Economistul Cristian Popa, membru al bordului Băncii Naționale, arată că în acest moment România este în pericol să piardă fonduri din PNRR, pentru că stadiul este mult întârziat. Popa explică faptul că PNRR înseamnă în primul rând reformă, iar România mai are doar 2 ani la dispoziție să accelereze procesul, altfel banii se vor pierde.
”Stadiul PNRR: mult întârziat. Rămâne însă oportunitatea pe care nu ne permitem să o ratăm. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cea mai ambițioasă inițiativă de reforme și investiții pe care România a avut-o vreodată la dispoziție. Cu o alocare totală de 28,5 miliarde euro (13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi), PNRR ar trebui să accelereze modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației publice și îmbunătățirea sectoarelor esențiale precum sănătatea și educația, cu bani europeni.
Cu toate acestea, România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni.
În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv.
Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră.
Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd. Vom reuși să creștem rata de absorbție a fondurilor?”, arată Cristian Popa, conform stiripesurse.ro.

Alertă alimentară în România. Un produs care poate produce arsuri bucale a fost retras de la rafturi. Un lot de covrigi cu ciocolată cu lapte sau ciocolată neagră vândut în magazinele Lidl din România este retras întrucât consumul ar putea provoca o senzaţie de arsură şi leziuni la nivelul gurii. Clienţii sunt sfătuiţi să nu consume aceste produse şi să le returneze, urmând a primit contravaloarea lor.
Conform informaţiilor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), producătorul Felföldi Édességgyártó Kft. recheamă produsul ”Alpenfest Covrigi cu sare şi ciocolată sortaţi, 140g” cu termenul de valabilitate 28.02.2025 şi lotul 8511.
”Nu se poate exclude faptul că, în urma consumului produsului menţionat, acesta poate provoca o senzaţie de arsură şi leziuni la nivelul gurii. Din cauza acestui potenţial risc pentru sănătate, clienţii trebuie să fie conştienţi de retragere şi să nu consume produsul afectat”, se arată în informare.
Lidl România a iniţiat rechemarea produselor afectate de la consumatori. Produsele pot fi returnate în toate magazinele Lidl, iar contravaloarea lor va fi returnată, nefiind nevoie de prezentarea bonului fiscal.
Rechemarea vizează doar produsele ”Covrigi cu sare şi ciocolată neagră” şi ”Covrigi cu sare şi ciocolată cu lapte” cu termen de valabilitate 28.02.2025. Alte produse ale producătorului Felföldi Édességgyártó Kft., respectiv alte produse din gama Alpenfest vândute de Lidl România nu sunt afectate de rechemare, scrie stiripesurse.ro.

Guvernul a stabilit, joi, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată, va fi actualizat anual în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
”Este mecanismul de calcul european care va fi aplicat și în România. Iar această reformă asumată de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență va aduce predictibilitate evoluției salariului minim brut, care, vă reamintesc, acum este la nivelul de 4.050 lei lunar. În cursul anului trecut, a fost aprobat de Guvern și ulterior de Parlament proiectul de lege în acest sens, dar, HG adoptată astăzi detaliază aplicarea modului de actualizare anuală a salariului minim. Și este de menționat faptul că și în preambulul acestei hotărâri, dar și după, pe parcursul aplicării ei, partenerii sociali sunt și vor fi implicați în calendarul anual de implementare, atât în comisia de dialog social din cadrul ministerului, cât și în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social”, a explicat Constantin într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, conform tvrinfo.ro.

Peste 900 de cazuri de rujeolă şi două decese au fost raportate luna trecută, anunţă Institutul Naţional de Sănătate Publică. Cele mai multe îmbolnăviri au fost înregistrate în judeţele Satu Mare, Neamţ şi Buzău. O fetiţă de cinci luni – neeligibilă la vaccinarea cu serul care asigură protecţie împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei – şi un bărbat de 51 de ani, cu multiple comorbidităţi şi despre care nu sunt date legate de vaccinare, au murit în cursul lunii trecute din cauza rujeolei.
Autorităţile amintesc că de la începutul lui 2023 au fost anunţate peste 28.000 de cazuri confirmate cu rujeolă şi 24 de decese din această cauză. Rujeola, cunoscută şi ca pojar, este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii – un bolnav din patru are nevoie de spitalizare şi pentru unul din 1.000 rujeola este mortală. INSP mai aminteşte că vaccinul ROR protejează împotriva acestor boli, scrie romania-actualitati.ro.

Primăvara anului 2025 vine cu schimbări majore din punct de vedere meteorologic. Dacă inițial era de așteptat ca de Paște să ningă, noile date arată că ninsorile vor apărea doar în martie, iar în aprilie se așteaptă o încălzire semnificativă.
În ciuda prognozelor de încălzire, există posibilitatea unor episoade scurte de vreme rece sau chiar ninsori târzii. Astfel de fenomene ar putea aduce perioade scurte cu ninsori în România, chiar și primăvara.
Se pare că primăvara își va intra cu adevărat în drepturi abia în jurul sărbătorilor pascale. Temperaturile prognozate pentru perioada Paștelui indică valori apropiate de 20 de grade Celsius, ceea ce ar putea transforma sărbătorile într-un prilej perfect pentru plimbări în parc sau chiar mici excursii. Luna aprilie pare să marcheze tranziția definitvă către sezonul cald, anunțând zile însorite și temperaturi mai blânde.
În aprilie 2025, temperaturile pe timp de zi, în București, sunt estimate să atingă valori medii de 18 grade, în timp ce noaptea, mercurul din termometre ar putea coborî până la 7 grade.
În trecut, au fost înregistrate extreme de până la 32°C și, respectiv, -12°C în această lună. De asemenea, se anticipează o perioadă ploioasă, cu aproximativ 11 zile de precipitații, dintre care unele ar putea include averse de ninsoare.
De Paște, care în 2025 cade pe 20 aprilie, prognozele actualizate sugerează temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, scrie romaniatv.ro.

„Statul este pentru cetățean, nu cetățeanul pentru stat! Serviciile publice trebuie să fie servicii acordate cetățenilor, nu activități generatoare de profit”, a precizat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, în conferința de presă susținută astăzi, la București, în cadrul căreia a anunțat abrogarea unor tarife plătite de cetățeni pentru un serviciu public, prestat de o instituție aflată în subordinea ministerului.
Este vorba despre scutirea de la plată a tarifului pentru obținerea extrasului de carte funciară pentru informare, atunci când solicitantul este însuși proprietarul imobilului. Pentru implementarea măsurii în sistemul on-line este necesar un termen de cel mult 5 luni, iar fizic, la ghișeu, măsura se va implementa în cel mult 2 luni, astfel, din 10 aprilie, aceste servicii devin gratuite pentru proprietari din primăvară, respectiv din vara acestui an, a precizat ministrul, adăugând că vor fi abrogate și tarifele de extras de plan cadastral și cele de primă înregistrare.
În 2024, au fost eliberate 3.5 milioane de extrase de carte funciară pentru informare, pentru care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, a încasat 60 milioane de lei de la cetățeni.
„Atunci când cerem un extras de carte funciară trebuie să plătim pentru acest serviciu, deși ne adresăm unei instituții publice, finanțate din bani publici, iar serviciul este prestat de un angajat plătit din fonduri publice. Astăzi, această taxă este de 20 și 25 de lei, și se adună anual aproape 60 de milioane de lei de la cetățeni. Eliminăm această taxă! Acest serviciu va fi gratuit pentru proprietarii terenurilor și imobilelor! Mai mult respect pentru cetățenii care plătesc taxe!”, a declarat ministrul Cseke Attila.
Ministrul a mai adăugat: taxa va fi în continuare plătită de dezvoltatorii imobiliari care cer date cadastrale pentru proprietăți multiple, sau pentru persoanele care solicită extras de carte funciară pentru imobile care sunt în proprietatea altei persoane.

În timp ce Guvernul încearcă să limiteze deficitul uriaș, care poate duce țara în incapacitate de plată, unii directori și președinți de regii și companii de stat bagă lunar în buzunar mii sau chiar zeci de mii de euro, relatează antena3.ro. A devenit notoriu cazul directorului general de la Romsilva, care încasează echivalentul a 5.000 de euro pe lună. Nu este, nici pe departe, un caz izolat și nici cel mai sfidător salariu în vremuri de austeritate. Salarii foarte mari sunt și la Compania Națională de Investiții Rutiere, și la alte instituții și autorități unde statul este gestionar.
„Aproape jumătate dintre Direcțiile silvice județene au pierderi de milioane de lei. Cu toate acestea, Romsilva are bani de prime de pensionare. Doar anul trecut, aici au fost oferite prime de pensionare în valoare de 170 de milioane de lei.
Instituția este condusă de Marius-Dan Sîiulescu, care câștigă lunar 25.000 lei de la stat, mai mult decât câștigă premierul sau președintele țării.
Direcția Silvică Arad este condusă de Teodor Țigan, care a beneficiat de o primă de 100.000 euro în trecut de la Romsilva. Țigan a fost reangajat, iar acum încasează de la stat anual peste 470.000 lei, adică undeva la 39.000 lei pe lună, echivalentul a aproape 8.000 de euro.
În subordinea Ministerului Transporturilor se află Compania Națională de Investiții Rutiere. În plină austeritate, această companie de stat a cerut triplarea indemnizației pentru membrii din Consiliul de Administrație.
Concret, s-a dorit ca indemnizația să ajungă la 27.000 lei, brut. Însă, din informațiile Antena 3 CNN, această propunere nu a fost acceptată.
Ceva mai rapid s-au mișcat cei de la Administrarea Infrastructurii Rutiere, care și-au dublat indemnizațiile de membri în C.A. încă de anul trecut. Situația este replicată și în alte companii din Transporturi. La Autoritatea Aeronautică, directorul general Nicolae Stoica primește peste 327.000 lei anual.
Salariile cu adevărat uriașe sunt la nivelul conducerii Băncii Naționale a României, chiar dacă acesta nu este, totuși, o instituție bugetară în sens uzual. Topul este dominat de guvernatorul Mugur Isărescu, cu peste 1.000.000 lei venit anual sau undeva la 90.000 lei pe lună. Leonardo Badea, prim-viceguvernator, încasează, și el, aproape 1.000.000 lei pe an de la BNR.
La Exim Banca Românească, fostul Eximbank, președintele Traian Halalai a avut un venit de aproape 1,5 milioane de lei în 12 luni. Asta înseamnă circa 25.000 de euro/lună. Trebuie precizat că la această bancă statul român este acționar majoritar, cu aproape 99%.
Salarii foarte mari găsim și la ANRE, instituția care se ocupă de reglementările în domeniul energiei. Vicepreședintele ANRE Mircea Man a încasat într-un singur an peste 700.000 lei, adică undeva la peste 11.000 euro lunar. Un alt vicepreședinte ANRE, Gabriel Andronache, a avut un venit anual mai modest, de ‘doar’ 339.000 lei.

Proiectele de investiții în agricultură și cele pentru dezvoltarea mediului rural au primit, până în prezent, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fonduri nerambursabile în valoare totală de 226,3 milioane de euro.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis joi AGERPRES, plățile au fost efectuate în conturile a 489.821 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități locale în intervalul decembrie 2024 – ianuarie 2025 și sunt destinate atât decontării investițiilor realizate în cadrul proiectelor pentru care au fost încheiate contracte de finanțare, cât și susținerii măsurilor de mediu și climă.
Din totalul plăților efectuate de AFIR, 142,4 milioane de euro sunt achitate către beneficiarii intervențiilor derulate prin Planul Strategic 2023 – 2027, iar 84 de milioane de euro revin beneficiarilor proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
Totodată, tinerii fermieri au beneficiat de plăți consistente în această perioadă, mai exact de 48,8 milioane de euro, subliniază AFIR.
Pentru beneficiarii exploatațiilor agricole și pomicole, Agenția a transferat 22,4 milioane de euro, iar pentru investiții în drumuri agricole și infrastructura de irigații s-au plătit 7,3 milioane de euro.
De asemenea, în contul Grupurilor de Acțiune Locală au fost efectuate plăți de 10,6 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților locale.
Fondurile europene nerambursabile sunt acordate către beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) după ce sunt verificate conform procedurilor în vigoare și autorizare la plată de către experții AFIR, pe baza cererilor de plată depuse de beneficiari. Banii sunt plătiți în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate, conform agerpres.ro.

Pensiile speciale vor înghiți aproape 1% din Produsul Intern Brut. În condițiile în care aproximativ 5 milioane de seniori nu și-au primit indexarea promisă și vin presiuni din afară să mărim investițiile în apărare, noul buget va acorda peste 17 miliarde de lei pentru speciali. Mai mult, România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR pentru că a modificat legea pensiilor speciale în favoarea beneficiarilor, ignorând cerințele de la Bruxelles.
Reforma pensiilor a fost amânată de mai multe ori, iar presiunea pe buget devine din ce în ce mai mare. Luna trecută au fost peste 5.600 de magistrați care au beneficiat de o pensie medie de peste 25.000 de lei.
Este anul marii austerități după promisiunile electorale de anul trecut. Nu sunt bani pentru majorarea pensiilor și salariilor așa că vor rămâne înghețate, iar ajutorul pentru pensionari ar putea ajunge abia în septembrie.
Cei cu venituri mici ar putea primi 1.000 de lei. După ce puterea a anunțat că procentul de 9,4% blochează majorările și au decis să îl elimine, datele arată că în acest an plata pensiilor ajunge la puțin peste 7% din PIB, scrie stiripesurse.ro.