Biroul Electoral Central a avertizat, sâmbătă, că fotografierea sau filmarea buletinului de vot este interzisă. Reacția BEC vine la două zile după ce în mediul online au apărut postări ale unor persoane care se filmează în cabina de vot și publică acele imagini, conform G4media.ro.
„Având în vedere multiplele sesizări privind persoane care se filmează în cabina de vot şi fac publice înregistrările în mediul online, dezvăluindu-şi opţiunea de vot şi încălcând secretul votului, Biroul Electoral Central atrage atenţia asupra caracterului ilicit al acestui comportament. Aceste acţiuni contravin dispoziţiilor art. 37 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora „mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept”. De asemenea, acestea încalcă prevederile art. 11 alin. (1) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D/2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru preşedintele României din anul 2025 în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate, care stipulează că „fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă”, se arată într-un comunicat al BEC.
Aceste acțiuni atrag contravenții, iar sesizările primite se vor trimite Inspectoratului General al Poliției Române.
„Astfel de acţiuni se circumscriu contravenţiilor prevăzute de art. 55 lit. m) din Legea nr. 370/2004 şi pot atrage răspunderea contravenţională, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare, sesizările primite fiind transmise către Inspectoratul General al Poliţiei Române”, a încheiat BEC.

Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a ajuns la 2,28% din Produsul Intern Brut (PIB) după numai trei luni din an, peste deficitul de anul trecut, care s-a situat la 2,04% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Creștere semnificativă a deficitului

Creșterea deficitului ca procent din PIB după numai un trimestru din an este un semnal îngrijorător, în contextul în care România trebuie să reducă deficitul în acest an, de la 9,3% din PIB la 7% din PIB.

În termeni valorici, deficitul bugetar a crescut la 43,66 miliarde de lei în primele trei luni din an, față de 35,88 miliarde lei, în primele trei luni din 2024.

Veniturile statului au crescut în primele trei luni, dar cu numai 6,9%, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 10,1%.

Veniturile totale au însumat 141,32 mld lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creștere cu 6,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, accize și venituri nefiscale. Totodată se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări mai mari de TVA în primele trei luni an/an și efect de bază ridicat) și fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,12 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au crescut cu 0,11 puncte procentuale.

Cheltuielile au explodat

Cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 22,27 mld lei, în creștere cu 2,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 63,64 mld lei în creștere cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 3 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 825,64 mil lei

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,18 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (455,35 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 4,96 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,60 mld lei, în scădere cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 25,06 mld lei, cu 11,37% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 22,50 mld, scrie b1tv.ro.

Sindicatele CFR Călători amenință că vor declanșa greva generală și că vor organiza proteste în cascadă, în stradă. Lucrătorii feroviari cer guvernului să adopte bugetul companiei până pe 16 mai.
Sindicaliștii subliniază importanța adoptării rapide a bugetului CFR Călători de către Guvern. Fără un buget, sindicatele spun că nu pot negocia un nou Contract Colectiv de Muncă pentru perioada 2025-2026.
În plus, printre revendicările formulate de sindicaliști se numără și plata compensației către CFR din partea Autorității pentru Reformă Feroviară, la nivelul prevăzut în proiectul de buget aferent anului 2025, după cum relatează publicația Club Feroviar.
Președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, Rodrigo Gabriel Maxim, solicită ca în bugetul companiei să fie incluse fondurile necesare actualizării Anexei 1, având în vedere rata inflației de 12,5%. De asemenea, liderul sindical subliniază că măsura ar trebui să se aplice și pentru salariul minim brut pe economie din 2025, inclusiv în ceea ce privește grila coeficienților de ierarhizare.
În cazul în care revendicările lor nu vor fi soluționate, sindicatele din CFR anunță că vor organiza cel puțin 10 mitinguri de protest, în zilele următoare. Un alt miting sindical va avea loc la sfârșitul lunii iunie, urmat de încă unul în a doua jumătate a lunii iulie.
Dacă nu se va ajunge la o înțelegere cu conducerea, „începând de la o dată ce se va stabili ulterior în funcție de timpul necesar pentru parcurgerea etapelor legale, probabil în a treia decadă a lunii iulie 2025, va fi declanșată greva generală la CFR Călători”.
Ministerul Transporturilor a anunțat recent bugetul CFR Călători pentru anul 2025, bazat pe un profit estimat de trei milioane de euro. Conform proiectul de buget, salariile lucrătorilor obișnuiți vor fi reduse. Pe de altă parte indemnizațiile directorului general, ale directorului financiar și ale membrilor Consiliului de Administrație sunt planificate să crească, scrie b1tv.ro.

Meteorologii ANM au emis prognoza pe patru săptămâni, iar la începutul lunii mai temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale perioadei, urmând ca spre finalul lunii ele să scadă.

Săptămâna 28 aprilie- 5 mai

Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele specifice perioadei în majoritatea regiunilor țării, în special în vest și la munte. Cantitatea de precipitații va fi deficitară la nivelul întregii țări, mai ales în zonele montane.

Săptămâna 5-12 mai

Valorile termice vor fi mai mari decât cele normale acestui interval, în cea mai mare parte a țării, mai ales în sud. Regimul pluviometric va fi mai mare decât cel normal în vest, nord-vest, centru, dar și la munte. În restul regiunilor vor fi mai aproapiate de cele specifice perioadei.

Săptămâna 12-19 mai

Temperaturile se vor apropia de cele normale datelor din calendar, în toată țara. Cantitatea precipitațiilor va fi ușor excedentară în majoritatea regiunilor țării, în special la munte.

Săptămâna 19-26 mai

Valorile termice vor fi aproapiate intervalului de timp, în întreaga țară. Regimul pluviometric va fi ușor deficitar în nord-vest și apropiat de cel normal pentru această perioadă în celelalte regiuni, scrie b1tv.ro.

Elevii vor intra de miercuri, după finalizarea cursurilor, într-o minivacanță de patru zile, cu prilejul zilei de 1 Mai, urmând să se întoarcă la școală luni, 5 mai. Vacanța de vară va începe pe 20 iunie, după terminarea cursurilor. Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie.
La clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie.
Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie, scrie agerpres.ro.
Anul școlar viitor va debuta pe 8 septembrie.

Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican.
‘Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o personalitate profundă, apreciată și de poporul român. O prețuire evidențiată în mod deosebit cu ocazia vizitei apostolice în România, în anul 2019. Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. De asemenea, steagul României în bernă se mai arborează la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiunile ce navighează sub pavilion românesc’, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă acestea arborează drapelul României la domiciliu sau la adresa de reședință.
Totodată, posturile de radio și de televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul în mod corespunzător.
Decizia privind declararea zilei de doliu național a fost luată în baza Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României de către autoritățile și instituțiile publice, potrivit căreia drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu național stabilite de Guvern, scrie agerpres.ro.

Bugetarii care doresc vouchere de vacanță în 2025 vor trebui să respecte noi condiții, respectiv să contribuie cu 800 de lei din fonduri proprii pentru un pachet turistic de minimum 1.600 de lei și să semneze o declarație pe propria răspundere. Potrivit noilor norme metodologice, bugetarii vor primi 800 de lei din partea statului doar dacă demonstrează că au achiziționat un pachet turistic de cel puțin 1.600 de lei și dacă semnează o declarație pe propria răspundere prin care se angajează să respecte condițiile impuse, informează Avocatnet.ro.
Conform OUG nr. 8/2009, instituțiile publice vor putea oferi vouchere de vacanță în cuantum de 800 de lei doar salariaților care au un salariu net de cel mult 8.000 de lei în luna anterioară acordării.
De asemenea, suma primită poate acoperi maximum 50% din valoarea unui pachet turistic, iar restul trebuie suportat de beneficiar. Cu alte cuvinte, statul oferă 800 de lei, iar angajatul trebuie să contribuie cu o sumă egală, din fonduri proprii.
Pentru a beneficia de acest ajutor, bugetarii trebuie să prezinte două documente:

-Factura care dovedește achiziția unui pachet turistic de cel puțin 1.600 de lei;
-Declarația pe propria răspundere, care trebuie să conțină angajamentul că persoana acceptă primirea voucherelor în cuantumul și condițiile prevăzute de lege și că va contribui personal cu suma de 800 de lei pentru achiziționarea unui pachet turistic în valoare totală de cel puțin 1.600 de lei.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, a explicat noua procedură astfel: „Omul depune declaraţia pe proprie răspundere, prin care își asumă că va primi acei bani, îi va cheltui și va cofinanța cu 800 de lei un pachet turistic. În clipa respectivă îi vor fi virați cei 800 lei din partea angajatorului pe card, după care omul va merge în vacanță, va avea o factură, va plăti 1.600 lei și atât.”
Ministrul a menționat și că ANAF va face controale aleatorii pentru a verifica dacă banii au fost folosiți conform legii: „ANAF-ul (Agenția Națională de Administrare Fiscală) va face aceste controale random în rândul mai multor beneficiari, va putea să vadă dacă, în dreptul CNP-ului lui X, care a primit cei 800 lei, a fost făcută o plată de minim 1.600 lei și apare o factură din partea unei unități de cazare autorizate de către Ministerul Turismului.”
Modelul de declarație este specificat că suma de 800 de lei poate fi folosită și fracționat, nu doar într-o singură tranșă.
Atenție însă, falsul în declarații se pedepsește conform Codului penal, cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă informațiile oferite nu corespund realității.

Elevii se vor întoarce luni la cursuri din vacanța prilejuită de Sărbătorile Pascale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării. Vacanța de vară va începe pe 20 iunie, după terminarea cursurilor. Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie.
Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie.
Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie.
Anul școlar viitor va debuta pe 8 septembrie, scrie agerpres.ro.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării va organiza o sesiune specială a Evaluării Naţionale la începutul lunii iulie, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat Sorin Ion, potrivit Agerpres.ro.
Potrivit acestuia, pe 2 iulie va avea loc proba de Limba şi literatura română, iar pe 3 iulie proba la Matematică. Elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe 4 iulie proba de limba şi literatura maternă.
„Ceea ce putem anunţa astăzi este că, analizând necesitatea, o să organizăm o sesiune specială de Evaluare Naţională. În perioada Evaluării Naţionale (sfârşitul lunii iunie – n.r.) avem câţiva copii la competiţii internaţionale, atât ştiinţifice cât şi sportive. Prin urmare, după evaluarea mare şi înainte de repartizarea la liceu, ca să putem să le dăm aceleaşi şanse, mai precis în 2 iulie – Limba şi literatura română şi 3 iulie – Matematică, respectiv 4 iulie – limba şi literatura maternă. La începutul lunii iulie organizăm o sesiune specială. Nu este vorba de foarte mulţi copii, dar este vorba despre un principiu – să le dăm aceleaşi şanse. Probabil că vor fi de ordinul zecilor (copii – n.r.)”, a spus secretarul de stat.
Calendarul privind Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2024 – 2025, este următorul:

* 10 – 13 iunie: înscrierea la examen

* 23 iunie: Limba şi literatura română – probă scrisă

* 25 iunie: Matematică – probă scrisă

* 27 iunie: Limba şi literatura maternă – probă scrisă

* 3 iulie: afişarea rezultatelor iniţiale (până la ora 12,00), vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor (în intervalul orar 14:00 – 18:00)

* 4 – 5 iulie: vizualizarea lucrărilor şi depunerea contestaţiilor

* 6 – 9 iulie: soluţionarea contestaţiilor

* 10 iulie: afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor.