Începând de mâine, 1 august, românii vor plăti mai mult pentru fiecare litru de benzină și motorină. Scumpirile vin pe fondul majorării accizelor și a creșterii TVA-ului de la 19% la 21%, măsuri care vor împinge prețurile la pompă spre un nou prag psihologic.
Dacă în prezent un litru de motorină costă aproximativ 7,40 lei, de mâine prețul ar putea urca la 7,80 lei/litru. Și benzina va suferi o creștere, ajungând de la aproximativ 7 lei la 7,50 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 40 de bani pe litru. Pentru un plin de 40 de litri, șoferii vor scoate din buzunar în jur de 312 lei, comparativ cu aproximativ 296 lei anterior.
Deși estimările sunt clare, angajații din benzinării spun că nu au o confirmare oficială a noilor tarife. „Noi primim noile prețuri cu o jumătate de oră înainte de a le afișa”, a declarat pentru HotNews.ro un angajat Petrom, în această dimineață.
Noile niveluri ale accizelor, aplicabile de la 1 august, sunt următoarele:
• Pentru benzina fără plumb, acciza crește de la 2,53 lei/litru la 2,78 lei/litru
• Pentru motorină, acciza urcă de la 2,32 lei/litru la 2,55 lei/litru
Calculul estimativ este realizat pe baza prețurilor actuale, dar trebuie menționat că prețul final la pompă poate varia în funcție de cotațiile internaționale ale petrolului, prețul carburanților pe piețele angro și cursul de schimb valutar.
Ministrul Educațuiei, Daniel David, a explicat că în actuala configurație, nu mai există suficienți bani pentru a plăti salariile din educație și bursele până la finalul anului. „Ca ministru, am obligația legală de a implementa legile în vigoare (și Programul de Guvernare). Măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 sunt necesare, nu dorite, pentru a ne putea proteja din toamnă salariile și bursele. Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor și burselor pentru tot anul! Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm și că nu înțeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor și salariile și se respectă principiile raționalității (să nu ieșim din reperele europene) și decenței (cât își permite acum, sustenabil, țara).”, a explicat Daniel David.
Ministrul Educației a explicat că situația este una extrem, extrem de complicată și în fiecare zi trebuie să găsească soluții pentru restructurare și nu pentru a construi ceva. „Mi-aș fi dorit foarte mult să fi fost ministrul Educației și Cercetării într-o perioadă în care să pot construi, fără să fiu nevoit să mă gândesc în fiecare zi la soluții de restructurare, care, pentru a ne salva în toamnă salariile și bursele, generează inevitabil și disconfort. Știu că ați auzit o mulțime de miniștri care au justificat rămânerea în funcții în numele unei responsabilități neclare sau care au plecat cu justificări convenabile pentru a evita presiunea problemelor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu și-ar dori să conducă acum ministerul. Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit și nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat țara noastră în două mandate legate de două momente critice și anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situația financiară din Educație-Cercetare și a țării, aș fi anunțat-o demult! Grija mea acum – și obligația ca membru al Guvernului – este să ne salvăm din toamnă sistemul și prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, și țara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm – tot împreună – pentru dezvoltare”, a mai spus Daniel David.
Sindicaliștii din învățământ au cerut demisia ministrului, contestând prevederile privind creșterea normei didactice cu 2 ore, comasarea unităților de învățământ și mărirea efectivelor din clase. Cele trei federații sindicale – reprezentând peste 250.000 de salariați – consideră că măsurile vor duce la concedieri masive și la „bulversarea fără precedent” a sistemului educațional, scrie stiripesurse.ro.
Compania olandeză FrieslandCampina a decis să vândă operațiunile din România, inclusiv brandul Napolact și facilitățile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, către grupul agricol maghiar Bonafarm. Această decizie face parte din strategia companiei de a se concentra pe piețele principale și pe segmentele cu valoare adăugată, maximizând utilizarea laptelui produs de membrii Royal FrieslandCampina, potrivit stirileprotv.ro.
Bonafarm Group, controlat de Sándor Csányi – cel mai bogat om din Ungaria și CEO al grupului bancar OTP – este activ în agricultură și producția alimentară, având o prezență consolidată în regiune. Grupul operează în producția primară, procesarea cărnii, lactatelor și produselor vinicole. În România, Bonafarm este prezent prin Sole Mizo România, cu o experiență de aproape 20 de ani pe piață.
Dustin Woodward, președintele Royal FrieslandCampina Europa, subliniază importanța brandului Napolact și motivele strategice ale vânzării, în timp ce Attila Csányi, CEO Bonafarm, afirmă că procesarea lactatelor este o direcție strategică pentru grup, cu planuri de investiții în dezvoltarea facilităților și păstrarea echipei și relațiilor comerciale.
Tranzacția vizează participația Royal FrieslandCampina în entitatea care deține brandul Napolact și cele două unități de producție, cu aproximativ 400 de angajați. Finalizarea depinde de aprobările autorităților, inclusiv Consiliul Concurenței, și este estimată până la sfârșitul anului 2025.
Compania are aproximativ 22.000 de angajați în 30 de țări și vinde produse în peste 100 de state. FrieslandCampina România deține mai multe branduri cunoscute și operează unități moderne de producție, recent inaugurând un centru logistic în apropiere de Târgu Mureș.
Rata șomajului, în formă ajustată sezonier, a fost, în iunie 2025, de 5,8%, valoare egală cu cea înregistrată în luna precedentă, în rândul bărbaților rata șomajului fiind cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în cazul femeilor, informează Institutul Național de Statistică, printr-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iunie a anului 2025 a fost de 469.800 persoane, în scădere față de luna precedentă, când a fost de 470.500 persoane, dar în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (434.100 persoane).
Pe sexe, rata șomajului a fost de 5,9% la bărbați și de 5,6 % la femei.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna iunie 2025 (4,8% în cazul bărbaților și 4,3% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 74,1% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iunie 2025.
Majorarea TVA și a accizelor și extinderea bazei de plătitori în ceea ce privește contribuția la sănătate reprezintă principalele modificări fiscale care se vor aplica din 1 august.
Astfel, primul pachet fiscal (Legea 141/2025) adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului prevede creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și doar o sigură cotă redusă, de 11%, față de două cote în prezent, de 5%, respectiv 9%.
Potrivit unui material publicat de PwC, cota redusă de TVA crește de la 9% la 11% pentru următoarele livrări de bunuri/prestări de servicii: livrarea de medicamente de uz uman; livrarea de alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepția băuturilor alcoolice, băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică și suplimentelor alimentare definite de Legea 56/2021. Tot TVA de 11% se va aplica pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, livrarea apei pentru irigații în agricultură, livrarea de îngrășăminte și pesticide în agricultură, inclusiv cele chimice, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
O cotă de TVA de 11% se va aplica și în cazul livrării locuințelor destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari, case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, cazării în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierii terenurilor amenajate pentru camping și serviciilor de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202.
Cota redusă de TVA de 5% crește la 11% pentru: livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe suport fizic și/sau pe cale electronică, cu excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicității; serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; livrarea de lemn de foc către persoane fizice și juridice, în condițiile prevăzute de lege; livrarea de energie termică în sezonul rece destinată categoriilor de consumatori reglementați specific în lege.
Pe de altă parte, TVA se majorează la cota standard de 21%, de la 9%, anterior, pentru livrarea de medicamente de uz veterinar și livrarea de plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, semințe, hrană pentru albine.
Tot TVA de 21% se va aplica și pentru livrarea de locuințe cu o suprafață maximă utilă de 120 mp și a căror valoare nu depășește 600.000 lei. În context, consultanții PwC au explicat că, în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, se poate menține cota redusă de 9% pentru livrările de locuințe care îndeplinesc aceste caracteristici, cu îndeplinirea următoarelor condiții: contractul să fie încheiat valabil până la 1 august 2025 și să prevadă plata unui avans (pentru contractele încheiate în perioada 3 iulie – 31 iulie 2025 acest avans trebuie să fie de 20%); locuința să fie livrată până la 31 iulie 2026 și să poată fi locuită ca atare; persoana să nu fi achiziționat altă locuință cu cotă redusă începând cu 1 ianuarie 2023.
Majorarea TVA la 21% se va aplica și în cazul livrării și instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute, inclusiv a kiturilor de instalare, precum și a tuturor componentelor necesare achiziționate separat, destinate locuințelor/clădirilor administrației publice centrale sau locale, cu excepția societăților comerciale;
Accizele armonizate vor crește, în două tranșe
Accizele armonizate vor crește, în două tranșe, astfel: pentru alcool și băuturi alcoolice, cu 10% de la 1 august 2025, respectiv cu 10% de la 1 ianuarie 2026, pentru tutun prelucrat, cu 3% de la 1 august 2025, respectiv cu 3% de la 1 ianuarie 2026 și pentru benzine și motorine, cu 10% de la 1 august 2025, respectiv cu 10% de la 1 ianuarie 2026. Nivelul accizelor pentru benzine și motorine aplicabil în 2026 nu se va mai actualiza cu indicele prețurilor de consum, precizează PwC.
Pe de altă parte, de la 1 august 2025 vor fi introduse accize asupra vinurilor liniștite, cidrului de mere și pere, respectiv hidromelului, iar de la 1 ianuarie 2026 nivelul accizelor asupra acestor produse va crește cu 10%.
Acciza specifică la țigarete va crește la 576,36 lei/1.000 țigarete pentru perioada 1 august 2025 – 31 martie 2026, o creștere de 3% față de majorarea inițială ce avusese deja loc la 1 aprilie 2025.
CASS pentru pensii de peste 3000 lei
Pentru pensionari, se introduce obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie. Măsura se aplică veniturilor aferente perioadei cuprinse între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027.
De asemenea, vor plăti contribuția de sănătate o serie de persoane asigurate, precum: soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate; persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj; persoanele care se află în concediu de acomodare și cele aflate în concediu pentru creșterea copilului; persoanele fizice care beneficiază de ajutor social; personalul monahal al cultelor recunoscute.
Persoanele fizice care realizează venituri pentru care se datorează CASS pot opta pentru plata contribuției pentru persoanele aflate în întreținere. CASS se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a șase salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea. Opțiunea se exercită oricând în cursul anului, prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, iar plata se efectuează în două tranșe: 25% din CASS datorată, la data depunerii declarației unice și 75%, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.
Pachetul fiscal modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Astfel, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină raportat la fiecare episod de boală, în funcție de durata concediului medical, prin aplicarea următoarelor procentaje asupra bazei de calcul determinate potrivit legii: 55% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la șapte zile de incapacitate temporară de muncă; 65% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între opt și 14 zile de incapacitate temporară de muncă; 75% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.
Pe de altă parte, este introdusă obligația persoanelor fizice de a calcula, a declara prin intermediul declarației unice și a plăti impozitul pe dobânzile aferente obligațiunilor emise de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României. Măsura se aplică veniturilor plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul persoanelor fizice începând cu data de 1 august 2025, indiferent de data emiterii obligațiunilor.
Sursa: agerpres.ro










