Europarlamentarul Iosif Matula susţine că Rezoluţia Parlamentului European

referitoare la aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, vine să confirme faptul că ţara noastră este clar nedreptăţită în ce priveşte aderarea la Schengen. Parlamentul European a adoptat, cu largă majoritate, o rezoluţie prin care îşi reiterează poziţia – exprimată deja în iunie – de susţinere a aderării la Schengen a României şi Bulgariei.

Rezoluţiile Parlamentului European au însă doar caracter de recomandare, decizia finală aparţinând Consiliului. Totuşi, demersul Parlamentului European este de natură să sporească presiunea politică înainte de Consiliul European din 23 octombrie, la care România doreşte să ridice chestiunea aderării sale la Schengen. Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek a afirmat că România va adera la Schengen în câteva luni, declarându-se sută la sută optimist în ceea ce priveşte aderarea țării noastre la spaţiul european fără frontiere.

“Atât Rezoluţia Parlamentului European, cât şi declaraţia Președintelui Buzek confirmă că România și-a făcut temele pentru intrarea în Schengen, a îndeplinit toate criteriile impuse şi, cu toate astea, din raţiuni politice, suntem amânaţi. Legislativul european nu se poate impune în faţa Consiliului European, care trebuie să ia decizia. Dar rezoluţia în sine va fi un sprijin important pentru România la reuniunea din octombrie”, afirmă europarlamentarul Iosif Matula.

Referindu-se la opoziţia manifestată de Olanda şi Finlanda, europarlamentarul arădean a adăugat că această atitudine “A fost dictată de raţiuni de politică internă. Pe fondul crizei economice s-au accentuat unele atitudini negative, iar România a fost una din vicitime. Cu toate acestea, salut poziția președintelui Parlamentului finlandez, Eero Heinaluoma, care a cerut țării sale să-și revizuiască punctul de vedere, afirmând că România întrunește pe deplin criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen.”

Acuzele aduse de catre presedintele PSD Arad, Dorel Caprar , cu privire la constructia podului Sanpetru German-Pecica nu au ramas fara replica, din partea Consiliului Judetean Arad presedintele Nicolae Iotcu aducand unele precizari.

Din păcate, de cele mai multe ori, confundăm politica cu administraţia şi minciuna cu adevărul. Domnul Căprar, ca un bun soldat al Uniunii Socialiste, duce o politică demagogică şi dovesteşte prin aceasta că nu doreşte dezvoltarea Aradului. Subiectul abordat de dumnealui, podul Pecica – Sânpetru este la ora actuală într-o totală legalitate. Sutem sensibili la problemele de mediu, dar suntem mult mai sensibili la problemele oamenilor. Proiectul nostru ajută foarte mult nu doar locuitorii din zonă ci şi dezvoltarea economică a Aradului şi crearea de noi locuri de muncă, fără a afecta agresiv mediul. Traficul de pe acest pod va aduce la diminuarea traficului de pe alte drumuri judeţene sau naţionale, implicit la o mai scăzută poluare a mediului în alte zone – a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

PDL pregăteşte ultima ofertă de compromis pentru UDMR în privinţa reorganizării administrative a ţării. Dacă până acum în Coaliţie se vorbea despre comasarea judeţelor, ultimele discuţii vizează ştergerea cu totul a actualelor delimitări administrative şi trasarea noilor regiuni de la zero.

Modelul de la care pleacă planul democrat-liberalilor este cel aplicat în România în perioada 1960-1968. Conform surselor din conducerea partidului, pedeliştii vor încerca să impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele şaisprezece regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 60.

În cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghiţirea mai multor judeţe actuale în noile structuri. Spre exemplu, judeţul Alba ar fi împărţit între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar trece în componenţa Crişanei, iar cea vestică în graniţele Clujului. Braşovul ar cuprinde judeţele Sibiu şi Covasna, în timp ce Bacăul ar primi autoritate asupra Neamţului. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău.

Pentru delicata problemă a Ţinutului Secuiesc, pedeliştii au în vedere spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încât Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului. În cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a Ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor.

Discuţiile ce privesc trasarea unor noi structuri pornind de la cele existente în anii 60 a fost confirmată şi de surse guvernamentale. „Este o variantă de lucru. Încă nu s-a luat o decizie finală”, a precizat pentru gândul unul dintre miniştrii cabinetului Boc.

De altfel, importanţa regionalizării pentru PDL a fost reluată şi de către premier în şedinţele interne ale partidului, Emil Boc transmiţând weekendul trecut la Timişoara că nu a renunţat la planul de reorganizare a ţării, promiţând că discuţiile cu partenerii din arcul guvernamental îşi vor atinge scopul.

Dezbaterile din cadrul coaliţiei ar urma să aibă primele concluzii până la 1 noiembrie, astfel încât luna viitoare să poată fi prezentat un punct de vedere comun. În caz contrar, spun sursele citate, orice dezbatere privind reorganizarea administrativă va fi abandonată în actuala legislatură. Deocamdată, o reuniune a Colegiului Director a PDL a fost stabilită de principiu pentru data de 24 octombire, la Vila Lac 2, întâlnire în care conducerea partidului ar trebui să prezinte şefilor de filiale strategia cu privire la reorganizare.

De ce nu renunţă PDL la reîmpărţirea judeţelor

De iniţiativa transformării judeţelor în regiuni, atârnă două chestiuni pe care PDL vrea să le rezolve. Căci, pe lângă ideea reducerii cheltuielilor suportate de bugetul de stat, scoasă în faţă de către democrat-liberali, Boc are două probleme de rezolvat: comasarea alegerilor şi retrasarea colegiilor.

În primul rând, reîmpărţirea teritorială ar livra pretextul perfect pentru amânarea alegerilor locale în toamnă. „Legea spune că nu poţi amâna alegerile decât în cazuri excepţionale. Catastrofe naturale nu am avut, în război nu suntem, singurul motiv poate fi noua structură administrativă”, a explicat pentru gândul unul dintre membrii comisiei speciale create la nivelul coaliţiei.

De asemenea, regiunile ar simplifica şi trasarea noilor colegii uninominale în avantajul puterii, mai multe simulări în acest sens având deja loc în interiorul partidului. Nu întâmplător, intenţia conducerii PDL este ca atât noua lege electorală, cât şi noua formă administrativă să fie asumate la pachet luna viitoare, înainte de votarea bugetului pe anul viitor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, democrat liberalii au însă nevoie de acordul partenerilor de la UDMR, un punct comun nefiind atins. Din contră, divergenţele dintre cele două părţi s-au amplificat în ultima perioadă, problema refuzului maghiarilor fiind ridicată în ultimele şedinţe de birou ale PDL.

Cum se negociază cu UDMR

UDMR nu doar că nu pare dispus să renunţe la propriul proiect de reorganizare administrativă, dar respinge şi sistemul de vot propus de PDL. Modelul de compensare cu lista naţională pentru o parte din mandatele puse în joc la alegerile de anul viitor este o cerinţă sine qua non a udemeriştilor, care blochează astfel şi dorinţa democrat-liberalilor de a adopta sistemul ce permite accederea în parlament doar a primilor doi clasaţi din colegiile uninominale.

Conform surselor gândul, democrat-liberalii ar fi dispuşi să cedeze în faţa sistemului compensat cu listă propus de UDMR, cerând la schimb partenerilor de guvernare să accepte varianta PDL a reorganizării administrative.

SURSA: Gandul

Preşedintele Filialei Teritoriale PNL Arad, Ioan Cristina, a anunţat că Uniunea Social Liberală va iniţia un proiect pentru deblocarea angajărilor în sănătate, educaţie şi ordine publică. „Nu este normal ca spitalele să funcţioneze cu deficit de personal iar oamenii să moară pentru că nu are cine să-i trateze deoarece absolvenţii de medicină, atâţia câţi au mai rămas în ţară, sunt şomeri”, a spus Ioan Cristina.

Acesta a declarat că educaţia şi ordinea publică au, de asemenea, de suferit. „Uitaţi-vă la ce nivel a ajuns învăţământul. Sau, uitaţi-vă la oamenii care sunt ucişi în bătaie, ca baschetbalistul american de la Giurgiu. Am avut şi noi, la Arad, cazuri care ridică mari semne de întrebare în privinţa siguranţei cetăţeanului. Un poliţist a fost bătut într-un loc public astă-vară, după un eveniment organizat de administraţie la Ştrandul Neptun. Oraşul e plin de zvastici şi de alte însemne interzise prin lege, pictate pe monumente, pe ziduri, peste tot. E clar că nu se poate vorbi de ordine publică, ci eventual de dezordine, de haos instaurat la nivelul statului de o guvernare incompetentă”, a spus liderul PNL.

Ioan Cristina este de părere că politica de blocare a posturilor în aceste domenii, promovată de guvern, face ca absolvenţii de facultăţi să îngroaşe rândurile şomerilor, în timp ce sisteme vitale precum sănătatea, educaţia şi ordinea publică sunt la limita funcţionării.

„Nu este vorba de mărirea aparatului bugetar, ci de o soluţie prin care acolo unde există deficit de personal – medici, profesori, poliţişti – să poată fi angajaţi absolvenţi de învăţământ superior”, a precizat Ioan Cristina.

pesurse.ro vă oferă cifre noi pe frontul cercetărilor sociologice. Potrivit ultimei cercetări de profil, una naţională făcută ca la carte, arată că în septembrie 2011 românii continuă să indice o încredere din ce mai mică la adresa Guvernului şi a politicilor pe care acesta le promovează.

Preşedintele Organizaţiei Judeţene PNL Arad, Ioan Cristina, le cere capilor PDL Arad să-şi exprime public poziţia vizavi de intenţiile de regionalizare a României, care au revenit în actualitate odată cu întrunirea liderilor naţionali ai PDL, care a avut la Timişoara, zilele trecute.
„După ce au ocolit subiectul o bună bucată de vreme, iată că reprezentanţii PDL în frunte cu Emil Boc vorbesc din nou despre regionalizare, mai precis despre o formulă cu 12 regiuni, pornind de la cele istorice, în urma căreia nu ştim ce se va întâmpla cu judeţul Arad. În plus, comasarea alegerilor este dată ca şi sigură, pentru toamna lui 2012, deşi nu este război şi, în afară de cea portocalie, nu ne-a lovit vreo altă calamitate care să justifice amânarea alegerilor locale”, a declarat Ioan Cristina.
Preşedintele liberal le solicită aşadar, din nou, capilor PDL Arad să spună şi celor care i-au ales ce soartă le rezervă. „Aş vrea să văd o poziţie clară a celor de la PDL pe marginea acestui subiect şi, în special, a domnului Falcă, pentru că domnia este preferatul arădenilor într-o mai mare măsură decât colegii săi”, a precizat Ioan Cristina.