Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin ministrul Florin Citu, a planificat, în luna septembrie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,54 de miliarde de lei, din care 400 milioane printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,6 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, informează agerpres.ro.

La acestea se poate adăuga suma de 540 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma, cu 1,1 miliarde lei mai mare faţă de cea programată în august, va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, ministrul Florin Citu a programat în data de 3 septembrie o emisiune de certificate cu discont în sumă de 400 milioane lei, cu scadenţa în 6 septembrie 2021.

De asemenea, pe parcursul lunii vor avea loc opt emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,6 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (540 milioane de lei în total). Emisiunile vor fi de 800 de milioane lei (o emisiune), 600 milioane lei (o emisiune), 500 milioane lei (trei emisiuni), 400 de milioane de lei (o emisiune), 200 de milioane de lei (o emisiune) şi 100 milioane lei (o emisiune).

Numărul de autovehicule noi (autoturisme şi vehicule comerciale, autocare şi speciale) înmatriculate în România în luna august a fost în scădere cu 52,6%, respectiv 12.900, raportat la perioada similară din 2019, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), care citează statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Dintre acestea, 11.157 au fost autoturisme noi a căror scădere faţă de luna august 2019 este de 51,9%, iar pe ansamblu celor 8 luni declinul este de 37,5%.

În schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 29.759 de unităţi înmatriculate în luna august 2020 sunt cu 16,2% mai puţine decât în luna similară din 2019, ceea ce generează pe ansamblul celor 8 luni din 2020 un volum total de 241.565 de unităţi, corespunzător unei scăderi totale de 17,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

În ceea ce priveşte înmatriculările de autovehicule comerciale noi, la un volum de 1.743 de unităţi înregistrat în luna august 2020 rezultă o scădere generală de 57%.

În comunicat se menţionează că în primele 8 luni vehiculele comerciale înregistrează o scădere de 39,1%.

Pe de altă parte, motocicletele înregistrează în august o creştere de 45,4%, respectiv un volum de 535 de unităţi. AGERPRES

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat, vineri, la Mihalţ, în judeţul Alba, că, prin viitorul Program Naţional Strategic, fermierii vor fi stimulaţi să intre în cooperative pentru a-şi putea vinde produsele.

„Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii.

Adrian Oros a susţinut că va fi finanţată „consistent” şi partea de producţie şi partea de depozitare, unde sunt „nişte minusuri foarte mari”.

„Chiar în anii în care precipitaţiile au fost corespunzătoare şi producţiile au fost mari, am înregistrat ca ţară un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru că exportăm producţii primare, adică cereale boabe sau animale şi importăm mâncare procesată cu valoare adăugată. Trebuie să avem capacitate de depozitare şi de procesare, de a adăuga valoare la aceste produse”, a spus demnitarul.

Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. „Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă”, a declarat Oros.

Ministrul Agriculturii s-a aflat vineri în judeţul Alba, unde, în prima parte a zilei, s-a întâlnit cu primari şi fermieri din zona Munţilor Apuseni, iar ulterior s-a deplasat în comuna Mihalţ, unde a asistat la inaugurarea oficială a noului sediu al Primăriei. AGERPRES

Infiintarea unei afaceri nu este un proces atat de usor pe cat ne-am dorit, mai ales daca suntem singuri la inceput de drum si nu avem parte de sustinere. Insa afacerile de familie ar putea fi o solutie, in special daca fratii, parintii sau copiii te pot ajuta.

Afacerile formate din membrii familiei functioneaza de ceva timp si au un real potential. Se considera ca este o retea sigura deoarece banii ajung tot in familie si nu exista riscurile unei neintelegeri cu vreun asociat. Desigur, poti avea nevoie la inceputul infiintarii unei firme de un consultant de afaceri care te poate ajuta cu realizarea actelor si tot ce este necesar.

Mai jos poti vedea cateva exemple de afaceri de familii celebre care au cifre de afaceri foarte mari si sunt recunoscute in intreaga lume.

Samsung Electronics – afacerea produse electronice si electrocasnice

Compania Samsung a fost infiintata in Coreea de Sud in 1969 de catre Lee Byung-chul. Ca in cazul oricarei afaceri de familie, fiul sau Lee Kun-hee a venit la conducerea Samsung dupa ce acesta a decedat in anul 1987.

Acesta conduce in prezent afacerea si cu ajutorul celor doua fiice ale sale care au 46, respectiv 49 de ani. Vicepresedintele companiei este insa fiul sau Lee Jae-yong  care se presupune ca va ramane succesorul principal al tatalui sau.

Facebook – afacere retea de socializare

Reteaua de socializare Facebook este gestionata de compania americana multinationala Facebook Inc. infiintata in februarie 2004 in America. Cei care au infiintat-o au fost Mark Zuckerberg, Eduardo Saverin, Andrew McCollum, Dustin Moskovitz si Chris Hughes.

Cu toate ca exista mai mult cofondatori, Mark Zuckerberg este directorul executiv si conduce afacerea cu ajutorul familiei. Sora lui mai mare Randi Zuckerberg s-a ocupat de marketing, insa in prezent are propria ei firma. Totodata tatal lui Mark are mai multe actiuni in cadrul companiei.

Volkswagen – afacere in domeniul auto

Volkswagen este o companie din domeniul auto infiintata in Germania in anul 1937 de catre Frontul German al Muncii. Astfel, aceasta companie, care a fost conceputa pentru a servi poporul, s-a transformat pe parcurs in una de familie. In anul 1933 Hitler a apelat la Ferdinand Porsche pentru a realiza o masina, iar in anul 1938 a aparut Kdf-Wagen, numit mai tarziu VW.

Posesorii ai aceste afaceri sunt membrii familiei Piech-Porche, rudele lui Ferdinand, iar in prezent in acest brand se gasesc si marcile Porche, Bentley si Audi. Cel putin cinci dintre acesteia sunt in functii de conducere in aceasta companie.

Nike – afacere cu articole sportive

Aceasta companie a fost fondata de catre Phil Knight si Bill Bowerman in anul 1964 in Statele Unite. Afacerea s-a bucurat de succes inca de la inceput cand era sub numele de Blue Ribbon Sports, iar in mai 1978 a devenit Nike. Inca de cand a fost infiintata a inceput sa concureze cu cel mai popular brand de la acea vreme, Reebok.

Din pacate partenerul sau a decedat in anul 1999, iar cofondatorul Phil Knight a declarat faptul ca dupa ce se retrage el il lasa la conducere pe fiul sau Travis care l-a ajutat cu afacerea cu articole sportive in tot acest timp.

Nu exista un secret anume pentru ca afacerile de familie sa functioneze. Important este ca toti fondatorii sau actionarii sa isi arate implicarea si sa munceasca pentru a atinge succesul dorit, indiferent de domeniu. Nu se stie niciodata cand afacerea voastra poate ajunge una de succes ca cele de mai sus.

OMV Petrom, principala companie petrolieră românească, a obţinut în prima jumătate a acestui an un profit net de 867 milioane de lei, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului semestrial remis, miercuri, AGERPRES.

Veniturile din vânzări au fost de 10,069 miliarde de lei, în scădere cu 11%.

Declinul vânzărilor vine ca urmare a evoluţiei negative a preţurilor din piaţă şi a volumelor mai mici de vânzări de produse petroliere, explică reprezentanţii companiei.

Zilele trecute, Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confedreaţie Patronatul Român a participat împreună cu preşedintele Patronatului Român, domnul Gheorghe NAGHIU, la o întâlnire  de lucru la Ministerul Finantelor Publice. Acesta a fost reprezentat de domnii Gheorghe PECINGINĂ – Secretar de Stat, Iulian ARDELEANU – Director General şi domnul Liviu Gabriel CHIOŞEA – consilier relaţii cu publicul.

Preşedintele Patronatului Român, Gheorghe NAGHIU a prezentat pe scurt activitatea organizaţiei patonale, evidenţiind  problemele finaniare cu are se confruntă firmele româneşti, precum şi nevoia acestora de a obţine finanţări cu dobânzi mai mici. Acest lucru este necesar, în contextual actual al crizei generate de SARS COV 2, datorită căreia firmele româneşti au avut de suferit din cauza întreruperii activităţilor, iar politica bancară de la noi, este una a dobanzilor mari.

Cu toate că a fost lansat în luna mai 2020, „Programul de finantare IMM INVEST” aprobat  de Guvernul României acesta se blochează la băncile comerciale care prelungesc foarte mult acordarea creditelor.

Secretarul de Stat Gheorghe PECINGINĂ, coordonatorul acestui program, a propus o nouă întalnire în luna august 2020, în care să discutăm cazuri concrete  privind finanţarea firmelor româneşti, promiţând totodată că se va implica direct în rezolvarea acestor probleme, urmând să aibă o discuţie cu băncile care vor finanţa acest program.

A fost discutată necesitatea găsirii unor surse de finanţare care să asigure mărirea indemnizaţiilor pentru copii precum şi mărirea punctului de pensie. Acest luru va fi posibil doar cu eradicarea neregulior financiare, deoarece conform celor prezentate  de preşedintele patronatului arădean, Ioan Marin CRIŞAN, în acest moment economia subterană a României atins un nivel ridicat, ajungând la circa 35% din PIB, ceea ce duce la o scădere a colectării la buget a taxelor si impozitelor.

„Este obligatoriu ca ANAF-ul să verifice  marile companii străine din România, care în ultimii ani au fost ocolite de controalele fiscului. Au fost verificate doar firmele româneşti care au primit amenzi usturătoare. Am reuşit să avem legea prevenţiei şi să nu mai aibă firmele mici de suferit, dar nici nu putem sta indiferenţi la abuzurile firmelor cu capital străin care fac legea la noi în ţară. Un caz concret este cel al reparaţiilor auto unde lucreaza multe service-uri neautorizate care nu platesc taxe si impozite aferente veniturilor incasate. Evaziunea  în acest domeniu, la nivel de ţară, a ajuns la circa 500 milioane Euro pe an şi cu toate că încă din anul 2015 au fost sesizate guvernele  Boc şi Ponta, nu a fost luată până în prezent nici o măsură de stopare a acestui fenomen. O altă problemă cu care se confruntă firmele cu capital românesc, şi care îngreunează activitatea acestora este impozitarea excesiva a muncii. Toate aceste lucruri trebuiesc rezolvate în cel mai scurt timp, altfel se va intra      într-un blocaj financiar din care se va iesi foarte greu, şi multe firme îşi vor închide porţile şi acest lucru va duce la şomaj şi implicit la sufocarea bugetului de stat. Suntem dispuşi, împreună cu preşedintele Gheorghe NAGHIU să susţinem proiecte comune Partonat- Guvern, în vederea elaborării unui program de ieşire din criză care să permită deblocarea activităţii agenţilor economici”, a declarat Ioan Marin CRIŞAN după întâlnirea de la Bucureşti.

Fiecare consumator român de energie a stat în beznă, în medie, 350 de minute anul trecut, durata penelor de curent în România fiind de două ori mai mare decât în ţările europene avansate, potrivit Raportului privind realizarea indicatorilor de performanţă a operatorilor de distribuţie a energiei pentru 2019, publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

Astfel, durata întreruperilor planificate a fost anul trecut, în medie, de 171 de minute pentru fiecare consumator, iar întreruperile neplanificate au durat 179 de minute/consumator, totalul fiind de 350 de minute/consumator.

Indicatorul SAIDI (System Average Interruption Duration Index) măsoară durata medie a întreruperilor în reţea pentru un utilizator şi se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor lungi (mai mari de trei minute) la numărul total de utilizatori.

Raportul ANRE evidenţiază faptul că valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi planificate, variază mult de la un operator de distribuţie la altul. Astfel, valoarea minimă este de 55,34 minute/an pentru E-Distribuţie Muntenia, iar valoarea maximă este de 287,86 minute/an pentru Delgaz Grid, cu o valoare medie pe ţară de 171,09 minute/an, peste intervalul de valori de circa 40 – 150 minute/an înregistrate în ţările europene avansate.

Situaţia este similară şi în cazul întreruperilor neplanificate.

„Valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi neplanificate, au valori cuprinse între 142,8 min/an pentru E-Distribuţie Muntenia şi 227,4 min/an pentru E-Distributie Banat, respectiv valoarea medie pe ţară este de 178,91 min/an, valori mai mari decât intervalul de valori de circa 20 – 100 min/an înregistrate în ţările europene avansate”, se arată în raport.

Principalul indicator de performanţă pentru continuitatea în alimentare a utilizatorilor este SAIDI pentru întreruperi neplanificate, adică penele de curent.

Dintre cei opt operatori de distribuţie la nivel naţional, cele mai lungi pene de curent au avut loc în cazul consumatorilor e-Distribuţie Banat, respectiv 227 minute pentru fiecare consumator, în medie.

Urmează Distribuţie Energie Oltenia, cu 204 minute/consumator, Delgaz Grid – 188 minute, SDEE Transilvania Sud – 186 minute, SDEE Muntenia Nord – 179 minute, SDEE Transilvania Nord – 149 minute, e-Distribuţie Dobrogea – 147 minute şi e-Distribuţie Muntenia – 142 minute.

În total, în România există 9,5 milioane de consumatori de energie electrică, din care 5,2 milioane în mediul urban şi 4,3 milioane în mediul rural. AGERPRES