Biserică veche din județul Arad, salvată de la prăbușire de fundația condusă de Regele Charles
CulturaLocalUltimele stiri 11 iunie 2025 0
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din satul Corbești, comuna Petriș, județul Arad, a fost salvată de la colaps grație unei intervenții de urgență realizate de voluntarii de la Ambulanța pentru Monumente Arad. Lăcașul de cult, construit înainte de anul 1880, are o valoare deosebită atât pentru patrimoniul local, cât și pentru cel național.
Proiectul de salvare a fost realizat sub egida asociației Ambulanța pentru Monumente, coordonată la nivel național de Asociația Monumentum și sprijinită de The King’s Foundation, organizație prezidată de regele Charles al III-lea.
„Este singura biserică ortodoxă din sat. Încă de acum câțiva ani, de la inventarierea bisericilor de lemn din județul Arad, am identificat deteriorările semnificative ale tălpilor de stejar ce țineau turnul, sau, ce trebuiau să susțină turnul. Înainte de intervenție, singurele lucruri ce țineau turnul, ca să nu cadă, au fost contravântuirile (diagonalele). Cu grijă și cu ajutorul coordonării meșterului Nicolae Toader, am ridicat turnul și am înlocuit tălpile putrede, de stejar. În momentul luării țiglei jos de pe acoperișul din jurul turnului, am descoperit degradări la partea superioară a căpriorilor (cornilor), fiind nevoiți să îi înlocuim. Atât noile tălpi ale turnului cât și căpriorii, au fost ciopliți, iar materialele pe care le-am folosit au fost din aceeași esență ca cei vechi”, arată reprezentanții asociației.
Intervenția nu ar fi fost posibilă fără sprijinul activ al comunității din Corbești, care s-a implicat cu sufletul deschis în acest demers de conservare a patrimoniului spiritual al satului. Localnicii au oferit ajutor fizic, logistic, dar și emoțional, fiind prezenți zi de zi alături de echipa de voluntari.
„Pentru ridicarea și coborârea turnului pe noile tălpi, am folosit cricuri hidraulice și vinciuri, majoritatea oferite de către săteni. Tot sătenii ne-au asigurat hrana și ne-au sprijinit oricând am avut nevoie de ajutor (la datul și pusul de țiglă, la încărcatul uneltelor, la transportul materialelor etc).
Mulțumim preotului Dimitriu Ștefan-Liviu și tuturor sătenilor care ne-au ajutat, de la mâncare, la muncă fizică. Le mulțumim și pentru zilele ce ni le-au îndulcit cu gogoși, plăcinte și alte bunătăți!
Mulțumim primăriei și primarului pentru tot sprijinul acordat! De asemenea, mulțumim Direcției Județene de Cultură Arad! Mulțumim și voluntarilor”, au transmis cei de la Ambulanța pentru Monumente, după finalizarea lucrărilor.
Biserica din Corbești este una dintre numeroasele biserici de lemn din județul Arad aflate într-o stare precară, dar care pot fi salvate prin eforturi comune, coordonare profesionistă și implicarea celor care înțeleg valoarea culturală și spirituală a acestor monumente.
Se împlinește un an de la începutul actualului mandat al președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, reales pentru a treia oară consecutiv în această funcție. În această perioadă, administrația județeană a demarat și implementat o serie de proiecte strategice pentru dezvoltarea Aradului.
„Sunt președinte al Consiliului Județean Arad la al treilea mandat și eu cred că marile proiecte începute în ultimii 10 ani în județul Arad i-au convins pe arădeni de faptul că am un proiect politic și administrativ solid. Lucrăm planificat, avem la baza proiectelor noastre strategii sectoriale de dezvoltare, în sănătate, infrastructură, cultură, turism, eficiență energetică. La finalul celui de-al doilea mandat aveam 21 de proiecte europene câștigate de Consiliul Județean de când echipa pe care o coordonez a preluat administrarea județului. Ne-am concentrat pe 4 direcții principale:
Sănătate, infrastructură, servicii sociale, cultură/turism. Alegerile din iunie 2024 au accelerat dezvoltarea județului pentru că au adus stabilitate și predictibilitate. Cu 12 luni în urmă, am început un nou an administrativ cu proiecte mari. Vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să rezum reperele unui an intens pentru CJA și pentru echipa pe care o coordonez. Mulțumesc și echipei din Consiliul Județean și partenerilor noștri din administrațiile locale, societatea civilă, mediul de afaceri, biserică, pentru că lucrăm împreună”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Enumerăm câteva repere ale Consiliului Județean Arad în acest an:
-a fost licitată construirea drumului expres Arad-Oradea;
-am început lucrările de modernizare a drumurilor din nordul județului;
-am început lucrările pe Drumul Regelui;
-am finalizat proiectul tehnic al Complexului Matern-Pediatrie;
-schimbăm în bine, radical, Spitalul Municipal, prin lucrări cu care nu doar modernizăm acest spital-monument de peste 200 de ani, ci îl și extindem!
-avem finanțare pentru modernizarea blocului operator de la Spitalul Județean;
-am început lucrările la Medicina Legală;
-am câștigat proiectul pentru echipamente ultramoderne care diagnostichează cancerul în stadii incipiente (instalații de medicină nucleară tip PET-CT și SPECT-CT)
-am câștigat proiectul pentru tratarea personalizată a cancerului, la Arad;
-am câștigat un proiect de digitalizare a activității Consiliului Județean;
-prin două proiecte câștigate am alocat 50 de microbuze electrice școlilor din județ;
-am modernizat 415 săli de clasă și laboratoare în județ;
-am finalizat lucrările la toate cele trei drumuri județene care pun în valoare turismul starea și au fost finanțate prin Programul “Anghel Saligny”: Dieci-Dezna (am creat o scurtătură spre Moneasa, de la drumul național Arad-Deva), Mâsca-Măderat-Arăneag (am legat tabăra Căsoaia de Podgorie printr-un drum de calitate), Lipova-Șiștarovăț-Cuveșdia (o scurtătură între autostrada Arad-Timișoara și Valea Mureșului).
Fără ecrane. Fără filtre. Doar TU – în lumina reflectoarelor.
„Offline ești tot tu” este un atelier de teatru dedicat adolescenților și nu numai care își doresc să se reconecteze cu ei înșiși și cu cei din jur, dincolo de lumea virtuală. Prin jocuri teatrale, improvizație și exerciții de expresie, participanții vor descoperi cum să-și exprime emoțiile, să lucreze în echipă și să-și dezvolte încrederea în propria voce – fără like-uri, fără stories, fără scroll infinit.
Coordonat de actorii Roxana Sabău și Florin Covalciuc, atelierul creează un spațiu sigur, amuzant și autentic, unde fiecare participant are ocazia să se regăsească… deconectat.
În cadrul atelierului:
- Vom construi personaje inspirate din viața reală
- Vom crea scene despre prietenie, presiune socială, identitate și (de)conectare
- Vom râde, vom improviza și vom învăța să fim prezenți – cu totul
La final, participanții vor pune în scenă o piesă colectivă, despre ce înseamnă să trăiești într-o lume „mereu online” și cum arată libertatea de a fi tu… offline.
Durata: 9 zile –3h/zi
Data limită pentru înscrieri: 15 iunie
Nr. de participanți: 10
Durata workshop: 20-28 iunie / 11:00 – 14:00
Prezentare / spectacol: 28 iunie
Festivalul nu asigură cazare pentru participarea la acest workshop.
Pentru a obține același impact financiar precum cel al măsurilor de creștere a TVA și al introducerii CASS pentru pensii, PROPUNEM:
- introducerea impozitului de solidaritate până la 31 decembrie 2025 și a impozitului diferențiat (progresiv) cu globalizarea tuturor veniturilor (salarii, dividende, dobânzi, chirii, câștiguri de capital etc) de la 1 ianuarie 2026, cu încă 10 pp. în plus: adică 20% pe diferența a ceea ce depășește 17.300 lei brut (adică 10.120 lei, 2000 euro net), pentru a nu afecta oamenii din clasa de mijloc.
- La impozitul progresiv se pot aplica deduceri mai mari pentru cei cu venituri reduse.
- Impactul taxei de solidaritate este de 1.8 miliarde lei până la finalul anului 2025, iar la impozitul progresiv pe venitul global pentru 2026 este de 11.7 miliarde lei (0,6% din PIB ).
- La impozitul progresiv se globalizează (se adună ) veniturile din : salarii, pensii, dividende, dobânzi, câștiguri de capital, chirii, etc. și la diferența ce depășește 17.300 lei brut se plătește suplimentar 10%. Doar 7% dintre angajații care au venituri doar din salarii vor fi afectați de aceasta măsura. Taxa de solidaritate și impozitul progresiv măsuri de justiție socială astfel încât cei care au venituri nesimțite din pensii speciale, indemnizații din CA-uri, etc. sa plătească mai mult.
- Introducerea CASS la pensii (100 lei la pensii mai mici de 3000 lei și 10% CASS la pensii mai mari de 3000 lei).
Nu susținem această măsură. Argumente:
- a) povara consolidării nu trebuie să pice pe cei cu venituri reduse;
- b) Măsura echivalează cu reducerea reală a pensiilor cu 15% (CASS 10% și inflația de 5%), puterea de cumpărare oricum scade în acest an pentru pensionari, deoarece pensiile au fost înghețate în acest an (mai acordăm în anul 2025 doar un one-off pentru pensii mici, în 2 tranșe), iar prețurile vor crește cu cel puțin 5%, inflația estimată de BNR;
- c) măsura afectează 5,5 milioane de pensionari care au plătit zeci de ani de zile contribuții, iar 3,7 milioane pensionari cu pensii până în 3000 lei vor fi cei mai afectați (2,9 milioane pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat și 832.000 de pensionari cu indemnizație minimă 1281 lei/lună).
Biroul de Presă al PSD Arad
Fermierii sunt așteptați până pe 13 iunie 2025 să depună Cererea de plată!
EconomieUltimele stiri 10 iunie 2025 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că vineri, 13 iunie, este termenul limită de depunere a Cererilor de Plată, în cadrul Campaniei 2025.
Cererile de plată se depun electronic, prin accesarea aplicației IPA-Online.
Fermierii se vor prezenta la sediile APIA pentru semnarea cererilor, iar cei care vor utiliza semnătura electronică, vor anunța în prealabil (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul responsabil.
Până la acest moment, în cadrul Campaniei 2025, au fost depuse 686.691 cereri, reprezentând peste 94% din totalul cererilor estimate să fie depuse anul acesta.
“Campania de primire a Cererilor de plată se apropie de final, drept pentru care fac apel către fermierii care încă nu au depus Cererea de plată să profite de aceste ultime zile și să se prezinte la Centrele județene și locale ale APIA cu documentația completă pentru a beneficia de sprijinul financiar aferent anului 2025. Totodată, le recomand ca înainte de semnarea Cererii de plată să verifice cu atenție datele înscrise și, dacă au neclarități, să se adreseze cu încredere personalului APIA care va fi alături de ei și îi va sprijini cu informațiile necesare.”, a declarat Directorul General APIA, Nicoleta Gabriela ANDREI.
Veniturile totale medii lunare în fiecare gospodărie din România au ajuns, în anul 2024, în termeni nominali, la valoarea de 8.270 de lei (+15,3%), din care 84,8% au mers către cheltuieli, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în cursul anului trecut, veniturile bănești medii lunare au fost de 7.698 lei/lună/gospodărie (3.074 lei de persoană), în creștere cu 15,9% de la un an la altul, iar veniturile în natură au însemnat 572 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în creștere cu 7,6%.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost în cuantum de 5.557 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2023 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.668 lei lunar pe o gospodărie (20,2% în anul 2024, respectiv 20,4% în anul 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,9% în anul 2024, respectiv 7,4% în anul 2023). Acestea au fost formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,5% în anul 2024, și 1,6% în anul 2023) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,4% în anul 2024, respectiv 5,8% în anul 2023).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2024, a fost de 9.207 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar de persoană, de 3.924 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul precedent, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,3%, mai mare cu 16,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4% (+2%).
Potrivit sursei citate, ponderea veniturilor în natură s-a ridicat la 11,7%, în mediul rural, de 2,9 ori mai mare față de cea din mediul urban.
La nivel general, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2024, în termeni nominali, 8.270 lei/gospodărie, reprezentând 3.302 lei/persoană, în creștere cu 15,3%, respectiv cu 15% față de anul 2023.
Cuantumul cheltuielilor bănești medii lunare au fost de 6.567 de lei/gospodărie (2.622 lei/persoană), în creștere cu 13,1% față de anul 2023, respectiv cu 12,8% la nivel de persoană.
Totodată, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii s-a situat, în medie, la 446 lei/lună/gospodărie (178 lei/persoană), în creștere cu 7,6% față de anul 2023.
Pe parcursul anului 2024, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost: consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) – de 4.248 lei/lună/gospodărie (60,6%) și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor – de 2.308 lei/gospodărie (32,9%).
De asemenea, cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2024, de 145 lei pe o gospodărie (2,1%).
Pe ansamblu, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost, în anul 2024, în termeni nominali, de 7.013 lei/gospodărie (2.800 lei/persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei față de anul 2023.
Referitor la mediul de rezidență, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.740 de lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.299 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Ponderea cea mai importantă a cheltuielilor, la oraș, a fost pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe (36,4% în cheltuieli totale, cu 9,2 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural), iar în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice (în valoare de 1.433 lei/gospodărie) au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,7%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (629 lei/gospodărie) – cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 14,8%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (335 lei/gospodărie) – pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, precum și de cele pentru băuturi alcoolice și tutun (311 lei/gospodărie) – cu o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare, scrie agerpres.ro.
Exporturile României au crescut anemic în primele 4 luni (0,5%), dar importurile au fost cu 6% mai mari, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică. Deficitul comercial a fost de 11,6 miliarde de euro, mai mare cu aproape 25% față de cel din primele 4 luni din anul trecut. Mâncarea și băutura de import trec de pragul de 10% din totalul importurilor, depășind 4,4 miliarde în cele 4 luni scurse de la începutul anului. Mai mult de un miliard de euro lunar.
Lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente care intră în consumul zilnic al românilor fac ca importurile să crească, iar acest lucru va crea mari probleme în viitor, explică șeful INS, Tudorel Andrei.
Autorul unei cărți pe această temă- „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare” – , prof. Andrei arată că în comerțul cu alimente deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste 7 ori în relația cu Ungaria, de peste 12 de ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în cazul Bulgariei. Pentru că nu avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime, România importă tot mai multe produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE.
Printre ţările cele mai importante în raport cu ponderea volumului importurilor din aceste state sunt Ungaria şi Polonia și mai nou, Bulgaria.
În ultimii 15 ani, un număr de 20 de categorii de produse din cele 24 incluse în Nomenclatorul Combinat au înregistrat deficit în relaţia comercială cu Ungaria, mai spune prof. Andrei.
În schimburile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut la nivelul acestei perioade un volum al importurilor mai mare decât al exporturilor. În ambele situaţii se remarcă un grad mare de concentrare a deficitului la aceste produse către un număr redus de categorii de produse agroalimentare.
Astfel, în cazul Ungariei, un număr de trei categorii de produse au acumulat mai mult de 50% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse. Acestea sunt: “Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (20,7% din deficitul celor 20 de categorii de produse), „Reziduuri şi deşeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), şi “Lapte şi produse lactate, şi ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%), scrie hotnews.ro.
Consiliul Județean Arad este un partener activ al administrației locale din Ineu, iar proiectele comune încep deja să contureze un viitor promițător.
„Orașul Ineu devine un punct tot mai vizibil pe harta turismului arădean. Primarul Călin Abrudan și echipa sa au o viziune ambițioasă, iar noi, Consiliul Județean, suntem alături de ei, cu sprijin concret și resurse financiare. Este vorba despre restaurarea și readucerea la viață a Cetății Ineului, amenajarea pistelor de biciclete și de introducere rețelei de apă și canalizare în Dealul Viilor. În plus, Consiliul Județean a modernizat două drumuri importante pentru conectivitatea orașului Ineu: Seleuș–Șicula și Seleuș–Ineu. Aceste modernizări sunt vitale nu doar pentru locuitori, ci și deschid orașul către noi oportunități economice și turistice. Direcția e clară: Ineul trebuie să devină o destinație de referință în vestul României. Vom continua să sprijinim proiectele care aduc viață, mișcare și vizibilitate în comunitățile locale. Ineul are tot ce-i trebuie pentru a reuși – istorie, natură, oameni implicați. Noi punem umărul!””, a declarat Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad.
Consiliul Județean Arad a alocat în 2025 fonduri importante pentru dezvoltarea orașului Ineu: 800 000 lei pentru restaurarea Cetății, 200 000 lei pentru introducerea rețelei de apă și canalizare în Dealul Viilor și 56 000 de lei pentru amenajarea pistelor de biciclete.
În perioada 07 – 9 iunie a.c, efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad au acționat pentru asigurarea unui climat optim de ordine și siguranță publică la manifestările religioase, dar și cultural-artistice, care s-au desfășurat în această perioadă pe raza județului Arad.
Jandarmii arădeni au desfășurat, pe timpul minivacanței, peste 113 misiuni de misiuni de pază și protecție instituțională, asigurare și menținere a ordinii publice, atât independent, în colaborare/cooperare cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne la manifestări religioase și cultural artistice, prioritatea fiind asigurarea unui climat de siguranță a ordinii publice și intervenția promptă pentru soluționarea problemelor sesizate de către cetățeni.
În urma misiunilor executate, au fost aplicate 26 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 14 250 lei, cele mai multe dintre acestea fiind aplicate pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 61/1991, privind faptele de încălcare a normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
În perioada 10 – 13 iunie, efective din cadrul Jandarmeriei Arad participă la activități de formare profesională alături de instructori și antrenori din cadrul Clubului Sportiv Dinamo București.
Aceste sesiuni de pregătire sunt dedicate perfecționării pregătirii fizice și tehnicilor de autoapărare, esențiale pentru intervenții rapide și eficiente, protecția fizică a cetățenilor și mobilizarea în situații de risc.
„Colaborarea cu profesioniștii din cadrul CS Dinamo contribuie la menținerea unui nivel ridicat de pregătire și răspuns operativ în misiunile noastre. Suntem aici pentru siguranța ta bine pregătiți, mereu la datorie!“, transmit reprezentanții Jandarmeriei Arad.
