Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) acuză Guvernul și ASF în scandalul prețului la RCA. Prețul poliței RCA pentru vehiculele grele a crescut cu 19% imediat după expirarea plafonării de la 1 iulie 2025, de la 9.000 la 11.000 de lei pe an pentru un camion nou, clasa B0. COTAR avertizează că plafonarea nu a protejat populația, ci a fost „o păcăleală menită să ofere timp asigurătorilor să-și optimizeze fiscal profiturile și să evite o reglementare reală”.
Organizația acuză ASF, condusă de Alexandru Petrescu și vicepreședintele Sorin Mititelu, că „nu doar că a tolerat acest haos, dar a și girat abuzurile, cu bună știință”.
Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, adresează, într-un coomunicat de presă, întrebări instituțiilor statului: „În ce țară normală e posibil ca un asigurat cu bonus maxim (B8), adică fără accident de minimum 8 ani, să devină ‘asigurat cu risc ridicat’ și să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie a mașinii? Unde în lume, în afară de România, o poliță RCA – care legal ar trebui să fie cu 50% mai ieftină la B8 – devine mai scumpă la reînnoire, după așa-zisa aplicare a unei reduceri de 50%?”.
COTAR critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat din 23 iunie 2025, că „păstrează tăcerea, deși am transmis avertismente în legătură cu haosul din piața RCA”. Organizația afirmă că nici coaliția formată din PNL, PSD, USR-PLUS, UDMR „nu a luat nicio măsură reală pentru a apăra peste 8 milioane de români obligați să plătească RCA la prețuri mai mari decât în Germania, deși veniturile sunt de 5 ori mai mici, iar daunele auto nu se achită”.
Ștefănescu denunță că „aceste profituri record cu mult peste orice țară din UE sunt, de fapt, și mai mari decât cele raportate oficial”. Președintele COTAR explică: „Majoritatea companiilor de asigurări își optimizează fiscal profiturile de 30 de ani, râzând de ANAF, de Guvern și de Parlamentul României care nu fac decât să-i împovăreze pe români, în avantajul multinaționalelor”.
Conform datelor prezentate de COTAR, din 100 de lei colectați din RCA, 56 de lei reprezintă cheltuielile administrative ale asigurătorilor, în timp ce doar 37 de lei merg către despăgubiri – cel mai mic procent din UE, scrie stiripesurse.ro.

Românii care își iau concedii medicale vor primi mai puțini bani de la stat, începând cu luna august. Schimbările adoptate de Guvernul Bolojan pentru recalibrarea deficitului economic au intrat în vigoare. Există români care, de la 1 august, vor pierde calitatea de asigurat de care aveau parte până acum. Mai mult, pensionarii care încasează peste 3.000 de lei lunar vor plăti CASS, scrie stiripesurse.ro.
Începând cu luna august 2025, prin Legea nr. 141/2025, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, inclusiv măsuri cu impact în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care, prin implementare, să conducă la sustenabilitate și la asigurarea serviciilor medicale și medicamentelor necesare bolnavilor, precum și la continuitate în acordarea acestora.

1. Asigurați fără plata contribuției

De la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:

– copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, respectiv studenţi-doctoranzi (4.491.781 persoane);

– tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului (16.236 persoane);

– femeile însărcinate şi lăuzele (24.721 persoane);

– pensionarii cu venituri sub 3.000 lei (2.385.705 persoane);

– persoanele cu handicap (180.159 persoane);

– bolnavii cu afecţiuni oncologice (7.193 persoane) beneficiari de programe naţionale de sănătate, care nu au surse de venit;

– persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv (18.168 persoane);

– victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (17 persoane);

– voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat (5 persoane);

– donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).

2. Asigurați cu plata contribuției începând cu data de 1 august 2025

Categoriile de mai jos au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată, calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:

– pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;

– beneficiarii unor legi speciale (141.376 persoane) – veterani, revoluționari etc.;

– persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj (44.090 persoane);

– persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social (323.542 persoane);

– persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).

3. Persoanele coasigurate

Persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.

4. Personalul monahal

Până la data de 1 septembrie 2025 se menține calitatea de asigurat pentru personalul monahal (2504 persoane), ulterior acesta având posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației unice la organele fiscale și plata a 25% la data depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026.

5. Persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate

Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naţionale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de serviсіi medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.

6. Concedii medicale

Referitor la concediile medicale pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01), începând cu data de 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii se determină în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:

– prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 şi 14 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual, de 75% din baza de calcul.

Pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical iniţiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispoziţiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical iniţiale.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, se află în stare gravă, la ATI, fiind ținut în viață de aparate. Conform medicilor organele acestuia încep să cedeze, însă pacientul se află sub supravegherea medicilor. „Starea generală a pacientului se menține la fel de gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ. Beneficiază de îngrijire medicală avansată în secția de terapie intensivă, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, a transmis Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
În aprilie 2019, Ion Iliescu a fost operat de medicii de la Institutul ”C.C. Iliescu”, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă, relatează HotNEWS.RO. În ultimii ani, Ion Iliescu nu a mai avut apariţii publice, el transmiţând însă mesaje pe blogul său. Ultimul astfel de mesaj a fost cel din 19 mai, în care l-a felicitat pe Nicuşor Dan pentru alegerea ca preşedinte.
Înainte de a se interna. Iliescu a oferit un interviu lui Ionuț Vulpescu în ”Avangarda”, iar în cadrul acestui interviu a fost întrebat dacă îi este frică de moarte. Iliescu a avut un răspuns neconvențional și a spus că ”frica de moarte echivalează cu frica de a fi om”.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost chemat luni dimineața la Parchetul General, pentru a fi informat de procurori că i-a fost schimbată încadrarea juridică pentru una din faptele de care este inculpat alături de gruparea de mercenari a lui Horațiu Potra, scrie agerpres.ro.
‘În continuarea comunicatului de presă din data de 26 februarie 2025 și a comunicatului de presă din data de 1 august 2025, informăm că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus în cursul zilei de astăzi schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru unul dintre inculpați din infracțiunile de comunicarea de informații false și instigare la tentativă la comiterea de acțiuni împotriva ordinii constituționale în infracțiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)’, anunță Parchetul General într-un comunicat de presă.
Georgescu a stat aproximativ o jumătate de oră în sediul Parchetului.

Peste 30.200 de absolvenți de liceu (peste 18.200 de candidați din promoția curentă, iar circa 12.000 de candidați – din promoțiile anterioare) s-au înscris la sesiunea a doua a Bacalaureatului, care a început luni cu probele de evaluare a competențelor.
Aceștia vor susține întreg examenul sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.
Dintre candidații înscriși, peste 5.000 vor susține și probele de evaluare a competențelor.
A doua sesiune a Examenului național de Bacalaureat 2025 a început luni cu probele de evaluare a competențelor.
Acestea se desfășoară potrivit următorului calendar:
* 4 – 5 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A];
* 5 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B];
* 6 august: Evaluarea competențelor digitale [proba D];
* 7 – 8 august: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională [proba C].
‘Evaluarea competențelor lingvistice pentru limba română, limba maternă și limba modernă, precum și a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeași specialitate din unitatea de învățământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectați din alte școli’, afirmă Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat remis presei.
Potrivit sursei citate, rezultatele obținute de fiecare candidat la probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulație internațională se exprimă prin stabilirea nivelului de competență corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (altfel spus, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).
În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competențelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu și în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.
‘În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, se consideră că acesta nu a susținut proba’, menționează sursa citată.
Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio, scrie agerpres.ro.