Numărul pasagerilor care au călătorit cu trenul, în 2024, a fost de 70,802 milioane, în scădere cu 4,7% comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, distanța medie de transport a unui pasager a fost superioară anului 2023 în transportul feroviar cu 1,4%.
În ceea ce privește transportul feroviar de mărfuri, volumul a înregistrat scădere cu 12% față de anul precedent, ca urmare a evoluțiilor negative ale tuturor componentelor. Astfel, au fost transportate 43,025 milioane de tone de mărfuri, din care 79% în transport național. Parcursul tarifar al mărfurilor a înregistrat scădere cu 11,2%, înregistrându-se creștere doar la tranzit, cu 9,6%.
Ponderi semnificative în totalul mărfurilor transportate au fost înregistrate pentru diviziunile cocs, produse rafinate din petrol (24,5%) și cărbune și lignit, țiței și gaze naturale (18,3%).
Referitor la parcursul mărfurilor, 32,4% din total este reprezentată de diviziunea cocs, produse rafinate din petrol, iar 15,9% de produse agricole, din vânătoare și silvicultură, pește și alte produse din pescuit.
Datele INS relevă, totodată, faptul că majoritatea indicatorilor tehnico-economici de utilizare a parcului de vehicule în transportul feroviar au consemnat o evoluție negativă, comparativ cu anul 2023, o dinamică pozitivă fiind doar în ceea ce privește timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă (zile), respectiv o creștere cu 19,1%, scrie agerpres.ro.

Carrefour a început o amplă campanie de retragere și rechemare de la consumatori a 12 sortimente de paste alimentare marca Carrefour Classic, fabricate de Ghigi 1870 S.p.A., indiferent de lot sau termen de valabilitate. Măsura a fost luată după ce s-a constatat că produsele nu aveau menționat pe etichetă posibilul conținut de muștar, un important alergen care poate provoca reacții severe persoanelor sensibile.
Produsele au fost vândute în principalele orașe din țară, inclusiv București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Sibiu, Ploiești, Arad, Oradea și Galați, în cele peste 300 de magazine ale rețelei.
Sortimentele retrase includ diverse tipuri de paste, atât obișnuite cât și integrale: Fusilli, Farfalle, Conchigliette, Penne Rigate, Spaghetti, Mezze Penne, Mezze Maniche și Tortiglioni.
Consumatorii care dețin aceste produse sunt sfătuiți să nu le consume, în special persoanele alergice la muștar, și să le returneze în orice magazin Carrefour din rețea. Contravaloarea va fi restituită fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, scrie stiripesurse.ro.

Câștigul salarial mediu net a crescut la 5.351 lei în luna februarie 2025, fiind mai mare cu 23 lei (+0,4%) față de luna anterioară, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de statistică (INS). Câștigul salarial mediu brut a fost 8.932 lei, cu 22 lei (+0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2025.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (11.619 lei) și în fabricarea produselor din tutun (10.860 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.263 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.345 lei).
Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%.
Indicele câștigului salarial real a fost 104,5% în luna februarie 2025 față de luna februarie 2024. Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% în luna februarie 2025 față de luna ianuarie 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 249,3%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025.
‘În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației’, precizează INS, conform agerpres.ro.

În România, peste 250.000 de locuințe sunt neocupate, iar acest număr continuă să crească într-un ritm alarmant. Conform datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, locuințele goale ar putea umple un județ de dimensiunea Brașovului. Creșterea acestui tip de locuințe a fost de 70% între cele două recensăminte, în timp ce numărul total al locuințelor a crescut cu doar 13%. Aproape un sfert din stocul total de locuințe din țară sunt neocupate, iar aceste locuințe variază de la reședințe principale în care proprietarii nu locuiesc permanent, până la case de vacanță sau reședințe secundare lăsate goale, relatează HotNews.ro.
Cele mai multe locuințe goale se află în Capitală, cu un număr de peste 200.000 de unități locative neocupate. Totodată, județele din sudul și vestul țării sunt cele mai afectate de acest fenomen, cu Mehedinți, Caraș-Severin și Vâlcea în fruntea listei. În aceste județe, aproape 40% din locuințele existente sunt neocupate. În termeni absoluți, Capitala rămâne lider, însă în termeni relativi, județele menționate sunt mult mai afectate de problema locuințelor goale.
Județul Iași a înregistrat o creștere semnificativă a locuințelor goale, cu aproape 3 ori mai multe locuințe neocupate față de 2011. De la aproximativ 41.000 de locuințe goale în urmă cu câțiva ani, numărul acestora a ajuns la aproape 130.000. Această explozie a locuințelor neocupate reflectă o tendință mai largă de mutare a populației în alte regiuni ale țării sau chiar în afaceri care nu necesită stabilirea unei locuințe permanente în anumite zone.
Conform statisticilor, mai mult de jumătate dintre locuințele goale sunt în mediul urban (50,3%), iar 80% din casele de vacanță se regăsesc în zonele rurale. De asemenea, majoritatea caselor de vacanță sunt concentrate în județele Prahova, Buzău, Argeș și Cluj. În aceste județe, de regulă, locuințele sunt folosite mai mult pentru relaxare și petrecerea vacanței, dar rămân goale o mare parte din an.
Pe lângă creșterea locuințelor goale, un alt fenomen observat în ultimele statistici este scăderea numărului de locuințe secundare. În 2011, existau 1,25 milioane de locuințe secundare, iar acum acest număr a scăzut la aproximativ 930.000. Această scădere a locuințelor secundare este legată de schimbările comportamentale ale populației și de migrarea către alte zone unde cererea pentru locuințe este mai mare.
Creșterea numărului de locuințe neocupate ridică întrebări importante pentru piața imobiliară din România, dar și pentru economiile locale. Locuințele goale, multe dintre ele fiind în zone periferice sau mai puțin dezvoltate, reflectă o problemă semnificativă privind gestionarea eficientă a resurselor imobiliare și impactul acestora asupra pieței muncii. De asemenea, multe dintre aceste locuințe goale ar putea fi utilizate mai eficient, dacă ar exista o politică națională mai clară în privința locuințelor și d

Cotaţiile la ţiţei înregistrau miercuri cel mai puternic declin din ultimii patru ani, în timp ce cotaţiile unor materii prime, inclusiv metalele de bază, au scăzut, în contextul intensificării războiului comercial dintre China şi SUA.
Pieţele bursiere din Asia şi cele din America de Nord şi-au extins scăderea, în condiţiile în care taxele vamale combinate impuse de SUA la importurile din China au ajuns la 104%, sporind temerile privind o recesiune mondială.
„Cotaţiile la ţiţei scad în continuare, pe fondul semnelor de escaladare a războiului comercial. Cotaţiile la cupru s-au redus cu aproape 10%, după ce preşedintele Trump a anunţat noi taxe vamale”, au apreciat analiştii de la ANZ. De asemenea, OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a anunţat în mod neaşteptat că va continua cu planurile de a majora producţia de ţiţei.
Marţi, SUA au anunţat că taxele vamale mai ridicate la importurile din China vor intra în vigoare imediat după miezul nopţii, chiar dacă oficialii de la Washington se grăbesc să înceapă discuţii cu alţi parteneri comerciali afectaţi de tarife.
Temerile privind reducerea cererii de petrol, alimentate de extinderea războiului comercial dintre China şi SUA, primele două economii mondiale, şi majorarea perspectivelor privind aprovizionarea au dus la cel mai sever declin din ultimii patru ani al cotaţiilor la ţiţei.
„Măsurile de retorsiune agresive ale Chinei diminuează şansele unui acord rapid între cele mai mari economii mondiale, sporind temerile privind o recesiune globală”, a explicat Ye Lin, vicepreşedinte în cadrul Rystad Energy, scrie Agerpres.ro.
Analiştii se aşteptau ca cererea de petrol a Chinei să crească cu până la 100.000 de barili pe zi (bpd) dar „aceste previziuni sunt acum incerte, din cauza războiului comercial, deşi măsurile solide de stimulare a consumului intern ar putea atenua pierderile”, a adăugat Ye Lin.
Din 2 aprilie, când SUA au anunţat taxe vamale mai ridicate asupra partenerilor comerciali, cotaţiile la ţiţei au pierdut aproximativ o cincime din valoare, cel mai sever declin timp de cinci zile din martie 2022 până în prezent.
La Shanghai Futures Exchange cotaţiile la metalele de bază au scăzut, în special la cupru şi minereu de fier, pe fondul temerilor privind o recesiune globală. China este cel mai mare consumator de metale din lume.

Curtea Constituțională a decis că foștii ofițeri de informații SRI și SIE pot să ocupe funcții de conducere în judecătorii, tribunale, curți de apel și Parchete. Decizia nu este valabilă pentru cei care au făcut parte din Securitatea comunistă, care rămân cu această interdicție, conform deciziei CCR.
Este vorba despre o decizie a judecătorilor de la Curtea Constituțională prin care s-a înlocuit această sintagmă – „respectiv care au făcut parte din serviciile de informații” – din articolele de lege care fac referire la statutul judecătorilor și la statutul procurorilor, ceea ce înseamnă că pot face parte din conducerea instanțelor de judecată: judecătorii, tribunale, curți de apel, dar și la parchete, inclusiv foști ofițeri de informații din Serviciul Român de Informații și din Serviciu de Informații Externe.
Astfel, în următoarea perioadă, având în vedere această decizie a Curții Constituționale, care are și aplicabilitate imediată, pot face parte din conducerea instanțelor de judecată și a parchetelor persoane care au lucrat pentru SIE și SRI și care nu mai fac parte din sistem.
Se păstrează această interdicție cu privire la persoanele care au făcut parte din Securitatea comunistă.
Judecătorii au fost sesizați să ia o decizie în legătură cu discriminarea care a fost invocată în ceea ce privește aceste persoane care au făcut parte din serviciile secrete.
Vom vedea care vor fi primii ofițeri de informații care au făcut parte din serviciile secrete, care vor aplica și vor candida pentru funcții de conducere în tribunale, curți de apel și parchete, scrie antena3.ro.

Scăderea prețului țițeiul înseamnă carburanți mai ieftini, inclusiv pentru șoferii din România. Dar, deși plătim mai puțin la pompă, nu este neapărat o veste bună pentru noi. Acest lucru poate fi și un semn de încetinire economică pe plan global, chiar recesiune.
Țițeiul a continuat să scadă pe burse după anunțul președintelui american Donald Trump de a crește taxele vamale. De exemplu, petrolul pe bursa americană a ajuns la 64 dolari pe baril și la cel mai scăzut nivel din 2021 încoace, din vremea pandemiei. Asta arată îngrijorări ale pieței că ar putea escalada acest război comercial și că ar putea să deranjeze cererea globală de carburanți odată cu economia.
În plus, ce mai știm este că statele OPEC au convenit să majoreze producția inclusiv în luna mai. Prin urmare, sunt așteptate ieftiniri și la benzinăriile din România, chiar mai mari decât cele pe care le-am văzut în ultima perioadă.
Pentru că au fost câteva ieftiniri repetate, unele benzinării au scăzut prețul chiar și acum, în weekend, și vedem că, în medie, un litru de benzină ajunge la 7,27 lei, iar motorina la 7,45 lei. Asta înseamnă că plătim cam cu 20 lei mai puțin pentru un plin.
Pe de altă parte, chiar dacă vedem pe bursele internaționale că și energia s-a mai ieftinit în această perioadă, nu ne putem aștepta și la facturi mai mici în România, din contră, vor crește de la finalul lunii iunie.
Pentru moment, Guvernul a decis să prelungească aceste plafoane pentru încă trei luni. Acum plătim 0,68 RON pentru un consum mic, sub 100 de kilowați oră, până la un leu și 0,30 RON pentru un consum mare, de peste 300 de kilowați oră, dar apoi, după luna iulie, cei mai mulți consumatori vor plăti mai mult după expirare energie la un ban pe kilowatt-oră și e complet nesustenabil.
Bineînțeles, totul depinde de cum va evolua piața în următoarele luni și eventualele șocuri, dar dacă ar rămâne la nivelul anunțat acum de unii furnizori, facturile s-ar putea dubla pentru cei mai mulți consumatori, conform stirileprotv.ro.

România are aproximativ patru milioane de persoane inactive economic, respectiv fără loc de muncă și care nu caută activ angajare, arată datele unui studiu realizat de o platformă online pentru locuri de muncă.
Potrivit Delucru.ro, din totalul celor fără loc de muncă, peste două milioane și-ar dori să muncească, însă nu știu cum să o facă într-o economie digitalizată, unde platformele clasice de joburi presupun abilități digitale minime.
‘Transformarea digitală a economiei a adus beneficii multiple pe piața muncii, dar a și creat o prăpastie între cei incluși digital și cei excluși. România se află constant pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește alfabetizarea digitală: doar 28% dintre cetățeni aveau în 2023 competențe digitale de bază sau peste, comparativ cu media UE de 55%. Disparitatea este mai profundă în rândul populației vulnerabile. Doar 25% dintre femeile de peste 65 de ani dețin competențe digitale de bază, față de peste 70% dintre tinerele de 25-34 de ani. Această diferență de acces la instrumentele digitale conduce la o excludere involuntară de pe piața muncii’, se precizează în analiza de specialitate.
Din eșantionul de patru milioane de persoane inactive economic, mare parte – persoane peste 45 de ani, fără competențe digitale, din mediul rural sau urban periferic – continuă să se bazeze pe metode tradiționale de angajare, însă doar 2% dintre ei își găsesc de lucru prin recomandări personale și doar 1% prin anunțuri în ziare sau la aviziere locale.
De asemenea, 4% reușesc să ocupe un post prin prezentarea directă la firme, dar cu efort logistic și lipsă de transparență, în timp ce 1% prin agențiile de stat pentru ocuparea forței de muncă.
În acest context, platforma DeLucru.ro răspunde nevoii de a crea un spațiu simplu, prietenos și accesibil pentru toți cei care vor să muncească, dar nu pot naviga platformele clasice de recrutare și oferă: crearea unui cont e utilizator în câțiva pași simpli; posibilitatea de a aplica sau publica un anunț de muncă fără abilități tehnice avansate; acces prin telefon sau SMS, cu asistență dedicată pentru cei nefamiliarizați cu mediul digital; oferte de muncă part-time, ocazională, sezonieră sau cu ziua, inclusiv pentru muncitori necalificați sau persoane aflate la început de drum.
DeLucru.ro este o platformă pentru toți cei care vor să găsească rapid un loc de muncă, indiferent de nivelul de competențe digitale sau profesionale.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și la propunerea Ministerului Finanțelor, a fost publicat, în transparență decizională, un act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi, de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 1,5 miliarde de lei, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu obligațiile care le revin.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare după ce va fi adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial al României.

Modalitatea de acordare a împrumuturilor soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, potrivit unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sunt în implementare 7.659 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, iar, în cazul unora dintre ele unitățile administrativ-teritoriale, au dificultăți în asigurarea resurselor financiare, din bugetele locale, pentru plata cheltuielilor neeligibile sau a cofinanțării.

„Prin această măsură, sprijinim unitățile administrativ-teritoriale care au înregistrat dificultăți în continuarea proiectelor, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. Finalizarea proiectelor are, ca principal obiectiv, creșterea calității serviciilor publice pentru cetățeni”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Prin mecanismul propus, se creează atât posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora, cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv, 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv, respectiv 2 puncte procentuale pentru scadențe între 5 și 10 ani inclusiv. Împrumuturile pot beneficia de o perioadă de grație de 12 luni, iar rambursarea acestora se poate face între 1 și 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Creditele contractate, conform proiectului de act normativ, constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților. Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 de milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele municipiului București – câte 30 de milioane de lei, municipiile – câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele au plafoane nelimitate.

Termenul-limită de depunere, la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2025.