Banca Națională a României (BNR) a lansat marți în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.

Guvernatorul băncii naționale, Mugur Isărescu, a deschis evenimentul festiv de marți, la care au participat și premierul Ludovic Orban și președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop, cu un discurs în care a apreciat activitatea politică a lui Ion I.C. Brătianu și meritele sale la înfăptuirea idealului național, unirea cu regiunile istorice Transilvania, Barasabia și Bucovina.

„Om al deciziilor istorice, Ionel I.C. Brătianu se înscrie în galeria românilor de seamă, în galeria marilor român (…) cărora le datorăm Marea Unire și edificarea statului național unitar”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a precizat că Ionel I.C. Brătianu este un model politic.

Moneda din aur are o valoare nominală de 10 lei, cu forma rotundă și diametrul de 13,92 mm, o greutate de 1,224 grame și un cant zimțat.

Aversul monedei redă reprezentarea aversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României. Reversul monedei redă reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.

Totodată, bancnota are o valoare nominală de 100 de lei și o culoare predominant albastră.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă, în prim-plan, portretul lui Ion I.C. Brătianu, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv „ION I.C. BRĂTIANU 1864-1927”, iar în centru, o imagine a plăcii Ordinului Carol I, ordin pe care Ion I.C. Brătianu l-a primit în anul 1922. În plan secund, în zona centrală, se află o imagine de interior a Ateneului Român.

Tirajele aprobate pentru aceste emisiuni numismatice sunt:

– moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 – 1.000 monede;

– bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu – 30.000 bancnote.

Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, inclusiv broșura de prezentare este de 440,00 lei.

Preţul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu este de 150,00 lei.

Sursa: digi24.ro

Veşti proaste din economie, INS confirmă o încetinire a creşterii economice, în trimestrul al treilea.

Datele INS arată că economia ţării a înregistrat un avans de 3%, în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea când PIB a înregistrat o creştere de 4,4% faţă de perioada similară a anului trecut.

Potrivit INS, avansul economiei româneşti s- a bazat în principal pe consum şi investiţii. Astfel, în trimestrul III, consumul populaţiei a contribuit cu 2,6% la creşterea PIB, în timp ce investiţiile au avut o contribuţie de 5,9%. Pe de altă parte, un impact negativ la creşterea PIB l-au avut exportul şi deficitul balanţei comerciale.

În primele 9 luni ale anului, România a înregistrat o creşetere economică de 4,1% faţă de perioada similară a anului trecut.

Sursa: antena3.ro

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus”, perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară, scrie agerpres.ro.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.

Ratingurile de tip investment grade atribuite României sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice, şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi dezvoltare umană, care sunt mai ridicate decât ale altor state din categoria „BBB”. Acestea sunt în pofida deficitului bugetar şi al deficitului de cont curent, care prezintă riscuri la adresa stabilităţii macroeconomice, şi gradul de îndatorare externă, care este mai ridicat decât ale altor state din categoria „BBB”, apreciază Fitch.

„În actualul context politic, scenariul de bază al Fitch indică o slăbiciune graduală suplimentară a finanţelor publice pe termen scurt şi mediu. Deficitul bugetar general a ajuns la 2,6% din PIB în perioada ianuarie-septembrie 2019 (comparativ cu 1,8%, 0,8% şi 0,5% din PIB în aceeaşi perioadă din 2018, 2017 şi, respectiv 2016), iar cheltuielile au crescut în ritm anual cu 15,3% în primele nouă luni din acest an, în urma cheltuielilor de personal mai ridicate, a transferurilor şi a cheltuielilor de capital. Mai mult, structura deficitului este din ce în ce mai rigidă (aproape două treimi din cheltuieli reprezintă salarii şi transferuri sociale) în timp ce eforturile de a spori eficienţa colectării taxelor nu au înregistrat succes, se arată în se arată comunicatul agenţiei de evaluare financiară..

Fitch susţine că încă există posibilitatea ca deficitul să fie uşor peste 3% din PIB până la finalul lui 2019 (şi prin urmare să se evite procedura de deficit excesiv), dar asta ar necesita ajustări ad-hoc, care nu ar reprezenta o îmbunătăţire structurală a conturilor financiare.

Perspectiva fiscală va deveni semnificativ mai dificilă în perioada 2020-2021, ţinând cont de fundalul macroeconomic şi de majorarea pensiilor, cuprinsă deja în legislaţie (care va duce la o creştere anuală medie a pensiilor de 24% în 2020 şi de 26% în 2021). Fitch se aşteaptă ca deficitul să se adâncească la 4% din PIB până în 2021, estimând că sunt găsite măsuri care să compenseze majorarea pensiilor.

Aceasta ar duce nivelul datoriei publice la 38% din PIB în 2021 (de la 35% din PIB în 2018), încă sub nivelul mediu, de 40% din PIB, al statelor din categoria „BBB”.

Eşecul adoptării unor măsuri fiscale de corecţie va reprezenta un risc pentru ratingul României, avertizează Fitch.

Conform FMI, majorarea pensiilor va adăuga 3,2% din PIB la cheltuieli până în 2022 şi ar putea duce la majorarea datoriei publice cu 20 puncte procentuale până în 2024.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, scrie antena3.ro.

BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei este anticipată a se plasa în afara intervalului ţintei la finele anului 2019, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului curent. Ulterior va reintra şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din 2019.

Acesta va rămâne marcată de persistenţa presiunilor inflaţioniste interne de la nivelul inflaţiei de bază.

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât joi la 2,99% pe an, de la 3,01%, cotaţie anunţată cu o zi în urmă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, indicele ROBOR la 3 luni a atins valoarea pe care o avea la începutul acestui an, iar în aceeaşi zi din 2018 se situa la 3,31% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât uşor la 3,07%, iar ROBOR la 9 luni a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, la 3,12%.

În ceea ce priveşte indicele ROBOR la 12 luni, acesta a fost cotat joi la 3,17% pe an, în scădere de la 3,19%, valoare la care s-a situat cu o zi în urmă.

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, pentru al doilea trimestru, este de 2,66% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din primul trimestru al anului.

În luna mai a acestui an a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Sursa: agerpres.ro