Preţurile angro ale ouălor din SUA au atins recorduri istorice, deoarece o epidemie accelerată de gripă aviară la găinile ouătoare reduce proviziile, în timp ce cumpărătorii cumpără mai multe pentru a coace prăjituri de Crăciun şi alte delicii de sărbători, transmite stiripesurse.ro.
Creşterile i-au afectat pe consumatorii care se confruntă deja cu o inflaţie persistentă şi care se pregătesc pentru preţuri posibil mai mari la o gamă largă de articole, dacă preşedintele ales, Donald Trump, va duce la bun sfârşit planurile de a impune tarife la bunurile din China şi Mexic.
Preţurile cu ridicata pentru ouăle mari au ajuns miercuri la 5,57 dolari pe 12 bucăţi în Midwest, în creştere cu 150% faţă de un an în urmă şi depăşind recordul anterior de 5,46 dolari din decembrie 2022, a declarat compania de date despre mărfuri Expana.
Preţurile sunt şi mai greu de suportat în California, unde livrările sunt în continuare limitate de reguli care interzic fermierilor să crească găini în cuşti. Acolo, ouăle au stabilit un record uluitor de 8,85 USD pe duzină, a spus Expana.
Aceste preţuri ridicate sunt favorabile pentru fermierii care reuşesc să evite focarele de gripă aviară şi nu sunt blocaţi în acorduri de preţuri pe termen lung care ajută la controlul costurilor la unii mari comercianţi cu amănuntul.
Dar consumatorii ar mai putea avea de suferit. Preţul mediu de vânzare cu amănuntul al unei duzini de ouă a depăşit 3,60 USD în noiembrie, faţă de 2,50 USD la începutul anului, potrivit Biroului de Statistică a Muncii. În septembrie preţul mediu a fost mai mare, de 3,80 dolari.
Comercianţii cu amănuntul au întârziat să transfere costurile mai mari, în parte pentru că nu doresc să sperie cumpărătorii în timpul sezonului aglomerat al sărbătorilor, dar ar putea creşte preţurile în noul an, a declarat Karyn Rispoli, de la Expana.
Într-un semn timpuriu al unui impact, lanţul de produse alimentare din SUA Giant, deţinut de Ahold Delhaize, a anulat o promoţie planificată pentru ianuarie în regiunile de lângă Washington şi Baltimore, a declarat directorul de preţuri al Giant, Erik Weenink. ”Doar că nu ştim unde vor sta costurile”, a spus el.

Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii este marcată în fiecare an la data de 22 decembrie. O zi a jertfei și a speranței, în care țara întreagă a strigat „Libertate!” și a aflat de la Televiziunea Română că dictatorul Nicolae Ceaușescu a fugit.
Pe 22 decemrbie 1989, în jur de 100.000 de oameni s-au strâns în fața Comitetului Central al PCR. Imediat după ora 12.00, dictatorul a fugit cu un elicopter care a decolat de pe clădirea CC-ului. Ulterior, el a fost prins undeva în apropiere de Târgoviște. Manifestanții au ocupat clădirea Comitetului Central și sediul TVR.
Încă de la ora 7 dimineața, străzile din Capitală au fost pline de demonstranți. Grupuri mari de muncitori de la mai toate uzinele bucureștene au plecat spre centrul orașului. Nicolae Ceauşescu a anunțat sinuciderea generalului Vasile Milea, numindu-l trădător, scrie tvrinfo.ro.
La ora 10.59, postul de radio a făcut publică instituirea, prin decret prezidenţial, a „stării de necesitate” pe întreg teritoriul României.
O oră mai tarziu, la 12.09, Elena și Nicolae Ceaușescu au fugit cu un elicopter care a decolat de pe clădirea Comitetului Central al PCR.
În jurul prânzului, mii de demonstranți s-au strâns în curtea TVR. Mircea Dinescu și Ion Caramitru au fost printre cei care au anunțat românii că dictatura a căzut.
În Studioul 4 a apărut și Ion Iliescu, cel care avea să fie primul președinte de după Revoluție. Televiziunea a trasnsmis în direct tot ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Din studiourile ei însă s-au transmis foarte multe zvonuri, știri false.
Elena și Nicolae Ceaușescu au fost fugari timp de aproape 6 ore și jumatate.
Pe 22 decembrie 1989, la 18.35, cei doi au fost arestați de revoluționari în Târgoviște, la sediul județean de miliție.
Noaptea de 22 spre 23 decembrie a fost începutul celei mai sângeroase perioade a Revoluției. A început să se tragă în mai multe locuri din Bucureşti, înregistrându-se victime în rândul militarilor care trecuseră de partea poporului, dar și în rândul civililor.
Sediul Televiziunii a fost atacat şi pentru puţin timp emisia a fost oprită.
Seara au început luptele în jurul Comitetului Central și în apropierea Televiziunii. În Revoluție și-au pierdut viața 1166 de oameni. Cei mai mulți au murit după 22 decembrie, după fuga dictatorului.
22 decembrie 1989 a fost ziua victoriei pentru revoluția anticomunistă. O zi a jertfei și a speranței. Țara întreagă a strigat „Libertate!” și a aflat de la Televiziunea Română că dictatorul Nicolae Ceaușescu a fugit.
Prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea Legii nr. 258/2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertăţii României, ziua de 22 decembrie a fost declarată ”Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, potrivit https://www.cdep.ro/.
Senatorii au adoptat la 14 iunie 2011 propunerea legislativă prin care ziua de 22 decembrie este declarată Ziua Victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii. Propunerea iniţiată de deputaţi şi senatori, aparţinând grupurilor parlamentare ale PDL, PSD, PNL şi minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost aprobată de Senat cu 96 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi şase abţineri. Iniţiatorii au susţinut în expunerea de motive a propunerii legislative că este necesară promovarea, în mentalul colectiv, a importanţei zilei de 22 decembrie, ca dată ce a marcat începutul democraţiei în România. Senatul a fost prima Cameră legislativă sesizată în cazul acestei propuneri.
Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 are ca titlu ”Lege privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, iar Articolul 1 are următorul cuprins: „Art. 1 – Se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.”. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit https://www.cdep.ro/.
Decretul nr. 948 din 6 decembrie 2011 privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 258/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 12 decembrie 2011.

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a condamnat discursul instigator la ură şi derapajele politicienilor extremişti la adresa jurnaliștilor Antena 3 CNN. Instituţia a declarat că susţine demersurile depuse de CNA la Parchetul General care s-a autosesizat și a deschis un dosar pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice și purtare abuzivă, după ce Diana Șoșoacă și oamenii ei au amenințat, hărțuit și jignit jurnaliştii, în Parlamentul României.
Ameninţările la adresa jurnaliştilor şi violenţele de limbaj împotriva lor au luat o amploare îngrijorătoare pe fondul avansului partidelor extremiste.
În contextul în care Diana Şoşoacă, preşedintele SOS România, s-a referit la jurnalistul Mihai Gâdea, de la Antena 3 CNN, în termeni incalificabili, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România se alătură opiniei publice de bună credinţă care respinge cu fermitate discursul instigator la ură şi face apel la instituţiile statului să ia toate măsurile de protejare a activităţii jurnaliştilor prevăzute de lege.
Vicepreşedintele CNA Valentin Jucan, a anunţat că la nivelul Consiliului Naţional al Audiovizualului s-a decis să fie sesizat Parchetul General cu privire la agresiunea comisă de către Diana Şoşoacă asupra echipei Antena 3, iar Asociaţia Group 4 Media solicită politicienilor „să se delimiteze de şi să izoleze orice formă de extremism în societatea românească. UZPR susţine aceste demersuri”, a transmis instituţia, în cadrul unui comunicat de presă.

În perioada Sărbătorilor, părinții sunt sfătuiți să acorde o atenție deosebită etichetelor jucăriilor, deoarece unele produse pot reprezenta un pericol semnificativ pentru sănătatea copiilor. Specialiștii avertizează asupra riscurilor legate de materialele toxice sau părțile mici care pot fi înghițite. De asemenea, este important să verificați vârsta recomandată de producători și să alegeți jucării care respectă normele de siguranță.
„Plasticul de calitate proastă poate conține BPA, un compus periculos pentru sănătatea copiilor. Recomandăm să alegem jucării din lemn sau din materiale mai sigure, evitând plasticul de calitate inferioară”, a transmis medicul Oana Ciuhureanu, notează antena3.ro.

Importanța alegerilor alimentare corecte de Sărbători

Perioada sărbătorilor aduce adesea tentații culinare care pot pune în pericol sănătatea, dacă nu sunt făcute alegeri alimentare corecte. Medicul recomandă să fim atenți la consumul de alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi trans, care pot avea efecte negative asupra sănătății, în special în cazul consumului excesiv.
„Cantitatea de grăsimi trans nu trebuie să depășească 5g la 100g, zahărul ar trebui să fie sub 4g, iar sarea maxim 1-2g”, a detaliat aceasta. De asemenea, medicul a adus în discuție pericolele reprezentate de aditivii alimentari, cunoscuți sub denumirea de E-uri, care, consumate în cantități mari, pot cauza probleme de sănătate. Cele mai periculoase sunt E621, E250 și E251, care sunt nitrați și nitriți folosiți în mezeluri. Consumul frecvent al acestora poate reprezenta un risc pentru sănătate”, a mai precizat Oana Ciuhureanu.

Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Potrivit meteorologilor, în următoarele două săptămâni va fi frig, însă cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Vremea în săptămâna 23.12.2024 – 30.12.2024

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile estice și sud-estice, dar și ușor mai coborâte în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice, precum și în extremitatea de vest a țării, dar și local deficitar în extremitatea de nord-vest, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Vremea în săptămâna 30.12.2024 – 06.01.2025

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă în zonele montane și local în cele centrale, iar în rest valorile termice vor fi în general apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui ușor deficit în regiunile vestice și în cele extracarpatice.

Vremea în săptămâna 06.01.2025 – 13.01.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării. Regimul pluviometric va putea fi ușor excedentar în nordul, centrul și estul teritoriului, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Vremea în săptămâna 13.01.2025 – 20.01.2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, scrie antena3.ro.

România va încheia anul 2024 cu aproximativ 200 de kilometri noi de autostradă și drum expres, un record istoric. Precedentul record a fost înregistrat în 2013, când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. Anul acesta au fost dați în circulație, până în prezent, aproximativ 140 de kilometri de autostradă şi drum expres, însă mai sunt două lucrari importante care se dau în folosinţă până la final de an, una dintre ele chiar astăzi, scrie antena3.ro.

Ce tronsoane sunt date în trafic

-Autostrada A0 Sud, Lotul Glina – Vidra – 16,9 km
-Autostrada A0 Sud, Lotul Vidra – Bragadiru – 7,3 km
-Drum expres Craiova – Pitești, Tronsonul 1 – 17,7 km
-Drum expres Craiova – Pitești, Tronsonul 4 – 20 km
-Buzău – Focșani – Tronsonul 1 – 3,3 km
-Buzău – Focșani – Tronsonul 2 – 30,8 km
-Buzău – Focșani – Tronsonul 4 – 10,9 km
-A0 Lot 3 + joncțiune cu AO lotul 2 – total: 9 km
-Secţiunea 5 Autostrada Sibiu –Pitești: 15,7 km

Ce lucrări vor fi gata până la finalul anului (+ 57 km):

-Lot 3 A7 Buzău – Focșani – 36,1 km (se inaugurează astăzi)
-Lot 1 A7 Ploiești – Buzău – 21 km

Ce lucrări rămân „în aer”

-Lot 3 A0 Sud
-Lot 2 A7 Ploiești – Buzău
-Drum expres Brăila – Galați

Guvernul a pregătit așa numita Ordonanță-trenuleț, cea care pregătește Legea bugetului de stat pentru anul 2025. Conform OUG, salariile vor fi înghețate la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal. De asemenea, vor fi înghețate angajările. Practic, până în momentul în care nu va intra Legea Bugetului în vigoare nu va intra în vigoare nicio creștere salarială prevăzută la data de 1 ianuarie 2025, scrie stiripesurse.ro.
”Art. I –
(1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Pentru muncă suplimentară se acordă doar zile libere și nu compensații financiare

Art. III –

Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Nu se mai acordă bilete de valoare

Art. IV –

(1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.

Îngheață angajările în sistemul bugetar

Art. VII

(1) Începând cu 1 ianuarie 2025, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum, pot fi ocupate în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.

(4) Prin post unic, în sensul alin. (3), se înțelege:

a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică; sau

b) un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte. Pentru posturile din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se realizează la nivelul Ministerului Educației, respectiv la nivel de ordonator principal de credite, după caz.

(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocuparii posturilor vacante corespunzătoare.

Industria ospitalității se revoltă împotriva eliminării voucherelor de vacanță: „în goana după cârpirea bugetului afectat de pomeni electorale gratuite, Guvernul României dă dovadă de lipsă de viziune și de înțelegere a mecanismelor economice”.
„În goana după cârpirea Bugetului afectat de pomeni electorale gratuite, Guvernul României dă dovadă de lipsă de viziune și de înțelegere a mecanismelor economice: vrea să taie chiar acele măsuri care generează venituri la Buget și pe care le-a garantat deja prin lege”, transmite ANAT.
Tăierea voucherelor de vacanță va îngheța sau anula investițiile în infrastructura turistică. Hoteluri noi și modernizate de 4 și 5 stele aflate în proiect nu vor mai fi construite, ⁠va anula succesul ultimilor ani de eliminare a turismului la negru; numărul unităților clasificate s-a dublat în ultimii 10 ani, ⁠balanța valutară va fi grav afectată, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în țară. Sindicatele anticipează revoltele angajaților care vor fi lipsiți atât de prime, creșteri salariale, cât și de concedii: „sănătatea angajaților, nevoia de refacere, tratament sau recuperare nu contează pentru guvern”.
Conform sursei citate, măsura va avea consecințe catastrofale:
– scăderea cu 30-40% a veniturilor din turism, un sector vital pentru economia românească
– dispariția șanselor pentru mii de români – în special cei cu venituri modeste – de a avea acces la vacanțe, tratamente de recuperare sau odihnă. Aproape 16% dintre angajații din sectorul public au beneficiat pentru prima dată în viața lor de o vacanță datorită acestor vouchere
– pierderea încrederii investitorilor privați, care vor fi forțați să își reducă activitatea sau să își închidă afacerile, contribuind astfel la creșterea șomajului
– impactul negativ asupra altor industrii conexe – transport, alimentație publică, cultură și agrement – care depind de turism pentru a supraviețui.
„În timp ce alte state investesc masiv în turism și dezvoltă politici clare pentru a sprijini acest sector, guvernul României preferă să taie fără discernământ, ignorând cu desăvârșire consecințele economice și sociale ale deciziilor sale. Este un act de nepăsare față de cetățenii români și o demonstrație clară a lipsei de viziune și responsabilitate. Într-o societate normală, voucherele de vacanță ar fi considerate o investiție strategică, care stimulează economia, menține banii în țară și contribuie la crearea unui climat economic sănătos. Eventuala eliminare a voucherelor de vacanță ar arunca România înapoi cu 20 de ani, anulând toate progresele făcute în acești ani. Ar fi o măsură distructivă ce va rămâne în istorie ca o dovadă a incapacității de a gestiona politici publice care să construiască o economie modernă și competitivă. Acest protest la care se alătură patronatele, federațiile, alianțele, asociațiile din turism precum și sindicatele este un ultim semnal de alarmă către guvern: Nu vă atingeți de voucherele de vacanță! Tăiați risipa și ineficiența publică. Dar nu omorâți găina care dă ouă de aur. Nu omorâți economia și nici turismul românesc”, arată ANAT, conform stiripesurse.ro.

Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi sau senatori, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi sau senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările.
În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere. Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare. Surse politice vorbeau în ultimele zile despre posibilitatea invalidării mandatelor parlamentarilor POT, însă nu există o confirmare în acest sens deocamdată.
Potrivit Regulamentului Senatului, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituţionale şi legale privind condiţiile de eligibilitate şi/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârşirea de către respectivul deputat a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi. Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.
Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi, scrie stiripesurse.ro.

Pensia medie lunară a crescut cu 6,4% în trimestrul trei, comparativ cu trimestrul precedent, până la valoarea de 2.582 lei, a anunţat, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul mediu de pensionari a fost de 4,965 milioane de persoane, în scădere cu 6.000 de persoane faţă de trimestrul doi 2024, în timp ce numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a ajuns la 4,597 milioane de persoane, în scădere cu 2.000 de persoane faţă de trimestrul anterior.
Pensia medie lunară este determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii, scrie agerpres.ro.
Conform statisticii oficiale, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.459 lei în trimestrul trei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,5% (comparativ cu 50,4% în trimestrul precedent).
Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 105,1%.
Comparativ cu trimestrul trei al anului precedent, numărul mediu de pensionari în trimestrul trei din 2024 a scăzut cu 14.000 persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 4.000 persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 22%, respectiv cu 22,5%.
Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 6.000 de persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu două mii persoane.
Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faţă de trimestrul precedent, cu 6,4% , respectiv cu 7,3%.
Potrivit datelor INS, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,6% în totalul celor de asigurări sociale.
Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent, reprezentând 80,2%, urmaţi de pensionari cu pensiile de urmaş cu o pondere de 9,6% şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8%.
În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, cu o pondere de 2,1% şi pensionarii cu pensii anticipate, a căror pondere a fost de numai 0,1%.
„Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui, respectiv la 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman”, arată INS.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.255 de lei (1.945 lei în judeţul Botoşani, 1.968 lei în judeţul Vrancea, 1.978 lei în judeţul Giurgiu faţă de 3.200 lei în judeţul Hunedoara, 3.117 lei în Municipiul Bucureşti şi 2.897 lei în judeţul Gorj).