Comerțul electronic a reprezentat 3,32% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2024, Grecia fiind lider în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), cu o pondere de 7,87%, conform datelor publicate de Asociația Bulgară de eCommerce. Potrivit sursei citate, în timp ce media europeană este de aproximativ 5%, Bulgaria înregistrează 2,34% din PIB-ul anului 2024, derivat din comerțul electronic.
Mai multe tendințe relevante din domeniul eCommerce vor fi dezvăluite în cadrul evenimentului Balkan eCommerce Summit, ce va avea loc la Sofia, în perioada 29 – 30 aprilie 2025.
‘În timp ce aportul comerțului electronic la PIB-ul din toată Europa este constant, de aproximativ 5%, vedem mult spațiu de creștere în Bulgaria, o recuperare mai rapidă a decalajului în România, precum și o evoluție peste medie în Grecia. Traficul, vânzările, tendințele și multe alte informații relevante din industrie vor fi disponibile în cadrul celui mai mare eveniment regional din eCommerce, pe care îl vom găzdui la Sofia, în aprilie – Balkan eCommerce Summit’, a declarat, într-un comunicat de presă transmis joi AGERPRES, Nikola Ilchev, fondator al Balkan eCommerce Summit.
Arena Sofia va găzdui unul dintre cele mai mari evenimente de comerț electronic din regiune și va reuni companii de top din marketing și logistică, servicii de plată, bănci, lideri din industria FinTech, împreună cu soluții SaaS și AI, într-o expoziție de amploare care va regrupa peste 200 de companii.
Fiecare dintre organizațiile prezente își va prezenta serviciile și va căuta parteneriate pe termen lung, scrie agerpres.ro.

Proiectul de reorganizare a Camerei Deputaților a fost adoptat cu 99 voturi „pentru”, 86 „împotrivă” și 23 de abțineri, potrivit Agerpres.ro. Proiectul de hotărâre prevede reducerea cu 240 a posturilor alocate compartimentelor din serviciile acestui for legislativ.
Proiectul desființează posturile alocate la birourile președinților comisiilor permanente și câte un post de la Cancelaria președintelui și de la fiecare cabinet de vicepreședinte al Camerei Deputaților.
„În termen de cinci zile de la adoptarea prezentei hotărâri, președintele Camerei Deputaților va nominaliza postul de încadrare pe durată determinată care se reduce la Cancelaria președintelui. În termen de cinci zile de la adoptarea prezentei hotărâri, fiecare vicepreședinte al Camerei Deputaților va nominaliza postul de încadrare pe durată determinată care se reduce din structura cabinetului său de vicepreședinte”, se arată în document.
De asemenea, se desființează posturile alocate compartimentului Secretar general adjunct 3, posturile de execuție ocupate de persoanele încadrate pe durată nedeterminată care continuă activitatea după împlinirea vârstei de pensie, posturile de execuție ocupate de persoanele încadrate pe durată nedeterminată care beneficiază de pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară, posturile vacante de execuție de la compartimentele prevăzute.
„În termen de maxim 35 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri încetează raporturile de serviciu ale personalului încadrat pe durată nedeterminată în funcții de conducere care beneficiază de pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară”, menționează documentul.

Peste o treime dintre elevi suferă de analfabetism numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, semnalează antena3.ro, care citează primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică. Concluziile au fost prezentate, miercuri, de Asociația pentru Valori în Educaţie (AVE România) și Brio. În procesul de elaborare a raportului a fost analizată populația școlară din toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial şi liceal. Conform rezultatelor, nivelul general al analfabetismului numeric în rândurile elevilor români este de 36%.
Alfabetizarea numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale şi sociale.
Raportul național arată că analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale.
Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică în comparație cu fetele, iar diferența pe sexe se menține constantă de la un ciclu școlar la altul. „S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în raport cu mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu şi liceu”, se spune în raport.

Investițiile imobiliare din România au atins 750 de milioane de euro în 2024, în creștere cu 58% față de anul anterior, însă puțin sub media anuală de 800 de milioane de euro din ultimul deceniu, potrivit raportului anual publicat de o companie de consultanță imobiliară.
‘România s-a evidențiat ca lider regional, având cea mai bună performanță comparativ cu celelalte cinci economii majore din Europa Centrală și de Est – Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Activitatea de tranzacționare a fost dominată de activele industriale, cu un volum de aproape 300 de milioane de euro, marcând 2024 ca un an record pentru această categorie de investiții. Cele mai importante tranzacții includ vânzarea portofoliului industrial al Globalworth, parțial deținut împreună cu Global Vision, pentru 278 de milioane de euro, realizată în două acorduri separate’, se arată într-un comunicat al Colliers.
Pentru 2025, perspectivele pieței imobiliare sunt mixte, apreciază consultanții companiei, care au explicat că principala provocare vine din contextul intern, marcat de incertitudinea politică generată de anularea alegerilor prezidențiale și de un cost de risc ridicat, cauzat de dezechilibre economice.
‘Comparativ cu anul precedent, 2024 a fost un an mult mai activ și s-a încheiat cu un rezultat solid. Dinamica puternică a tranzacțiilor observată pe parcursul anului a continuat și în 2025, cu câteva acorduri majore încă în desfășurare. Aceste creșteri ale activității de tranzacționare confirmă că volumul relativ redus al investițiilor din România, în comparație cu Polonia, este mai degrabă rezultatul lipsei de produse disponibile, și nu al lipsei de interes. Băncile au rămas implicate facilitând accesul la finanțare. Anul acesta ne așteptăm la continuarea dinamicii pozitive, cu premise bune să depășim performanța din 2024’, a explicat Robert Miklo, Partner | Head of Capital Markets Colliers, citat în comunicat.
Cele mai mari tranzacții ale anului au fost vânzările portofoliului industrial al Globalworth. CTP a achiziționat 270.000 de metri pătrați de depozite închiriabile și terenuri pentru extinderi în mai multe orașe, pentru aproximativ 168 de milioane de euro. Totodată, WDP a cumpărat un portofoliu de 136.000 de metri pătrați, deținut de Globalworth și GlobalVision, pentru circa 110 milioane de euro. În plus, WDP a achiziționat și Expo Market Doraly, un parc comercial situat la nord de București, pentru o sumă estimată la 90 de milioane de euro. O altă tranzacție importantă a fost vânzarea complexului de birouri The Landmark, situat în zona centrală de afaceri, către African Industries Group, susținut de capital indian. Aceasta este prima tranzacție majoră cu capital indian în imobiliarele comerciale din România și a contribuit la stabilizarea randamentelor pentru birourile premium, punctează consultanții Colliers.
Potrivit lui Robert Miklo, valoarea medie a tranzacțiilor a fost de aproximativ 25 de milioane de euro, una dintre cele mai scăzute din ultimii ani. Totuși, acest lucru reflectă creșterea implicării capitalului local, care devine tot mai activ. Noul val de antreprenori, care au acumulat capital prin afacerile lor în ultimele decenii, caută din ce în ce mai des oportunități pentru a-și plasa fondurile. Între 2022 și 2024, tranzacțiile sub 20 de milioane de euro au reprezentat, în medie, aproximativ un sfert din volumul anual, a subliniat acesta, conform agerpres.ro.
Randamentele s-au menținut stabile în 2024, de 7,25% pentru centre comerciale de top, 7,50% pentru birouri premium și 7,75% pentru active industriale de top, cu o ușoară creștere de 0,25 puncte procentuale pentru cele din urmă.
Pentru 2025, perspectivele sunt promițătoare, cu aproape 100 de milioane de euro în tranzacții semnate, dar nefinalizate, printre care vânzarea unei părți din Iride Park, deținută de Immofinanz, și a unui portofoliu de parcuri comerciale aparținând MAS REI. Alte tranzacții, aflate în diverse etape de negociere și care totalizează aproximativ 500 de milioane de euro, indică un început de an solid. Dacă tendințele favorabile se mențin, analiza companiei arată că investițiile în imobiliare comerciale ar putea depăși pragul de 800 de milioane de euro în 2025. Totuși, acest scenariu depinde de evoluția unor factori-cheie.

Aproape jumătate dintre elevii români chestionați într-o anchetă derulată de Salvați Copiii România au o viziune optimistă asupra viitorului profesional (45,2%), iar majoritatea celorlalți (46,4% din eșantion) se situează într-o zonă a incertitudinii sau a optimismului moderat. Potrivit unui comunicat al Salvați Copiii transmis marți, puțin peste cinci procente (5,4%) sunt pesimiști și aproape 3% nu au o impresie bine conturată cu privire la acest aspect.
În ceea ce privește persoanele în care au încredere pentru ghidarea în alegerea carierei, răspunsurile din ancheta realizată în intervalul 30 septembrie – 13 octombrie 2024, pe grupuri țintă de elevi de clasa a VII-a și a XI-a din unitățile de învățământ selectate pentru a participa la faza pilot a proiectului de orientare vocațională și consiliere în carieră ‘What’s next?’, pe care îl derulează Salvați Copiii și CMBRAE, confirmă gradul mare de încredere acordată părinților în ceea ce privește explorarea înclinațiilor și capacităților personale. Un procent de 74,7% dintre respondenți consideră că părinții îi ajută în mare și foarte mare măsură în această direcție. Cu o diferență semnificativă, urmează resursele și aplicațiile digitale (45,8%) și profesorii de la disciplinele preferate (41,4%).
Ancheta mai relevă că aproape doi din cinci elevi (38,5%), deși au auzit despre Orientare și consiliere în carieră, spun că nu au participat la astfel de activități și mai puțin de un sfert dintre respondenți au indicat că ar fi avut o experiență anterioară în acest domeniu.
Două treimi dintre elevi (66,3%) ar fi dispuși să aloce cel puțin două ore pe lună pentru participarea la activități de consiliere și orientare în carieră.
Dintre specialiștii de la nivelul unității de învățământ, interlocutorii cel mai frecvent indicați sunt consilierii școlari, urmați la mică diferență de profesorii diriginți. Pe de altă parte, și procentul celor care au abordat aceste subiecte cu alți profesori din școală este relativ ridicat.
În ceea ce privește dificultățile pe care elevii le resimt atunci când ar trebui să-și aleagă cariera, teama de eșec este numită pe primul loc – 67,9%, urmată de nesiguranța legată de viitor – 54%.
Salvați Copiii și CMBRAE derulează, cu sprijinul unei bănci, proiectul pilot de orientare vocațională și consiliere în carieră ‘What’s next?’, în anul școlar 2024-2025, al cărui scop este să contribuie la asigurarea accesului elevilor din municipiul București la un proces de consiliere și orientare în carieră de calitate, prin formarea specialiștilor și dezvoltarea de mijloace moderne de informare pentru elevi/părinți/specialiști care să asigure elevilor un parcurs academic și profesional adaptat potențialului fiecăruia, scrie agerpres.ro.

Liberalizarea pieței de energie din luna aprilie nu va însemna doar facturi duble, ci va afecta și prețul alimentelor. Deocamdată nu este clar dacă plafonarea pentru energie va expira, ministrul Sebastian Burduja precizând că există mai multe scenarii în lucru, inclusiv menținerea plafonului pentru românii cu venituri mici. Însă, companiile au început să primească deja oferte de la producători și cu 20% mai mari față de prețul actual.
Însă, dacă plafonul pentru energie va fi ridicat de Guvern românii se vor confrunta cu un nou val de scumpiri. Producătorii care nu au semnate şi negociate contracte cu furnizorii au început să primească deja oferte pe piaţa liberă de energie, iar în unele cazuri sunt și cu 15-20 la sută mai mari faţă de preţul actual. Pe piață au început să apară oferte pentru perioada de după 1 aprilie 2025, cu prețuri variind între 1,03 și 1,43 lei/kWh cu TVA inclus.
De pildă, o patiserie din Capitală a primit o ofertă de 1,38 lei/kWh cu TVA inclus, de două ori mai mare decât prețul plafonat minim actual. De asemenea, și furnizorii de materie primă au anunţat că vor creşte preţurile cu procente cuprinse între 7 şi 10 la sută. La toate acestea, pentru cei din industria alimentară, se adaugă şi majorarea cu 15 la sută a impozitului pe salarii.
Astfel, reprezentanții unor patiserii și brutării spun că vor fi nevoite să crească prețurile cu 5-10 la sută. Acest lucru înseamnă că un covrig s-ar putea apropia de 3 lei, iar pe o merdenea vom scoate din buzunar aproape 7 lei.
Ministrul Energiei a declarat că nu există încă o decizie finală privind prelungirea sau eliminarea plafonării după 1 aprilie 2025. Sebastian Burduja a menționat că există mai multe scenarii în analiză, inclusiv posibilitatea continuării schemei actuale de plafonare pentru o anumită perioadă, având în vedere instabilitatea pieței regionale și creșterea recentă a prețurilor la gaze. De asemenea, Guvernul ia în calcul menținerea plafonării pentru românii cu venituri mici, scrie antena3.ro.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că nu va demisiona și că va pleca „oricum, peste câteva luni”. El a argumentat că în Constituție scrie că trebuie să rămână în funcție până va preda mandatul președintelui care va fi ales. „Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste. Nu-i așa? Funcționăm după Constituție. Când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul ca să fac lucrurile ca la carte, iar Cartea e Constituția, acolo scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Nu despre asta trebuie să vorbim. Peste puține luni plec. Ce am făcut e de domeniul trecutului, mi le asum și pe cele bune, și pe cele rele. Acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri, românii să înțeleagă că asta e tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd o utilitate în discuții prelungite dacă trebuia sau nu să stau. Candidații și cei interesați de România să poftească în față să spună cum vor ei să ducă România mai departe și la ce să se aștepte românii de la ei. Astea sunt temele importante, ar fi foarte util să ne concentrăm pe acestea”, a declarat Iohannis.
Acestea sunt primele declarații publice ale lui Klaus Iohannis după mai bine de o lună de tăcere.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, luni, la întâlnirea liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, în care va discuta despre apărarea europeană împotriva Rusiei și tarifele anunțate de Donald Trump și care vizează Canada, Mexic și China, scrie antena3.ro.

Amnistia nu stinge datoria! Statul a recuperat sub 10% din restanţele pe care le avea de încasat după ce a decretat amnistia fiscală. Doar 122 de mii de persoane fizice şi firme s-au înscris şi au trimis în conturile Fiscului aproape şase miliarde şi jumătate de lei în total. Noul ministru de Finanţe se gândeşte, însă, la alte măsuri ca să adune creanţele.
Fiscul a adunat sub 500 de milioane de lei din datoriile de 40 de miliarde de lei ale persoanelor fizice. Doar 81.000 din peste 800.000 au beneficiat de reducerea unei părţi din datorie şi de ştergerea dobânzilor. „Dacă statul și-ar fi colectat toate debitele care au fost amnistiate nu știm cât ar fi putut să câștige, cu siguranță mai mult de atât”, spune Dan Schwartz, expert fiscal.
66 de persoane fizice au plătit restanţe mai mari de 1.000.000 de lei, dar statul este tot în pierdere. În schimb, 41.000 de firme au scăpat de penalităţi. Au plătit în total la bugetul de stat peste 6 miliarde de lei. Cea mai mare datorie a fost de peste 2 miliarde 300 de mii de lei, potrivit datelor ANAF.
330.000 firme aveau datorii de 32 de miliarde de lei la sfârşitul anului trecut. Ministrul finanţelor, Tanczos Barna, nu are încredere în amnistia fiscală, dar crede că ştie cum să recupereze banii statului. „Dacă ANAF este o instituție eficientă nu mai avem nevoie de amnistie fiscală. Sunt anumite probleme în legislația privind falimentul, privind incapacitatea de plata și acolo în cel mai scurt timp posibil trebuie să venim cu modificări astfel încât să creștem capacitatea ANAF de a interveni din timp”, spune Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, conform observatornews.ro.
„Această amnistie fiscală este periculoasă pentru că ea face că să scadă încrederea în corectitudinea taxării și în corectitudinea autorităților. Sunt mulți oameni care nu plătesc în mod intenționat așteptând amnistia, știind că ea va apărea”, Dan Schwartz, expert fiscal.
În România erau la finalul anului trecut un milion de datornici la Fisc.

Reprezentanții lucrătorilor din cadrul CFR amenință cu întreruperea lucrului, dacă nu va fi modificată Ordonanța trenuleț. Rodrigo Maxim, liderul Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România a anunțat un program de proteste care vor culmina cu întreruperea activității personalului feroviar.
Rodrigo Maxim a vorbit despre nemulțumirile pe care le au ceferiștii și despre protestele care vor avea loc în următoarea perioadă. Într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună Dimineața România!”, sindicalistul a arătat care este situația din companie. El a precizat că, potrivit calendarului de proteste, în perioada 17 – 21 februarie vor avea loc mai multe mitinguri în fața Ministerului Transporturilor.
În cazul în care nu se va ajunge la nici o înțelegere cu conducerea Guvernului, a Ministerului Transporturilor și a CFR, iar trenurile anulate nu vor fi repuse în circulație, ceferiștii spun că vor întrerupe activitatea, într-o acțiune „spontană”.
„Dl. prim-ministru ne-a promis că va participa la ședința pe care am stabilit-o, pe 11 februarie, cu conducerea CFR, a CFR Infrastructură (…). Dacă nu vom reuși să obținem ce vrem la acea întâlnire și după mitingurile de protest, ceferiștii au anunțat că vor opri spontan lucru”, a declarat liderul de sindicat.
Ceferiștii mai ies în stradă pentru a determina Guvernul, Ministerul Transporturilor, conducerea SNTFC CFR Călători SA și conducerea CNCF CFR SA să înţeleagă că ceferiştii care au avut grupe de muncă anterior și sunt încadrați la Siguranța Circulației doresc aplicarea de la 1 septembrle 2024 a prevederilor art. 28. (1) lit 1) din Legea nr. 360/2023, ţinând cont că respectarea acestei legi este jalon în PNRR.
Alte nemulțumiri sunt legate de lipsa mare de personal la funcţiile de execuţie, de subcompensarea şi în anul 2025 a SNTFC CFR Călători de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).
Rodrigo Maxim a precizat că protestele au început încă din 24 ianuarie, când o delegație a federației sindicale pe care o reprezintă a fost primită la guvern. El a precizat că încă de la acea întrevedere și-a manifestat nemulțumirea față de anularea trenurilor de călători și față de suspendarea plății orelor suplimentare pentru ceferiști.
„Protestele au început în 24 ianuarie 2025 când am fost primiți de o delegație a guvernului, mă refer la reprezentanții protestatarilor, organizate de Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România. În minuta întrevederii se nota că unul dintre organizatori dl. Maxim Rodrigo Gabriel și-a manifestat supărarea pe adoptarea OUG 156/2024 privind unele măsuri fiscal bugetare (…) Am susținut și atunci că cei din conduerea CFR au spus că angajările sunt blocate de Ordonanța trenuleț. Adoptarea ordonanței a avut ca efect anularea a 25% dintre trenuri de călători din prima lună în care s-a pus în circulație mersul trenurilo”, a precizat Rodrigo Maxim.
Totodată, liderul de sindicat a mai spus că potrivit calendarului stabilit de conducerea sindicatului, va urma o săptămână de proteste în stradă, în fața Ministerului Transporturilor.
„Noi vom manifesta în perioada 17 – 21 februarie 2025 împotriva lipsei de respect pe care o manifestă conducerea CFR Călători față de salariați prin hotărârea de neplată a orelor suplimentare pe care nu le poate compensa legal și împotirva lipsei de respect prin hotărârea de anulare a unui sfert dintre trenurile dde călători la mai puțin de o lună de la punerea în aplicare a noului Mers al Trenurilor pe anul 2025 pe motiv că nu vrea să plătească orele suplimentare ceferiștilor”, a mai spus Rodrigo Maxim, conform b1tv.ro.