Serviciile poștale, fructele proaspete și margarina se află în topul scumpirilor înregistrate în decembrie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, tariful serviciilor poștale a urcat luna trecută cu 17,82%, comparativ cu decembrie 2023, cel al margarinei cu 17,41%, iar prețul fructelor proaspete s-a majorat cu 13,75%.
În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,09% comparativ cu decembrie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la margarină (17,41%), fructe proaspete (13,75%) și alte legume și conserve de legume (11,4%). Ieftiniri au fost consemnate la unt (-9,91%), zahăr (7,3%), mălai (-5,07%) și făină (-4,07%).
Față de luna noiembrie 2024, cel mai mult s-au scumpit ouăle (3,24%), fructele proaspete (1,67%) și țuica, rachiuri și alte băuturi (0,77%). Pe de altă parte, citricele și alte fructe meridionale au fost mai ieftine cu 3,66%, în decembrie 2024 față de luna anterioară, zahărul cu 1,24%, fructele și conservele din fructe cu 0,93%.
La capitolul mărfuri nealimentare, în decembrie 2024, față de decembrie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 12,04%, tutunul și țigările, cu 10,50%, și articolele chimice, cu 8,92%. În schimb, gazele s-au ieftinit cu 10,55%, iar energia electrică a costat cu 1,18% mai puțin.
Față de luna precedentă, în decembrie 2024, energia electrică a costat mai mult cu 0,89%, combustibilii cu 0,73%, iar detergenții cu 0,60%. Potrivit INS, la această categorie s-au înregistrat ieftiniri la confecții, de 0,1% și la gaze, de 0,48%.
În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale cu 17,82%, cele de igienă și cosmetică cu 11,48%, cele de apă, canal, salubritate, respectiv cele de reparații auto, electronice și lucrări foto, cu câte 10,97% fiecare. În schimb, s-au ieftinit serviciile de telefonie cu 3,34%.
În decembrie 2024, față de luna anterioară, scumpiri au fost consemnate la serviciile de transport CFR cu 4,66%, reparații auto, electronice și lucrări foto, cu 2,41% și servicii de confecționat și reparat îmbrăcăminte și încălțăminte, cu 0,90%. Ieftiniri s-au înregistrat la serviciile de transport aerian, cu 3,85%, serviciile de telefonie cu 0,58% și serviciile de poștă și telecomunicații cu 0,33%, scrie agerpres.ro.

Potențialii beneficiari ai ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură pot depune, până la data de 31 ianuarie 2025 inclusiv, cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile aferente trimestrului IV al anului 2024, a anunțat marți Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Potrivit instituției, solicitările se depun la Centrele Județene ale APIA, respectiv al Municipiului București, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal și este însoțită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 2,079 lei/litru.
Instrucțiunile de depunere a cererilor, documentele necesare, precum și alte informații suplimentare se regăsesc pe site-ul APIA și în cuprinsul Ghidului solicitantului privind acordarea ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură Editia 1, scrie agerpres.ro.

Coaliția de guvernare analizează introducerea impozitării progresive pe venit chiar de anul acesta, informează Digi24, care citează mai multe surse. De asemenea, liderii celor trei partide discută în general despre modul de impozitare a salariilor, dar și despre indexarea pensiilor. Impozitarea progresivă e susținută mai degrabă de PSD. PNL, cel puțin în public, e împotriva măsurii.
Potrivit surselor, în coaliție s-a discutat varianta să se introducă impozitul progresiv pe toate veniturile peste 5.000 de euro. De asemenea, coaliția discută ca impozitul pe venit, CASS și contribuția pentru sănătate, care acum sunt calculate diferit, să fie calculate împreună, ceea ce ar însemna în final și o creștere a impozitării pe salariu.
Liderii coaliției mai analizează varianta ca indexarea pensiilor să se aplice din septembrie anul acesta. Însă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), ar vrea ca aceasta să fie discutată, dar nu și trecută clar în bugetul pentru 2025, pentru a vedea care sunt veniturile pe care reușesc să le strângă până la jumătatea anului, când se face rectificarea bugetară, scrie b1tv.ro.

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 106 miliarde de euro (2,4% din PIB) în trimestrul trei din 2024, după un plus de 136,2 miliarde de euro (3,1% din PIB) în precedentele trei luni și un surplus de 99,4 miliarde de euro (2,3% din PIB) în trimestrul trei din 2023, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În trimestrul trei al anului trecut, 19 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (53,8 miliarde de euro), Țările de Jos (26,7 miliarde de euro), Irlanda (23 miliarde de euro), Spania (15,7 miliarde de euro), Danemarca (14,9 miliarde de euro), Italia (10,5 miliarde de euro) și Suedia (8,2 miliarde de euro), în timp ce alte șapte țări membre, printre care și România, au înregistrat deficit de cont curent, iar un stat membru – Cipru – a fost în echilibru, scrie agerpres.ro.
În trimestrul trei din 2024, țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 9 miliarde de euro, de la minus 7,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2024), Polonia (minus 4,3 miliarde de euro) și Belgia (minus 1,6 miliarde de euro).
În trimestrul trei din 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relația cu Marea Britanie (68,7 miliarde de euro), SUA (33,2 miliarde de euro), Elveția (23,5 miliarde de euro), Canada (11,6 miliarde de euro), Hong Kong (9,7 miliarde de euro), Brazilia (8,9 miliarde de euro), centrele financiare offshore (6,1 miliarde de euro), Japonia (6,1 miliarde de euro) și Rusia (1,5 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relația cu China (minus 49,1 miliarde de euro) și India (minus 0,6 miliarde de euro).

Producția de carne a României a scăzut în noiembrie 2024 la toate speciile de animale și păsări în comparație cu luna precedentă, cu excepția ovinelor și caprinelor, unde s-a înregistrat o creștere de 4,45%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în noiembrie 2024, au fost sacrificați 312.000 de porci, în scădere cu 9,03%, comparativ cu luna octombrie 2024, când au fost sacrificate 343.000 de animale. Față de aceeași perioadă a anului 2023, numărul de sacrificări a fost mai mare cu 5,4% (de la 296.000 de capete). Producția de carne de porc a totalizat 28.434 tone în noiembrie 2024, în scădere cu 7,2% față de octombrie, dar în creștere cu aproape 9,5% față de luna similară din 2023.
La carnea de pasăre, producția a scăzut în noiembrie 2024 atât raportat la octombrie, cu 9,19%, dar și comparativ cu luna similară din 2023, cu 1,05%. Datele statistice arată că în penultima lună a anului trecut au fost sacrificate 26,585 milioane de păsări, în scădere cu 11,31% față de luna anterioară (29,976 milioane capete) și cu 1,78% comparativ cu noiembrie 2023 (27,068 milioane capete).
În ceea ce privește producția de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna noiembrie a acestui an 6.639 de tone, în scădere cu 4,58% față de octombrie 2024, când a fost înregistrată o producție de 6.958 tone carcasă. Față de noiembrie 2023, când s-au consemnat 6.870 tone carcasă, a fost o scădere cu 3,36%.
În perioada analizată, numărul bovinelor sacrificate a ajuns la 41.000 de capete, în scădere cu 4,65% față de 43.000 de capete înregistrate atât în luna octombrie 2024, cât și în noiembrie 2023, scrie agerpres.ro.

Cluj-Napoca ar putea deveni primul oraș din România în care fumatul ar putea fi interzis în spațiile publice precum parcuri, locuri de joacă, dar și pe străzi. Inițiativa a fost anunțată de primarul Emil Boc, care susține că măsura trebuie să fie implementată gradual după o dezbatere publică.
Primarul municipiului Cluj-Napoca susține că inițiativa este inspirată după modelul orașului Milano, care a interzis de la 1 ianuarie 2025 fumatul în spațiile publice, chiar și pe stradă, dacă nu se păstrează o distanță de cel puțin 10 metri față de alte persoane. Cei care nu respectă interdicția riscă amenzi de la 40 la 240 de euro.
Emil Boc spune că obiectivul municipalității este a interzice fumatul în parcuri, locuri de joacă și baze sportive și a menționat că angajații săi analizează în prezent cadrul legal din România pentru a vedea dacă acesta permite o eventuală decizie locală, în lipsa unei legi naționale. Măsura se aplică deja în unele parcuri din oraș.
În cazul în care măsura ar urma să fie implementată, Cluj-Napoca va fi primul oraș din România care interzice fumatul în spațiul public, scrie antena3.ro.

Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, 12 ianuarie, după ce joi Loteria Română a acordat 16.179 de câștiguri în valoare totală de peste 1 milion de lei.
Potrivit unui comunicat al Loteriei Române, la Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 7,87 milioane de lei (peste 1,58 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat mai mare de 12,79 milioane de lei (peste 2,57 milioane de euro).
La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 8,29 milioane de lei (peste 1,66 milioane de euro), iar la categoria a II-a este în joc un report ce depășește 957.300 de lei (peste 192.400 de euro). La Noroc Plus se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 27.600 de lei.
La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report de peste 120.200 de lei (peste 24.100 de euro), iar la categoria a II-a se înregistrează un report în valoare de peste 24.500 de lei.
La Super Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 27.900 de lei, scrie agerpres.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, vineri dimineața, la începutul ședinței de Guvern că vrea ca prețurile la energie și gaze să fie plafonate și după data de 1 aprilie. În prezent, prețul mediu de până la 1 leu pe kwh. „A treia mare prioritate este să găsim formula optimă de a continua sprijinirea populației prin prețuri plafonate la energie și gaze și după 1 aprilie. Este o certitudine că îi vom ajuta în continuare pe români. Iar o dovadă în plus este că Romgaz face pașii decisivi pentru a demara furnizarea gazelor pentru consumatorii casnici. Sunt sigur că, la fel ca Hidroelectrica în piața energiei, Romgaz va veni cu cea mai bună ofertă de preț la gaze pentru toți românii, conform antena3.ro.
În prezent, furnizorii de energie electrică și gaze naturale nu pot oferi prețuri mai mari decât cele maxime plafonate, valabile între 1 ianuarie 2022 și 31 martie 2025. După această dată însă, liberalizarea ar trebui să se facă etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, potrivit Ministerului Energiei. „Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025.
Programul de guvernare prevede „elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale”, a transmis Ministerul condus de Sebastian Burduja la începutul lunii.
De altfel, ministrul a declarat la Antena 3 CNN că românii ar putea câștiga bani din eliminarea plafonării prețurilor, dar a precizat că sunt necesare măsuri pentru a proteja consumatorii vulnerabili, însă doar pentru aceastp categorie.