Directorul general al CFR Călători are un salariu net lunar de 25.740 lei, directorul Financiar-Contabil câştigă net 25.155 iar membrii Consiliului de Administraţie al companiei, şapte la număr, au o indemnizaţia lunară netă de 6.025 lei, se arată într-un comunicat al CFR Călători. Compania precizează că documentul vine ca reacţie faţă de declaraţiile date presei de preşedintele ARF, dar şi faţă de realităţile din piaţa de transport feroviar de călători.
„Cu toate că nu ne propunem să facem o analiză asupra modului de formulare a răspunsurilor de către preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) la întrebările reporterului AGERPRES, nu putem să nu constatăm, lesne, că acestea trădează inclusiv un anumit nivel de cunoaştere în domeniul feroviar. Sigur, anumite cunoştinţe pot fi obţinute inclusiv stând pe o bancă, în gară, urmărind trenurile cum trec prin faţa ta, pentru cunoscătorii feroviari aceasta numindu-se ‘defilare’. Principala temă fiind cea a salariilor conducerii CFR Călători (sau, pentru a păstra forma academică de formulare a autorului, ‘şefime’), vă prezentăm în continuare salariile atât ale directorului general şi ale directorului financiar-contabil, cât şi ale membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi în baza unui proces de selecţie în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011, acestea fiind după cum urmează: director general, salariul lunar: brut 44.000 lei şi net 25.740 lei; director Financiar-Contabil, salariul lunar: brut 43.000 lei şi net 25.155 lei. În ceea ce priveşte membrii Consiliului de Administraţie, precizăm că, în prezent, aceştia sunt în număr de 7, indemnizaţia lunară a fiecărui membru CA este de 10.300 lei brut şi 6.025 lei net”, se arată în comunicatul CFR Călători.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat vineri că a fost publicată ierarhia la nivel județean/a municipiului București a absolvenților claselor a VIII-a, alături de listele cu specializările, liceele și școlile din județe pe siteul https://admitere.edu.ro/.
Ministerul Educației și Cercetării a informat joi că în urma reevaluării lucrărilor contestate la Evaluarea națională (clasa a VIII-a), ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 este de 83,2%, în creștere cu 0,1% (122 de elevi) față de rezultatele inițiale.
În anul 2024, rata mediilor mai mari sau egale cu 5 (cinci) a fost 74,5%.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației și Cercetării, a crescut, de asemenea, numărul elevilor cu media generală 10: de la 75 la 85 față de 74 în anul 2024.
Rata de participare a fost de 95,6%: 152.235 de absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți dintr-un total de 159.229 absolvenți înscriși. Dintre aceștia, 25.618 candidați (16,8%) au obținut medii sub 5. Trei elevi au fost eliminați (toți la proba de Limbă și literatură română), lucrările acestora fiind notate cu 1.
În prima etapă a admiterii în învățământul liceal de stat din acest an, completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a, se va derula în perioada 14 – 21 iulie. Tot în acest interval sunt prevăzute și completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ, respectiv depunerea/ transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere.
Repartizarea computerizată a candidaților din seria curentă, precum și a celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026 va avea loc în data de 23 iulie. Ulterior, între 24 și 29 iulie, dosarele de înscriere vor fi depuse în unitățile de învățământ liceal în care candidații au fost repartizați. Soluționarea situațiilor speciale post-repartizare, la nivelul comisiilor județene de admitere/comisia municipiului București, este programată în zilele de 30 iulie și 1 august.
A doua etapă a admiterii în învățământul liceal de stat, rezervată elevilor din seria curentă, precum și celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor în anul școlar 2025 – 2026 se desfășoară în intervalul 1 – 19 august.
Nouă bazine hidrografice din România se află sub Cod galben de inundații vineri, între orele 12:00 și 24:00, potrivit unei atenționări emise de hidrologi. Fenomenele vizate includ scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.
Bazinele hidrografice afectate sunt Crișul Alb, Mureș, Timiș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău și Putna. Avertizarea se referă în principal la sectoarele superioare și afluenții acestor râuri.
Județele cele mai expuse riscului de inundații locale sunt Alba, Hunedoara și Arad, unde fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe râurile mici, scrie stiripesurse.ro.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 38%, 20% ar vota cu PSD, 15% cu PNL, 12% – USR, 5% – UDMR, 4% cu Partidul Oamenilor Tineri (POT), 4% cu S.O.S. România, iar 2% cu ‘altul’, arată cel mai recent sondaj efectuat la nivel național de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, scrie agerpres.ro.
Potrivit acestuia, 69% dintre intervievați consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită și doar 26% că țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 5% dintre aceștia nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Aceleași date arată că 35% dintre cei intervievați consideră că Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri economice nejustificate și nenecesare, 28% consideră că unele dintre astfel de măsuri trebuiau luate, altele nu, 26% cred că măsurile erau justificate și necesare. Totodată 3% dintre respondenți consideră că măsurile trebuiau să fie ‘altele’, iar 8 % nu știu sau nu au răspuns.
La întrebarea ‘Care este impactul măsurilor anunțate de Guvern asupra dumneavoastră și a familiei dumneavoastră’, 41% dintre intervievați au răspuns: ‘Foarte mare’, 37% spun că ‘mare’, 14% consideră că impactul este unul mic, 3% ‘foarte mic sau deloc’, iar 5% nu știu sau nu au răspuns.
Universul de eșantionare este populația adultă rezidentă din România, iar volumul eșantionului – 1.067 respondenți, în vârstă de 18 ani și peste.
Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de +/-3% la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor: CATI (Computer-assisted telephone interviewing).
Validarea eșantionului s-a realizat pe baza ultimelor date INS. Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. Perioada de realizare este 4 – 10 iulie 2025.
Câștigul salarial mediu brut în România a scăzut cu 2,4%, în luna mai a acestui an, comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 9.187 lei, în timp ce salariul mediu net s-a diminuat cu 2,5%, la 5.508, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, la nivelul perioadei de referință, salariul mediu brut a scăzut cu 228 de lei, iar salariul mediu net a înregistrat o scădere de 139 de lei.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în: fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11.696 de lei) și în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) – de 11.558 de lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.346 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.440 lei).
Datele INS relevă faptul că scăderi importante ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat astfel: cu 27,6% – în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 27,1% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale și cu procente cuprinse între 9% și 15% – în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități de servicii anexe extracției, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe).
Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost cu 4,1% – în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, respectiv transporturi pe apă și între 1% și 3% – în tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), colectarea și epurarea apelor uzate, captarea, tratarea și distribuția apei, activități de editare, alte activități industriale n.c.a., fabricarea substanțelor și a produselor chimice, scrie agerpres.ro.
Fructele proaspete, transportul pe calea ferată și serviciile de igienă și cosmetică s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce zahărul, gazele sau serviciile de telefonie au avut prețuri mai mici, în iunie 2025 față de iunie 2024, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică.
La capitolul alimente, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, care în iunie aveau prețuri mai mari cu 33,47% față de iunie 2024, citricele și alte fructe meridionale, cu prețuri mai mari cu 18,37%, legumele și conservele de legume, cu un plus de 11,78%, și cafeaua – 11,59%. Singurul produs alimentar care s-a ieftinit este zahărul, cu o scădere de preț de 3,76%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, alături de energia termică, care a înregistrat creșteri de preț de 13,63%, în topul scumpirilor se află tricotajele, cu prețuri mai mari cu 7,30%, și cărțile, ziarele și revistele – plus 6,74%. Tarifele la gaze erau mai mici cu 3,15% în luna iunie față de perioada similară din anul trecut.
La capitolul servicii, cele mai importante creșteri ale tarifelor au fost înregistrate la CFR (plus 16,92%), igienă și cosmetică (plus 14,30%) și servicii poștale (plus 12,10%). Pe de altă parte, serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 3,63% în ritm anual în luna iunie iar transportul aerian cu 1,38%.
Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%.
Banca Națională a României a atenționat, în 8 iulie, că rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, situându-se mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.
În luna mai, banca centrală a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, scrie agerpres.ro.










