarde de lei S1 2023, reflectând o performanţă operaţională bună atât în segmentul de gaze, cât şi de energie electrică, deşi influenţate de schimbările în legislaţie şi dinamica pieţei.
„Volumele de vânzări gaze naturale au fost cu 10% mai mici, din cauza volumelor mai mici către piaţa angro, inclusiv clienţii reglementaţi, şi către utilizatorii finali, în timp ce consumul centralei electrice Brazi a fost mai mare. Producţia netă de electricitate a fost de aproximativ 2,1 TWh faţă de circa 1 TWh în S1/23, cea mai mare producţie pentru o primă jumătate de an, centrala de la Brazi fiind într-o revizie planificată mai scurtă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023”, se arată în comunicatul grupului.
În primele şase luni ale acestui an, investiţiile totale ale grupului au fost de 2,4 miliarde de lei, mai mari cu 1% faţă de perioada ianuarie-iunie 2023, direcţionate mai ales către Explorare şi Producţie.
Datoriile nete la 30 iunie 2024 (incluzând leasing) au scăzut cu 9%, la 12,088 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară din 2023.
Grupul OMV Petrom avea 8.098 angajaţi la sfârşitul lunii iunie 2024, în creştere cu 5% faţă de iunie 2023. AGERPRES
Oana Simion, de la Sportsin Arad, este finalistă la ITF 15k Satu Mare
SportSport LocalStiri sportiveUltimele stiri 29 iulie 2024 0
Patricia Țig a câștigat turneul ITF 15k de la Satu Mare, după ce a câștigat meciul din finală contra jucătoarei de la Sportsin Arad, Oana Simion (foto).
Meciul dintre cele două românce s-a încheiat după o oră și 17 minute, cu scorul de 6-1 7-5 pentru Patricia Țig.
”Toată săptămâna am jucat bine, încep să trec peste accidentări. Voi merge la ITF 15k Brașov și după aceea la ITF 15k București” a declarat sportiva clubului arădean, Oana Simion. tenisinfo.ro
„Bastardul“ – premiera verii la Cinematograful „Arta“ din Arad
CulturaUltimele stiri 22 iulie 2024 0
„Bastardul“/„The Promised Land“ (r. Nikolaj Arcel), o epopee plină de suspans, care combină elementele clasice ale genului western cu peisajele şi cultura unică ale Scandinaviei, cu Mads Mikkelsen în rolul principal, va fi proiectat la cinematograful „Arta“ din Arad.
Proiecția va avea loc JOI, 25 IULIE 2024, de la ora 19.00, în sala mare a cinematografului, iar accesul publicului va fi gratuit.
Evenimentele de la Cinematograful „Arta“ din Arad sunt organizate de Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură Arad
„Bastardul“ promite spectatorilor o poveste fascinantă despre supravieţuire şi eroism.
„Bastardul“ este o adaptare după bestsellerul „Căpitanul și Ann Barbara“, de Ida Jessen, care este inspirat la rândul lui de o poveste adevărată din istoria Danemarcei, despre Ludvig Kahlen, un căpitan de armată pensionat din secolul al XVIII-lea, hotărât să transforme pământurile ostile ale peninsulei Iutlanda într-un tărâm prosper şi plin de viaţă.
Acţiunea filmului are loc în 1755 şi urmăreşte povestea unui fost ofiţer de armată cu o pensie modestă, Ludvig Kahlen (Mads Mikkelsen), care îşi propune să îmblânzească ţinuturile aspre şi nelocuite ale mlaştinilor Iutlandei, cu un scop aparent imposibil: să construiască o colonie în numele Regelui, în schimbul unui titlu nobiliar. Dar singurul conducător al zonei, nemilosul Frederik de Schinkel (Simon Bennebjerg), crede cu aroganţă că acest pământ îi aparţine.
Pentru a-şi realiza visul, Kahlen trebuie să înfrunte obstacole necruţătoare, de la natura dură până la inamicii locali, care vor să-l oprească.
Bastardul a fost filmat de-a lungul a 42 de zile, în locaţii spectaculoase din Danemarca, Suedia, Germania şi Cehia.
Filmările în Danemarca şi Suedia au surprins peisajele nordice sălbatice şi neîmblânzite, în timp ce mare parte din filmările de interior au fost realizate în Cehia şi Germania, care au oferit cadre istorice şi arhitectonice ce au ajutat la reconstruirea fidelă a epocii. În nordul Danemarcei, pe peninsula Iutlanda, echipa de filmare s-a aventurat în locaţia reală în care Ludvig Kahlen şi-a construit casa în urmă cu mai bine de 300 de ani. Accesul în regiunea istorică este interzis vizitatorilor, iar regizorul Nikolaj Arcel a declarat într-un interviu că cea mai mare parte a pădurii din Iutlanda este foarte greu de filmat, din cauza deteriorării peisajului şi a reglementărilor stricte care o înconjoară.
Filmul a fost deja ovaţionat la numeroase festivaluri de film internaţionale pentru scenariul său solid, regia impresionantă şi performanţele actoriceşti deosebite.
Filmul a câştigat trei premii la European Film Awards şi a fost nominalizat pentru Leul de Aur la Veneţia 2023.
Renumita platformă dedicată criticii de film RogerEbert.com laudă performanţa lui Mads Mikkelsen, descriind-o ca „o adevărată minune”, în timp ce revista de cultură Time Out evidenţiază forţa epică a filmului, comparându-l cu The Last of the Mohicans, datorită pasiunii şi convingerilor politice puternice.
Cronica menţionează că filmul este „cea mai captivantă poveste despre cultivarea cartofilor de la The Martian încoace” şi laudă performanţa lui Mikkelsen şi modul în care filmul reuşeşte să transmită atât supravieţuirea în sălbăticie, cât şi romantismul.










