Ordonanţa de Urgenţă privind eşalonarea la plată a datoriilor către stat acumulate după declanşarea stării de urgenţă a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ adoptat săptămâna trecută de Guvern, pentru obligaţiile bugetare principale şi accesorii a căror scadenţă/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanşată starea de urgenţă şi până la data eliberării certificatului de atestare fiscală se instituie o procedură alternativă simplificată de acordare a eşalonării la plată pentru cel mult 12 luni.

Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi şi penalităţi pentru obligaţiile fiscale neachitate la termen, a căror scadenţă s-a împlinit după declanşarea stării de urgenţă.

„Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, începând cu data de 26 decembrie 2020, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, cu excepţia celor prevăzute la art. 173 alin. 2 din Codul de procedură fiscală se datorează şi se calculează dobânzi. Nivelul dobânzii este 0,01% pentru fiecare zi de întârziere”, se arată în actul normativ.

Pentru acordarea eşalonării, contribuabilul trebuie să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv.

Totodată, la cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare. De asemenea, trebuie să nu înregistreze obligaţii bugetare restante la data declarării stării de urgenţă şi neachitate ulterior; să nu se afle în procedura insolvenţei; să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale; să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Eşalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pentru obligaţiile bugetare ce fac obiectul eşalonării la plată se suspendă executarea silită. AGERPRES

Societatea de închiriere și subînchiriere a imobilelor Ready Office Rent face primul pas la Bursa de Valori București (BVB), unde a listat, marți, 13 octombrie, o emisiune de obligațiuni în valoare de aproape 5,2 milioane lei, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT).

Aceasta este prima emisiune de obligațiuni corporative listată la BVB ulterior promovării pieței de capital din România la statutul de Piață Emergentă Secundară de către furnizorul global de indici FTSE Russell.

”Dacă ne uităm la sectoarele din care au venit companiile la BVB în ultimii doi ani, putem spune că Bursa este pentru orice companie, indiferent de domeniu de activitate, de mărime și de structura acționariatului. Toate companiile care au venit pe piața de capital pentru atragerea finanțării și i-au convins pe investitori cu planurile de dezvoltare au și încheiat cu succes rundele de finanțare. Doar în ultimii doi ani am asistat la aproximativ 30 de runde de finanțare prin emisiuni de obligațiuni, cu o valoare cumulată de peste 1,5 miliarde de euro. Dimensiunile rundelor de finanțare au pornit de la 200.000 de euro și au ajuns chiar și la sute de milioane de euro. Toate acestea demonstrează că Bursa este pentru orice companie determinată să se dezvolte”, a declarat Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație la Bursa de Valori București.

Ready Office Rent se adresează societăților antreprenoriale mici și mijlocii care își doresc spații de birouri la cheie, adaptate cerințelor activității pe care le desfășoară, cu toate utilitățile și dotările necesare, în sistemul de tarifare “all inclusive”. Sistemul implementat de Ready Office Rent devine complementar sistemului clasic de închiriere, sprijinind antreprenorii să-și seteze dinamica afacerilor în funcție de obiectivele fiecăruia.

”Birourile Ready Office, situate într-o locație ultracentrală, funcționează ca suport atât pentru companiile aflate la începutul activității, cât și pentru cele aflate în plină dezvoltare. Funcționalitatea instantanee a birourilor și calitatea serviciilor au contribuit la dezvoltarea multor afaceri ale clienților și suntem bucuroși pentru aportul nostru. În perioada următoare preconizăm o extindere a Ready Office și în alte puncte de interes ale Capitalei pentru a veni în sprijinul celor ce își doresc un mediu sigur și facil pentru desfășurarea activităților proprii. Apreciez că venirea la Bursa de Valori București generează o sănătate financiară companiei care va duce la creșterea valorii acesteia și la consolidarea unei poziții pe segmentul de piață specific activității desfășurate”, a afirmat Narcisa Mindu, Administratorul Unic al Ready Office Rent.

Emisiunea de obligațiuni este listată cu simbolul bursier ROR22 și cuprinde 51.882 obligațiuni garantate, denominate în lei, cu valoarea nominală de 100 lei/obligațiune. Astfel, valoarea emisiunii se ridică la aproape 5,2 milioane lei. Obligațiunile au o dobândă fixă de 8% pe an, plătibilă semestrial, iar emitentul garantează obligațiunile cu creanțe viitoare pe care le are de încasat de la clienții săi. Emisiunea a fost vândută printr-un plasament privat în octombrie 2019 și va ajunge la scadență în octombrie 2022. În cadrul plasamentului privat, obligațiunile au fost cumpărate de 97 investitori (5 investitori persoane juridice și 92 investitori persoane fizice).

Listarea obligațiunilor pe SMT-ul BVB a fost asistată de societatea de brokeraj Prime Transaction.

”Finanțarea societăților prin emisiunile de obligațiuni listate pe BVB devine din ce în ce mai mult o alternativă viabilă și, totodată, o oportunitate pentru emitenți de a se prezenta potențialilor investitori. Există semnale pozitive din mediul antreprenorial privind interesul pentru finanțarea proiectelor prin intermediul emisiunilor de obligațiuni și acțiuni listate pe BVB”, a spus Ionel Uleia, Directorul General al Prime Transaction.

Ready Office Rent intenționează să utilizeze fondurile obținute prin emisiunea de obligațiuni pentru finanțarea activității curente, precum și pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare strategică. De asemenea, banii pot fi folosiți și pentru realizarea de investiții, în situația în care vor fi identificate oportunități în acest sens.

Cifra de afaceri a societății este obținută integral din serviciile oferite prin închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Ready Office Rent administrează o suprafață de aproximativ 2.500 mp, formată dintr-un număr de 50 birouri amplasate în Piața Victoriei din București.

Societatea a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 293.000 de lei, dublu față de cea înregistrată în 2018, iar în primul semestru din 2020, cifra de afaceri a urcat la 344.000 de lei. Profitul net din 2019 a fost de 35.000 de lei, față de 106.000 de lei în 2018. În primele șase luni din 2020, Ready Office Rent a consemnat pierderi de 250.000 de lei.

Conducerea societății estimează că cifra de afaceri va depăși 1 milion de lei în acest an, urmând ca până în 2022 aceasta să ajungă la 1,8 milioane lei, în timp ce profitul prognozat pentru anul curent este de 52.000 de lei, iar în următorii doi ani profitul net ar urma să crească treptat până la 90.000 de lei.

Ready Office Rent a fost înființată în anul 2012, având denumirea de Tradexpress Impex SRL, iar în 2019 a fost transformată din SRL în SA și denumirea a fost schimbată în cea actuală. Emitentul are un capital social de 100.000 lei, împărțit în 10.000 de acțiuni cu valoare nominală de 10 lei/acțiune. Acțiunile societății sunt deținute de Lucian Ciofoaia (9.950 de acțiuni – 99,50% din capitalul social) și Narcisa Mindu (50 de acțiuni – 0,50% din capitalul social).

Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a declanșat operațiunea “Mercur”, cea mai amplă acțiune de verificare a veniturilor nedeclarate obținute din comerțul electronic nefiscalizat, urmare a extinderii acestui tip de acte de comerț și a numărului foarte mare de sesizări primite, în special pentru nereguli privind imposibilitatea de a beneficia de garanție în lipsa documentelor fiscale.

Din analizele preliminare, s-a observat că, odată cu creșterea exponențială a vânzărilor online prin platforme cu reputație și standarde ridicate, s-a intensificat și comerțul cu mărfuri contrafăcute sau operate de firme fantomă, în special prin intermediul unor persoane fizice sau site-uri paravan, care operează pe perioade scurte.

Mai mult decât atât, diversificarea marilor operatori, prin lansarea unor marketplace, a reprezentat o oportunitate pentru firmele sau persoanele care comercializau produse fără a fiscaliza veniturile sau care vindeau produse contrafăcute.

În prima etapă, inspectorii antifraudă au analizat peste două milioane de vânzări on line de bunuri livrate prin curier și a început verificarea a peste 500 dintre clienții firmelor de curierat rapid cu cel mai mare volum de livrări cu plata ”ramburs” sau în conturi bancare.

Monitorizarea și analiza comerțului din marile centre angro, achizițiile din UE și importurile extracomunitare cu vânzările on line și a livrărilor cu încasare ”ramburs” sau plată online realizate de firmele de curierat rapid au evidențiat tipologii de acțiune, în principal de către persoane fizice care cumpără produse la prețuri subevaluate, pe care le vând en-detail online și încasează de la cumpărători contravaloarea, fără plata obligațiilor fiscale.

Furnizorii acestor persoane fizice achiziționează intracomunitar sau importă bunurile prin firme proprii sau intermediare, care sunt apoi “lichidate” după finalizarea formalităților de vămuire.

ANAF va iniția, în perioada imediat următoare, acțiuni de control în vederea recuperării taxelor și impozitelor datorate, acolo unde este cazul, prin măsuri și proceduri fiscale.

ANAF recomandă tuturor comercianților și face un apel către persoanele fizice sau juridice, care au realizat vânzări cu livrare prin curierat, să se asigure că au achitat toate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.

De asemenea, pentru a evita sancțiunile și impunerile legale, cei care au omis să-și declare veniturile obținute o pot face în perioada imediat următoare, prin conformare voluntară, și astfel vor putea beneficia de toate facilitățile fiscale aplicabile pentru a intra în legalitate, ceea ce va duce și la evitarea calcului de penalități.

Operațiunea ”Mercur” va continua în ritm accelerat și va fi extinsă pentru asigurarea fiscalizării încasărilor provenite din vânzările on line de bunuri și servicii.

Deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB după primele opt luni ale acestui an, respectiv 54,77 miliarde de lei, de la 4,7% din PIB, sau 49,68 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 31,17 miliarde de lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, precizează Ministerul Finanţelor Publice, care a publicat luni datele privind execuţia bugetară la opt luni.

În primele opt luni ale anului trecut, execuţia bugetară indica un deficit de 21,9 miliarde lei, respectiv 2,1% din PIB.

„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor opt luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-august din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (14,4 miliarde de lei), de creşterea cu 2,8 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-august 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei”, se spune în comunicatul MFP.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 5,1 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 8,62 miliarde de lei.

Conform MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 201,32 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 1,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,23 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracţia încasărilor nete din TVA. În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale a revenit în august în teritoriul pozitiv (8,8% an/an), fiind determinată de avansul veniturilor nefiscale şi al celor din fonduri europene. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Potrivit MFP, încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 16,23 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,3% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declaraţiei unice, cu 29% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 42,3%, respectiv 10,8%.
În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada decembrie 2019 – iulie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu numai 0,6% în primele opt luni, evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna august prezintă o revenire (+1,2% an/an), apropiindu-se de traiectoria bazei macroeconomice relevante.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 73,71 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o reducere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (-0,3%). În luna august, spre deosebire de încasările din impozitul pe salarii, dinamica contribuţiilor înregistrează o scădere (-2,5% an/an), în condiţiile în care fondul de salarii din economie se majorează cu 5,4%.

Potrivit sursei citate, încasările din contribuţii sociale au fost afectate de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,52 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, în scădere cu 14,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna august consemnând totuşi o ameliorare a dinamicii negative: -6,7%). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 10,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,8%.

MFP menţionează că evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,5 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,19 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, în scădere cu 17,1% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,12 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 14,9% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Pe fondul revenirii activităţii unor sectoare economice, în luna august dinamica veniturilor brute din TVA s-a ameliorat (-5,3%), în concordanţă cu baza macroeconomică relevantă.

În comunicat se precizează că evoluţia încasărilor din TVA în primele opt luni ale anului a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 22,1% an/an (+2,78 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 19,3 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,2% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 15,8% (an/an) în perioada ianuarie -august 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13,9% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 2,58 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 21,1% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) şi amânării la plată a unor obligaţii.

Veniturile nefiscale au înregistrat 18,28 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere de 2,4% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracţia veniturilor din dividende (-1,78 miliarde de lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 13,32 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în creştere cu 35,4% faţă de perioada similară a anului trecut. Sumele includ şi 1,2 miliarde de lei aferente decontărilor din fonduri externe nerambursabile în contul indemnizaţiilor acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 256,09 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,9 puncte procentuale de la 21,3% din PIB 2019 la 24,2% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor a fost generată şi de măsurile care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.

Astfel, până la finele lunii august s-au plătit 3,98 miliarde de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 813,1 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 639,6 milioane de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 81 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 72,07 miliarde de lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 236,2 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 34,39 miliarde de lei, în creştere cu 12,7% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 91,14 miliarde de lei în creştere cu 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,98 miliarde de lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 813,1 milioane de lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 639,6 milioane de lei.

De asemenea, se continuă decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii august plăţile au fost de 2,48 miliarde de lei, în creştere cu 61,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,94 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli de 4,1 miliarde de lei au reprezentat, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (81 milioane lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,9 miliarde de lei, cu 21,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 24,1 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 8 luni ale anului, în creştere cu 26,9% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 312,6 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar va urca la 8,6% din PIB în acest an, cinci puncte procentuale fiind legate direct de perioada de criză prin care trece România.AGERPRES

Producătorul auto Dacia a prezentat, marţi, detalii despre noile modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway, care vor fi disponibile cu două motorizări pe benzină şi una mixtă, benzină şi GPL.

Potrivit unui comunicat transmis de Dacia, motorul SCe 65 în 3 cilindri cu capacitatea de 1,0 litri, atmosferic, cuplat cu o cutie de viteze manuală cu 5 trepte, va fi disponibil doar pe modelele Logan şi Sandero, nu şi pe Sandero Stepway.

TCe 90, motor în 3 cilindri cu capacitatea de 1,0 litri, echipat cu turbocompresor, este disponibil în două versiuni – cu o cutie de viteze manuală cu 6 trepte sau cu o cutie de viteze automată CVT.

TCe 100 ECO-G, un motor nou în gamă, având 3 cilindri, capacitatea de 1,0 litri, echipat cu turbocompresor şi cu alimentare mixtă benzină/GPL, este cuplat cu o cutie manuală cu 6 trepte.

„Dacia este singurul constructor auto care propune, sub emblema ‘ECO-G’, o soluţie de alimentare mixtă benzină-GPL pe toată gama de vehicule de persoane. Integrarea în uzină a acestei tehnologii verificate este un gaj de siguranţă şi de fiabilitate. Durata garanţiei oferite, intervalele şi costul operaţiunilor de întreţinere precum şi capacitatea portbagajului sunt identice cu cele ale versiunii pe benzină (rezervorul GPL fiind amplasat în locul roţii de rezervă)”, se arată în comunicat.

Dacia precizează că aceste motorizări respectă normele Euro 6D-Full, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

De asemenea, noua platformă modulară CMF, utilizată de noile modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway, oferă o rezistenţă sporită şi o rigiditate mai bună în condiţiile unei greutăţi reduse. Ea asigură diminuarea emisiilor poluante, răspunzând astfel exigenţelor mai severe atât în materie de norme de poluare cât şi de comportament în caz de impact.

„Noile modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway sunt echipate cu o nouă punte faţă prevăzută cu braţe de suspensie care oferă o mai bună capacitate de filtrare a denivelărilor. Ampatamentul a fost mărit, asigurând astfel o mai bună stabilitate în viraje, în timp ce noul leagăn motor, ranforsat, atenuează sensibil vibraţiile resimţite în habitaclu”, mai menţionează producătorul auto.

Noile modele sunt echipate în serie cu sistem de aprindere automată a farurilor şi pot avea, în funcţie de nivelul de echipare, acţionare automată a ştergătoarelor de parbriz. Pentru o mai bună vizibilitate, farurile beneficiază de tehnologia LED.

Alături de limitatorul de viteză şi de sistemul ESP de ultimă generaţie, disponibile în serie, precum şi de regulatorul de viteză cu comandă la volan disponibil în funcţie de nivelul de echipare, sunt disponibile sisteme de asistenţă la conducere de ultimă generaţie – frânare automată de urgenţă, senzor de unghi mort, asistenţă la parcare şi asistenţă la plecările din rampă.

Logan, Sandero şi Sandero Stepway sunt echipate în serie cu şase airbag-uri şi dispun de centuri de siguranţă cu limitator de efort şi pretensionare pentru toate locurile. În plus, este disponibil sistemul de apel de urgenţă în caz de accident.

Sunt disponibile trei sisteme multimedia – Media Control, Media Display şi Media Nav, ultimul dispunând de sistem de navigaţie şi de conectivitate wireless pentru Apple CarPlay şi Android Auto.

Indiferent de nivelul de echipare, modelele dispun în serie de un suport pentru smartphone, un ecran pentru calculatorul de bord şi comenzi la volan ale regulatorului şi limitatorului de viteză, precum şi de senzor de lumină şi aprindere automată a farurilor.

„În funcţie de piaţă şi de versiune, sunt disponibile, fie în serie, fie opţional, următoarele echipamente: un sistem nou de climatizare cu afişaj digital, scaune faţă încălzite (începând din aprilie 2021), card mâini libere cu deschidere de la distanţă a portbagajului, frână de parcare electrică, cameră de marşarier, senzori acustici faţă şi spate pentru asistenţa la parcare şi senzor de ploaie cu acţionarea automată a ştergătoarelor de parbriz”, se mai arată în comunicat.

Potrivit producătorului auto, noul Logan oferă un confort sporit şi un spaţiu interior record, în timp ce designul exterior al noului Sandero evocă în egală măsură modernitate şi robusteţe, păstrând proporţiile generale ale predecesorului său. Sandero Stepway rămâne modelul crossover al gamei Dacia, din punct de vedere vizual, diferenţele faţă de noul Sandero fiind mult mai evidente.

„Cu această nouă generaţie, Dacia reînnoieşte cele trei modele emblematice care alcătuiesc oferta sa în segmentul B. Cu designul contemporan care exprimă robusteţe şi dinamism şi cu echipamentele lor moderne, cu platforma CMF şi motorizările eficiente încorporând ultimele inovaţii ale Alianţei, noile Logan, Sandero şi Sandero Stepway oferă mai mult spaţiu interior, mai mult confort, mai multă siguranţă şi mai multă plăcere la volan. Întrucât răspund nevoilor reale ale clienţilor noştri, ele reprezintă materializarea perfectă a ADN-ului Dacia: maşini care oferă ceea ce contează la cel mai bun preţ”, a declarat directorul de marketing Mihai Bordeanu, conform comunicatului. AGERPRES

Accesarea de fonduri europene ar putea ajuta companiile sa treaca mai usor peste criza financiara cauzata de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, desi exista 1 miliard de euro disponibili in cadrul a trei linii de finantare (microgranturi, granturi pentru capital de lucru si granturi pentru investitii), nu toate companiile ar putea accesa aceste fonduri.

“Faptul ca se discuta de aceste sume este si pentru ca suntem la final de cadru financiar multianual. Vrem nu vrem, pentru a creste absorbtia, trebuie sa inchidem acest an cu contracte de finantare intr-o valoare cat mai mare”, spune consultantul pe fonduri europene Marius Bizau, in cadrul unui interviu oferit site-ului PR2Advertising.ro.

Cu toate ca se discuta despre sume mari, companiile ar putea intampina o serie de piedici privind accesarea de fonduri europene. Iata care sunt cateva dintre acestea:

Exista companii care nu indeplinesc anumite conditii

“Sunt societati care desi functioneaza, (nu exceleaza, dar functioneaza) au niste indicatori financiari ce le defavorizeaza, cel putin la partea de granturi pentru investitii. Acest lucru se intampla pentru ca ori au reinvestit profitul si atunci acesta a scazut, ori si-au mai achizitionat cate un autovehicul, au facut investii, ceea ce le-a adus profitul in jos, deci le-a scazut profitul si nu se incadreaza la sume foarte mari”, spune Marius Bizau, consultant pe fonduri europene.

Nu au cheltuieli eligibile

Exista si companii care au idei pentru dezvoltare, insa cheltuielile pe care le au nu sunt eligibile (plata salariilor, serviciile de contabilitate, plata unor servicii etc). De ce nu sunt luate in calcul genul acesta de cheltuieli? “In primul rand”, spune consultantul, “pentru ca sunt cheltuieli imateriale si sunt volatile si greu de recuperat la un moment dat. Daca obiectivul proiectului contractului de finantare nu este atins, in cazul proiectelor care implica investitii, statul sau finantatorul poate sa gaseasca sau are mecanisme de a-si recupera o parte din banii respectivi. Explicatia ar fi pentru ca la randul sau statul roman trebuie sa prezinte dovezi ca sumele nerambursabile au fost cheltuite conform programelor catre Comisia Europeana. Altfel, vom primi ori neeligibilitati roi vor fi aplicate penalitati”, subliniaza Bizau.

Companiile nu au o idee de afaceri

Exista un numar de companii care nu au idei de afaceri pentru fondurile europene, spune consultantul. “In momentul in care eu ca si consultant primesc intrebarea: ce as putea sa fac cu banii astia?, este evident ca acea persoana nu are o idee conturata, schitata”, spune consultantul.

In aceeasi idee, specialistul spune ca fiecare ar trebui sa se intrebe daca, in cazul in care ar dispune de banii pe care ii solicita, i-ar cheltui fara nicio emotie. “E o intrebare la care multi reflecta si isi dau seama ca asa si trebuie privite finantarile nerambursabile”, completeaza specialistul.

Exista un risc de a pierde banii europeni

Un alt motiv pentru care trebuie sa aplici pentru fonduri europene in cazul in care si fara acesti bani ai mentine afacerea pe care o ai este ca, in anumite situatii, ai putea pierde finantarea. “Faptul ca aplicam pentru o finantare nerambursabila si ne regasim pe o lista de castigatori nu este lucrul cel mai important”, spune Marius Bizau, consultant pe fonduri europene.

Urmareste interviul complet in materialul video

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, pe o perioadă de 20 de zile lucrătoare de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG. nr 149/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 808 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând următorul link:

http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, iar în situația în care dețin mai multe exploatații, la centrul județean APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se pot transmite și prin fax, poștă sau în format electronic prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură pe fiecare pagină a documentului transmis.

Beneficiarii sunt crescători care dețin animale din specia bovine respectiv, întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum  şi persoane juridice.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

1. să dețină minimum 91 capete femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020;
2. femela din specia bovină să aibă vârsta de minim 24 luni la data de 1 iulie 2020;
3. c) să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);
4. d) să nu se afle în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau faliment, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, este însoţită de următoarele documente:

• copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
• registrul exploatației emis de operatorul Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor din care rezultă efectivul de bovine deținut la data 1 iulie 2020,  pentru exploatația/exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA,  înscrisă/e în cerere;
• coordonate bancare/trezorerie.

Cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/cap femelă bovină adultă (echivalentul în lei).

Valoarea totală ce poate fi acordată unui beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Ajutorul de stat pentru susținerea activității  crescătorilor din sectorul  bovin poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin ministrul Florin Citu, a planificat, în luna septembrie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,54 de miliarde de lei, din care 400 milioane printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,6 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, informează agerpres.ro.

La acestea se poate adăuga suma de 540 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma, cu 1,1 miliarde lei mai mare faţă de cea programată în august, va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, ministrul Florin Citu a programat în data de 3 septembrie o emisiune de certificate cu discont în sumă de 400 milioane lei, cu scadenţa în 6 septembrie 2021.

De asemenea, pe parcursul lunii vor avea loc opt emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,6 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (540 milioane de lei în total). Emisiunile vor fi de 800 de milioane lei (o emisiune), 600 milioane lei (o emisiune), 500 milioane lei (trei emisiuni), 400 de milioane de lei (o emisiune), 200 de milioane de lei (o emisiune) şi 100 milioane lei (o emisiune).