News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Guvernul introduce tichetele de masa electronice

Guvernul a adoptat astăzi Hotărârea de modificare a Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, permitând astfel angajatorilor să opteze pentru acordarea tichetelor de masă în format electronic, sub forma unui „portofel electronic”, un suport asemănător cardului bancar alimentat de emitenţi.

Hotărârea de Guvern implementează prevederi ale Legii nr. 291/2013 de modificare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, prin introducerea posibilităţii emiterii de tichete de masă şi pe suport electronic, ca o alternativă modernă la cele pe suport de hârtie.

Angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanții sindicatelor sau ai salariaților, prin contractele colective de muncă, clauze privind acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, precum și forma suportului acestora, respectiv suport electronic și/sau hârtie.

În cazul acordării tichetelor de masă în format electronic, angajatorii vor alimenta „portofelul electronic” cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziționarea de produse alimentare, fără a permite efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar.

De asemenea, în concordanţă cu modificările aduse prin Legea nr. 291/2013, Hotărârea de Guvern adoptată astăzi oferă angajaţilor posibilitatea de a utiliza mai flexibil tichetele de masă, în sensul că elimină prevederile care limitează utilizarea a maximum două tichete de masă/zi.

Un alt element de noutate introdus de actul normativ constă în aplicarea unitară a reglementărilor în cazul salariaților care lucrează în regim de tură. Astfel, în cazul în care un angajat lucrează în ture și timpul de lucru este mai mare de 8 ore/zi, numărul de tichete de masă (indiferent de suportul pe care sunt emise, hârtie sau electronic) la care are dreptul pe lună se calculează adunând numărul de ore lucrate și împărțind această sumă la 8. Concret, în actul normativ se menționează că salariații vor beneficia lunar de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile în care sunt prezenți la lucru în unitatea angajatorului, iar acest număr nu poate depăși numărul de zile lucrătoare.

Hotararea de Guvern include, de asemenea, informații privind modul în care angajatorii vor putea achiziționa „tichetele electronice”. Pe lângă implementarea reglementărilor privind acordarea tichetelor de masă pe suport electronic, actul normativ urmărește și alte obiective, precum: creşterea disciplinei contractuale şi siguranţei financiare a sistemului tichetelor de masă, asigurarea unui control mai eficient al utilizării tichetelor de masă.

Read more
Amenzi de aproape 30 milioane de euro pentru Metro, Selgros, Mega Image si Real

Consiliul Concurenţei a sancţionat patru retaileri şI 21 de furnizori cu 35 mil. euro pentru fixarea preţurilor. Cele patru reţele de comerţ modern –  Metro Cash&Carry, Selgros, Mega Image şi Real – au primit amenzi cumulate de 29 mil. euro, respectiv peste 80% din total.

Concurenţa a decis investigarea unora dintre cele mai mari lanţuri de comerţ modern de pe piaţa locală pentru înţelegeri cu furnizorii asupra preţurilor de cumpărare şi vânzare. Astfel, un retailer a agreat cu un furnizor achiziţia a unei anumite cantităţi la un anume preţ cu condiţia ca furnizorul respectiv să nu vândă niciunui alt retailer acelaşi produs la un preţ mai mic.

”Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul”, potrivit oficialilor Concurenţei. În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului.

Consiliul Concurenţei a demarat ancheta în a doua parte a anului 2009 şi au fost vizat grupurile Metro – care deţinea atunci Metro Cash&Carry şi Real Hypermarket -, Rewe Group – Selgros Cash&Carry şi Billa România -, Mega Image şi CDR Interex, potrivit informaţiilor anterioare. Din 2009 până astăzi Selgros a ieşit din portofoliul Rewe fiind cumpărat de elveţienii de la Coop iar Metro a vândut 20 dintre hipermarketurile Real către Auchan, păstrând doar patru magazine. Mai mult, grupul Interex a ieşit de pe piaţa din România închizând toate supermarketurile.
În noiembrie 2014, Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie care vizează “unele lanţuri de retail din România şi furnizori ai acestora: Auchan România, Carrefour România, România Hypermarche (Cora), Kaufland România SCS şI furnizori ai acestora. Avem noi indicii privind o posibilă fixare a preţurilor între unii retaileri şi furnizorii lor”, se arata într-un document al autorităţii de concurenţă. (zf.ro)

Read more

Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.743 lei, în noiembrie 2014, în creștere față de luna precedentă cu 38 de lei, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.

În luna noiembrie 2014, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.412 lei, cu 2,3% mai mare decât în luna octombrie 2014. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.743 lei, în creștere față de luna precedentă cu 38 lei (2,2%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (4.166 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.033 de lei).

Potrivit INS, comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,6%.

În luna noiembrie 2014, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat creșteri față de luna octombrie 2014. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime anuale sau pentru sărbători), sume din profitul net și din alte fonduri, dar și realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net au fost influențate în unele activități economice și de disponibilizările de salariați cu câștiguri salariale mici.

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net, arată INS, s-au înregistrat în activități auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activități de asigurare și fonduri de pensii), respectiv cu 23%, și în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activități de poștă și de curier, depozitare și activități auxiliare pentru transport, între 9,0% și 13,0%.

De asemenea, creșteri semnificative au mai fost în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea produselor din tutun, fabricarea echipamentelor electrice, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, între 5,5% și 9,0%.

„Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna octombrie de premii ocazionale, sume din profitul net și alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte)”, se spune în comunicat.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură) (12,8%), în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, industria metalurgică, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea altor mijloace de transport (între 4,5% și 7,5%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna octombrie în învățământ (1,7%), sănătate și asistență socială (1,7%), respectiv în administrația publică (0,7%).

Read more
BNR reduce dobanda-cheie pana la 2.5%

Banca centrală a decis în prima şedinţa de politică monetară din acest an să continue ciclul de relaxare a politicii monetare diminuând dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%.

Inflaţia foarte scăzută din primele luni ale anului 2015, creşterea economică firavă, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ şi nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european au încurajat BNR să taie din nou dobânda-cheie, mişcarea fiind anticipată de majoritatea analiştilor.

Totodată, BNR a decis astăzi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,25 puncte procentuale de la +/-2,5 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75% pe an de la 5,25% pe an, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost menţinute.

Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât în 2014 până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie a fost îngustat până la Ă/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. (zf.ro)

Read more
Una din trei fabrici de lapte inchise din cauza importurilor

Peste 50 de fabrici de lapte din România, reprezentând aproape o treime din total, s-au închis anul trecut din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi creşterii costurilor de producţie, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului APRIL din industria laptelui.
La începutul anului trecut în România funcţionau 183 de fabrici de lapte autorizate santitar-veterinar, potrivit APRIL. La 1 aprilie 2014, numărul fabricilor scăzuse la 152, iar la finele anului la 130.

„S-au închis pentru că nu le mai merg afacerile. Costurile de producţie sunt din an în an mai mari, iar hypermarketurile au început să renunţe la producţia internă de lapte, pentru că mărcile proprii se produc în ţări precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia. Din aceste ţări vine lapte mai ieftin, pentru că au rămas cu stocuri mari din cauza embargoului impus de Rusia”, a spus Cojocaru.

El a adăugat că hypermarketurile au mărit taxele de raft pentru producătorii români şi încearcă să susţină firmele din ţările în care îşi au originile.

„INS spune că a crescut cu 6% consumul de lactate. Nimeni nu spune însă cu cât au crescut importurile în acest an. Multe ferme medii şi mari din România s-au închis, pentru că din cauza importurilor masive nu mai au cui livra laptele. Există astfel riscul de a ne decima efectivele de vaci”, a afirmat oficialul patronatului.

Dorin Cojocaru a amintit că la 1 aprilie 2015 se vor elimina cotele de lapte în Uniunea Europeană, şi fiecare ţară va avea voie să producă oricât va dori.

 „Din aprilie vor veni pe piaţă cantităţi şi mai mari de lactate. Estimăm că până la finalul anului din cele 130 de fabrici de lactate la nivel naţional vor mai rămâne în jur de 70”, a mai spus el.

Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la aproape 900 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland.  (zf.ro)

Read more
Schimbare denumire din societate comerciala in societate-termen limita

Intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila a obligat mai multe societati comerciale sa isi schimbe denumirea. Firmele au la dispozitie doi ani, calculati de la 15 februarie 2013, pentru a opera aceste modificari in actele lor constitutive, insa pana acum mai putin de doua firme din zece au initiat demersurile legale pentru schimbarea denumirii.

Deci termenul limita 15 februarie 2015

Din practica amenzile incep sa apara inainte de aceasta data si este bine sa le faceti in ianuarie 2015. Aproximativ 16% dintre cei 215 operatori economici care sunt obligati sa isi schimbe denumirea au si finalizat procedurile legale, conform unei statistici obtinute de AvocatNet.ro de la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

„In intervalul 13.06.2012 – 07.02.2014 un numar de 34 de profesionisti au solicitat inregistrarea in Registrul Comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii, potrivit prevederilor art. 79 din Legea nr. 76/2012”.

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma „societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridical SC – societate comerciala.

Extras dintr-o explicatie oferita de ONRC

Cele mai multe firme care vor fi nevoie sa isi modifice denumirea pana la 15 februarie 2015 sunt situate in Bucuresti (43 de societati), Bihor si Cluj (cate 21 in fiecare judet), Gorj (13 societati) si Brasov (10 astfel de firme).

La polul opus se situeaza judetele Botosani, Giurgiu, Calarasi, Mures sau Suceava, unde nu exista decat cate o singura societate care va trebui sa isi modifice denumirea pana in 15 februarie 2015.

Potrivit ONRC, iata cateva exemple de societati care sunt obligate sa inlocuiasca termenul de „societate comerciala” cu cel de „societate” pana in luna februarie a anului viitor:

Citadela Societate Comerciala De Productie Constructii Servicii Si Import
Export SRL
Societate Comerciala Pentru Promovare Internationala SRL
Societatea Comerciala De Asigurare-Reasigurare Astra SA
Societatea Comerciala De Constructii Si Reparatii Grand SA
Societatea Comerciala Pentru Servicii De Mentenanta A Retelei Electrice De
Transport Smart Sa Bucuresti Sucursala Pitesti
Societatea Comerciala Constructii Montaj Vrancea SA
Societatea Comerciala Complexul Energetic Hunedoara S.A.
Societatea Comerciala De Comert Reno SRL
Societatea Comerciala De Comert Si Prestari Servicii Muset SRL
Societatea Comerciala De Comert Si Servicii Trans-Abc SRL

Oficiul National al Registrului Comertului mai preciza in anuntul dat publicitatii in luna februarie 2013 ca „se recomanda inlocuirea sintagmei <<societate comerciala>> cu termenul <<societate>> in actele constitutive ale celorlalte societati care au prevazuta aceasta sintagma numai in continutul actului constitutiv, nu si in denumire, raportat la dispozitiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit carora persoana juridica poarta denumirea stabilita, in conditiile legii, prin actul de constituire sau prin statut”.

De asemenea, Registrul Comertului mai arata ca „in ceea ce priveste sucursalele societatilor, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3) din Normele Metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C./2008, modificarile privind denumirea sucursalei se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul persoanei juridice care a infiintat sucursala, din oficiu, pe baza notificarii si a inscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronica de catre ORCT la care s-a inmatriculat sucursala.”

Actele necesare pentru schimbarea denumirii

Rodica Balaci de la ONRC a explicat acum cateva luni ca termenul de solutionare a unei cereri de schimbare de denumire este de cinci zile, fiind necesare cateva documente:

Cererea de inregistrare completata in original – formular tipizat ONRC;
Dovada verificarii disponibilitatii si a rezervarii firmei (original);
Acordul pentru utilizarea denumirii, prevazut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (copie);
Actul modificator al actului constitutiv (hotararea adunarii generale a asociatilor actionarilor/decizia asociatului unic sau actul aditional la actul constitutiv, original);
Certificatul de inregistrare si, dupa caz, anexa/anexele (original);
Actul constitutiv actualizat;
In plus, daca este cazul se anexeaza si o imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original).

Art. 39 din Legea nr. 26/1990 stabileste ca Oficiul registrului comertului va refuza inscrierea unei firme care, neintroducand elemente deosebite in raport cu firme deja inregistrate, poate produce confuzie cu acestea.

In schimb, inscrierea unei firme care contine cuvintele: «national», «roman», «institut» sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice centrale se realizeaza numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului, in timp ce inscrierea unei firme care contine cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice locale se realizeaza numai cu acordul prefectului judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in circumscriptia teritoriala in care solicitantul si-a stabilit sediul social.

Mai mult deca atat, normele legale interzic inscrierea unei firme care contine cuvintele: «stiintific», «academie», «academic», «universitate», «universitar», «scoala», «scolar» sau derivatele acestora.

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU
www.coltuc.ro
0745150894

Read more

newsarad stiri arad

La data de 31 decembrie 2014, 3224 de societăţi îşi pierd calitatea de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, ca urmare a împlinirii termenului de 3 ani de la data înfiinţării acestora. Astfel, reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei S.R.L.-D. în S.R.L. sau să opteze pentru altă formă juridică.

Potrivit articolului 6, aliniatul (1), lit. a, din Ordonanța de urgență nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant se pierde, prin efectul legii, la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc 3 ani de la data înregistrării”.

Astfel, conform aceluiaşi articol, aliniatul (2), „în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Prin urmare, reprezentantul societăţii se va prezenta la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul unde şi-a declarat sediul social, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc 3 ani de la înmatricularea societății, în vederea schimbării denumirii.

Pentru mai multe informaţii privind documentele necesare acestei modificări, accesaţi www.onrc.ro secţiunea menţiuni/persoane juridice/modificarea denumirii.

Lista societăţilor care îşi pierd calitatea de microîntreprindere S.R.L.-D. la 31 decembrie 2014 este disponibilă aici: http://www.onrc.ro/index.php/ro/microintreprindere-debutanta.

 

Read more

newsarad stiri arad

Cotele de impozit pentru cladirile detinute de firme nu vor fi diferite de cele actuale, cu exceptia anumitor situatii. Concret, in comunicatul MFP se mentioneaza ca pentru persoanele juridice cota impozitului pe cladiri va fi:

  • 0,1% pentru cladirile rezidentiale;
  • intre 0,25-1,50% pentru cladirile nerezidentiale;
  • intre 5%-10% pentru cladirile a caror valoare nu a fost actualizata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta.

In ceea ce priveste impozitul pentru cladirile nerezidentiale, cota este aceeasi cu cea aplicata in prezent. Mai exact, in Codul fiscal, aflat in vigoare, se mentioneaza ca impozitul se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv.

In schimb, impozitul aplicat cladirilor care nu au fost reevaluate ar putea sa scada, dupa cum se arata in documentul de presa. Astfel, reglementarile propuse de Ministerul Finantelor stabilesc o cota de 5%-10% pentru cladirile a caror valoare nu a fost actualizata in ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinta. Noua valoare este mai mica decat cea aplicabila in prezent, de 10% si 20%.

Codul fiscal mai prevede pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii cinci ani anteriori anului fiscal de referinta o cota de impozitare de 30% si 40%, care insa nu se regaseste in comunicatul transmis de Finante.

Mai mult decat atat, pentru determinarea impozitului pe cladirile detinute de firme, se va elimina obligativitatea de inregistrare in contabilitate a valorii rezultate din rapoartele de evaluare ale cladirilor, mentioneaza MFP.

Astfel, valoarea impozabila va fi, dupa caz:

  • ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;
  • valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;
  • valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului fiscal anterior;
  • valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior.

De asemenea, Noul Codul fiscal mentine valoarea reevaluata la impunerea cladirilor rezidentiale proprietate a persoanelor juridice si nu valoarea impozabila determinata pe baza tipului cladirii, rangului si zonei localitatii, explica MFP.

Motivele acestei decizii sunt reprezentate de faptul ca, pe termen lung, valoarea de piata trebuie generalizata atat la persoanele fizice, cat si la persoanele juridice, in functie de destinatia cladirii, iar in prezent, persoanele juridice utilizeaza o valoare reevaluata si orice alta metoda de determinare a bazei impozabile ar reprezenta un regres fata de ipoteza anterioara, motiveaza Finantele.

In ceea ce priveste valoarea cladirilor care se impoziteaza in prezent, Codul fiscal stabileste ca in cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Aceasta este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce, potrivit reglementarilor in vigoare, cu 15%.

Daca imobilul a fost reevaluat, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a acestuia este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului – persoana juridica.

 

Cabinet de avocat Coltuc

www.coltuc.ro

Read more

finante_frontispiciu

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, în data data de 21 noiembrie 2014,  a fost gazda unei delegaţii din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, delegaţie compusă din domnul Preşedinte Gelu Ştefan Diaconu, domnul Vicepreşedinte Florin Tunaru, domnul Secretar General Octavian Deaconu.

Cu ocazia vizitei de lucru, conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a analizat activitatea Direcţiei regionale pe primele 10 luni ale anului 2014, apreciind ca fiind bună, atât prin prisma indicatorilor de performanţă, cât şi de eficienţă. Dovadă stau rezultatele obţinute în realizarea programului de încasări aferent lunii octombrie, dar şi cumulat pe 10 luni. Astfel:

Programul de încasări aferent lunii octombrie 2014 a fost de 699,29 mii lei, iar totalul încasărilor la Bugetul General Consolidat a fost de 754,22 mii lei, ceea ce înseamnă că Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara a avut un grad de realizare a programului de încasări de 107,86%, din care Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad a avut un procent de 109,97%.

În cadrul aceleaşi întâlniri s-au prezentat, pe de o parte, modificările intervenite în cursul anului în structura organizatorică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, iar pe de altă parte, activitatea Agenţiei în anul în curs, dar şi perspectivele pentru anul 2015. În acest context, un accest deosebit se pune pe activitatea de combatere a evaziunii fiscale, în special în domeniul Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA).

În acest cadru, respectiv de combatere a evaziunii fiscale, o primă măsură luată, constă în faptul că, începând cu data de 01 ianuarie 2015, la nivelul fiecărei Administraţii Judeţene a Finanţelor Publice, se va înfiinţa o structură care va efectua, după o nouă procedură, operaţiuni de înregistrare în scopuri de TVA.

O altă măsură luată şi care se va pune în practică constă în înfiinţarea, începând cu data de 01 ianuarie 2015, a unui Serviciu de Verficări Fiscale regional. Începând cu această data serviciul va deveni operaţional şi va funcţiona în subordinea Direcţiei Generale de Verificări Fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Read more

Dacia_Sandero

Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au crescut cu 19,8% în primele zece luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 86.890 unităţi, consemnând cel mai puternic avans dintre mărcile cu vânzări semnificative, pe o piaţă în urcare cu 1,4%, la 1,49 milioane de maşini.

Cota de piaţă a Dacia în Franţa a avansat la 5,8% în perioada ianuarie-octombrie din acest an, de la 4,91% în primele zece luni ale anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de Asociaţia Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA).

Doar mărcile Lancia şi Jeep au consemnat creşteri mai puternice ale înmatriculărilor de autoturisme noi decât Dacia, însă cu vânzări mult mai mici. Astfel, Lancia a înregistrat un avans de 46,5%, la 5.422 unităţi, iar Jeep de 53,2%, la 1.511 unităţi.

Grupul Renault, de care aparţine Dacia, a înregistrat o creştere importantă a vânzărilor de autoturisme personale în Franţa, de 8,8% în primele zece luni ale anului comparativ cu acelaşi interval din 2013. Cu 383.903 de unităţi vândute, Renault a ajuns la o cotă de piaţă de 25,64% la finalul lunii septembrie.

Grupul Peugeot-Citroen are în continuare cea mai mare cotă de piaţă în Franţa, de 30,37% la finalul primelor zece luni, cu vânzări de 454.858 unităţi.

Dacia Sandero se află pe locul 9 în topul celor mai bine vândute modele de pe piaţa franceză, cu 37.924 de unităţi comercializate şi o cotă de piaţă de 2,5%. În top 100 se mai află Duster, pe locul 11, cu 33.373 de unităţi şi o cotă de 2,2%, Logan MCV II pe locul 64, cu 5.641 unităţi şi o cotă de 0,4%, precum şi Dacia Lodgy, pe poziţia 65, cu 5.589 unităţi şi o cotă de 0,4%.

Înmatriculările de autoturisme noi Dacia din luna octombrie a acestui an au înregistrat, de asemenea, o creştere de 6,8% în comparaţie cu aceeaşi lună din 2013, la 7.755 de unităţi, cu o cotă de piaţă în urcare de la 4,36% la 4,84%, pe o piaţă în scădere cu 3,8%.

Volkswagen, cel mai mare producător auto din Europa, a consemnat un declin de 1,6% al vânzărilor de automobile personale noi în perioada ianuarie-septembrie faţă de acelaşi interval din 2013, de la 197.299 unităţi la 194.097 unităţi.

Vânzările producătorilor francezi au crescut cu 6,1% în primele zece luni ale anului în comparaţie cu acelaşi interval din 2013, la 839.816 unităţi, în timp ce cele ale producătorilor străini au scăzut cu 3,9%, la 657.661 maşini.

Franţa este cea mai mare piaţă a Dacia, cu aproape 94.000 de maşini vândute anul trecut.

Read more