Vicepreşedintele PNL Arad Ionel Ciupe a acuzat astăzi autorităţile judeţene de lipsă de transparenţă în cazul licitaţiei care a avut loc pentru concesionarea a 20 de puţuri de apă potabilă, situate în zona de captare Şimand. Puţurile respective vor furniza materia primă în cadrul contractului de livrare a apei în Ungaria, semnat între judeţele Arad şi Bekes. Vicepreşedintele liberal a spus că licitaţia de atribuire a contractului de concesiune, desfăşurată în data de 5 august, nu a fost anunţată pe site-ul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), fiind astfel dedicată societăţii Trans Aqua Mureş, care are acţionari consiliile judeţene din Arad şi Bekes.

Comisia Europeană a decis, de curând, o serie de măsuri de urgenţă care ar trebui să aducă o contribuţie semnificativă la relansarea unora dintre economiile din UE care se confruntă cu mari dificultăţi, acesta fiind şi cazul ţării noastre. Conform propunerii, şase ţări vor putea să-şi diminueze contribuţia la proiectele pe care le cofinanţează, în prezent, împreună cu Uniunea Europeană.

Comisia pune la dispoziţia Greciei, Irlandei, Portugaliei, României, Letoniei şi Ungariei o cofinanţare UE suplimentară, esenţială pentru proiectele de impulsionare a creşterii şi a competitivităţii din aceste ţări. Prin urmare, ele vor putea să-şi diminueze contribuţia în cadrul cofinanţării, într-un moment în care bugetele lor naţionale sunt supuse unei presiuni considerabile; în acest mod, programele care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naţionale vor putea să fie lansate şi să injecteze bani în economie.

Europarlamentarul Iosif Matula salută iniţiativa Comisiei Europene, declarând: „Comisia Europeană ne oferă şansa de a intensifica absorbţia fondurilor prin acordarea acestui suport financiar de urgenţă. Dacă România va profita din plin de acest ajutor, va putea beneficia de o finanţare suplimentară de până la 714 milioane de euro în plus faţă de fondurile acordate României prin politica de coeziune.”

Măsura nu reprezintă o finanţare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală şi pescuitul. Contribuţia UE va creşte până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză. Această măsură ar trebui să fie însoţită de stabilirea unei ordini a priorităţilor în favoarea proiectelor axate pe creştere şi ocuparea forţei de muncă, de exemplu privind formarea lucrătorilor, crearea unor clustere de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport. În acest fel se poate mări nivelul executării şi al absorbţiei fondurilor şi se pot injecta bani suplimentari în economie mai rapid, se arată în raportul CE.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat: „Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare – contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esenţiale în economiile naţionale, reducând necesitatea de cofinanţare a proiectelor din bugetele naţionale. Invit Parlamentul European şi Consiliul să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părţi a anului următor.”

Iniţiativa CE vizează statele membre care au fost cel mai grav afectate de criză şi care primesc sprijin financiar în cadrul unui program prin intermediul mecanismului privind balanţa de plăţi pentru ţări din afara zonei euro (România, Letonia şi Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiară pentru ţări din zona euro (Grecia, Irlanda şi Portugalia).

Comisia va cere Consiliului şi Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârşitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

Această măsură de completare are o natură excepţională şi temporară şi va lua sfârşit de îndată ce statele membre vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistenţă financiară.

Călin Bibarţ, prefectul judeţului Arad, a participat duminică, 7 august, la videoconferinţa susţinută de premierul Emil Boc. Tema videoconferinţei a constituit-o stadiul actual al programului de guvernare, precum şi priorităţile pentru perioada imediat următoare. Şeful Executivului s-a referit la situaţia României în contextul crizei internaţionale, punctând că ţara noastră are nevoie de precauţie maximă şi de evitarea politicilor populiste. Premierul a făcut o scurtă radiografie a măsurilor luate de Guvern şi a trasat sarcini prefecţilor pentru a lua deciziile care se impun. Acesta a apreciat rezulatatele pe care le dă noul Cod al Muncii şi a cerut prefecţilor ca, împreună cu reprezentanţii de la Inspecţia Muncii să intensifice controalele pentru combaterea muncii la negru şi a evaziunii. De asemenea, Boc a mai cerut reprezentanţilor Guvernului în teritoriu să se asigure că subvenţiile ajung la timp la fermieri, agricultura constituind o prioritate.

Referindu-se la rectificarea bugetară primul ministru a subliniat că este pentru prima dată când resursele sunt folosite pentru a produce bani, adică prioritar pentru investiţii.

Totodată, ca o prioritate premierul a amintit şi de descentralizare şi a solicitat tuturor prefecţilor ca, în termen de 10 zile să transmită propuneri concrete cu privire la atribuţii şi patrimoniu care poate fi transferat la autorităţile locale, astfel încât decizia să se ia cât mai aproape de cetăţean.
In concluzie nimic interesant, aceleasi teme de doi bani pe care le afiseaza premierul nostru plus tema de la presedintie cu populismul, aia da tema noua ce o sa ne tina de foame!

O discuţie, interceptată de SRI în cadrul anchetei din dosarul corupţiei din vămile de la graniţa cu Serbia, dintre deputatul PD-L de Arad Iustin Cionca şi Aurel Mătiuţ, în perioada respectivă şeful Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara cu sprijinul pedeliştilor de pe Mureş, scoate la iveală mecanismele prin care sunt promovaţi oamenii – recomandări şi susţinere de la partid plus împărţirea influenţei între preşedinţii de filială. Celebru pentru declaraţia sa cinică “asta e, unii se mai spânzură”, după ce un poliţist de frontieră s-a sinucis din cauza datoriilor, în discuţia cu colegul său Mătiuţ, deputatul Cionca a sintetizat, acum, modul de împărţire a puterii în interiorul partidului ” în fiecare judeţ e un tătic acolo. Nu ne băgăm noi dintr-un judeţ în alt judeţ”.

În 16 octombrie 2010, la ora 17, 56, Aurel Mătiuţ a sunat pe un telefon mobil, care aparţine Camerei Deputaţilor, şi care este folosit de deputatul PD-L Iustin Cionca. Discuţia s-a axat pe modul în care îl pot ajuta pe un prieten al vameşului să i se găsească o funcţie, dar şi despre intervenţiile pentru o cunoştinţă care vroia o funcţie în vămile din Caraş Severin.

Aurel Mătiuţ: Alo, servus, ce faci?

Iustin Cionca: Servus, uite pe acasă, mă pregătesc să mă duc la Curtici. E zilele oraşului!

A.M.: Bă, pe vremea asta!

I.C. : Pă vremea asta!

A.M. : Auzi, fii atent, de ce te-am sunat! O fost fostul meu coleg, Deme, pe la mine şi mi-a lăsat un CV..! O zis c-ai zis tu să lase CV-ul aci la mine…

I.C.: Da, că el a vrut la mine, că vine din partea ta şi eu am vrut să-l verific cu ocazia asta.(…..) Înţeleg că e urgent, da?

A.M.: Da, săracu, că-i amărât..! Vai de capul lui..!

I.C.: Zic, înţeleg că-i urgent ce vrei cu mine..!

A.M.: Nu numai asta!

I.C.: Pentru asta, pentru CV.

A.M.: Da, da

I.C. : Dă-l la..dă-l la domnu preşedinte.

A.M. Na, bun, hai că i-l dau la..!

I.C.: Dă-i-l că oricum nu mă pot eu mişca fără el.

A.M. Am, înţeles, bun! Unu.

I.C. Deci unu

A.M.: Unu şi doi! Vezi c-o fost femeia aia la mine…Am primit-o

I.C.: No, foarte bine

A.M.: I-am spus că din partea mea nici o piedică. Doar că trebuie să vorbească cu Sorin..!

I.C.: Da, da ce a vrut la tine?

A.M.: Păi da, nu ştiu ca da a mai fost! Şi exact ce i-am spus acum i-am spus şi atunci! Nu depinde de mine, nu eu trebuie să fac hârtiile..! Trebuie să le facă preşedintele…

I.C.: No!

A.M.: Ăsta al meu a fost la Mărgineanu, îi OK. Numai să vorbesc cu preşedintele şi preşedintele să vorbească cu Frunzăverde… să nu schimbă. că din câte am înţeles eu, dar nu sunt sigur şi n-am verificat treaba..! Asta, domnu preşedinte, deci na trebuie s-o verific! Dacă băiatul de acolo, asta, unde vrea asta să plece. Nu-i susţinut de domnul Frunzăverde..!

I.C.: Îţi dai seama că asta aşa se face.

A.M.: Că asta eu nu mă pot baza..!

I.C.: Măi, înc-o dată…! Ei au zis că-şi rezolvă la Bucureşti…! Eu nu am vrut decât…!Hai să-ţi spun şi ţie acuma…! Cineva te mănâncă de f..d în instituţie acolo…! Şi o zis că nu vrei s-o primeşti. Ci, doar în intenţia asta, am sunat eu!

A.M.: O tâmpită

I.C.: Tu ai zis aşa “Băi, dacă are acolo eu nu mă bag!”

A.M.: Da,da, da

I.C.: Nici nu trebuie să faci mai mult decât atât, să fii amabil, da..!

A.M.: Da, bine-nţeles,nu..! Păi, da, nu-s tâmpit!

I.C.: Eu..

A.M.: Nu, nu, eu chiar sînt

I.C.: Eu sunt rezervat în ce-o spus că…! Dar nici nu poţi să excluzi nici o…

A.M.: Da, ea a fost la prefect! La Frunzăverde n-o fost.

I.C.: Na, atunci să meargă unde vrea ea…! I-ai spus! Foarte bine i-ai spus! Până la urmă fiecare judeţ. e un tătic acolo, să se ducă acolo! Nu ne băgăm noi dintr-un judeţ în alt judeţ!

A.M.: Păi.

I.C.: Eu am vrut doar atâta, ca să nu fii ostil tu!

A.M.: Nu, mă, da de unde. Păi o fost la mine, dă-o în f..re!

I.C.: Îhî, bon. CV-ul ăsta la domnul preşedinte.

A.M.: Bine

I.C.: Spune-i tu ce ai de spus despre persoană.

A.M.: Da.

I.C.: Şi atunci eu mă duc la domn’ preşedinte şi discut ce putem face…în orice caz şansele sunt foarte mici.

A.M.: Eu ştiu, eu ştiu.

I.C.: Pentru că în caz de reduceri, de mii de persoane! Şi când reduci oameni, nu mai poţi să mai aduci şi pe alţii!

A.M.: Eu ştiu! Eu ştiu, prieten drag. Dar el a zis.. zice.. Domnu’ vin cu CV-ul să ţi-l aduc! Zic bine

I.C.: Pe mine el m-a abord..Ascultă! pe mine m-a abordat, pe mine la …la Soare municipiu.

A.M.: Îhi, da ştiu

I.C.: O zis că-i colegul tău, că poţi să dai o recomandare. Zic, ştiţi cum facem. Vă rog frumos să lăsaţi CV-ul la el şi-l iau eu. Că eu am vrut să-l… şi să văd. Eu zic. Vine şi se laudă şi cu tine şi tu nici nu ştii cine îi.

A.M.: Da, da, nu, nu. Trei facultăţi are mă.

I.C.: Ascultă, mă, dacă tu garantezi pentru el şi există vreo posibilitate, cu cea mai mare plăcere.

A.M.:Am înţeles

I.C.: Ascultă-mă! Dom’ preşedinte are oportunitatea şi mai mare să-l ajute pentru că la el vin toate funcţiile. Şi eu doar să-i amintesc “Dom’ preşedinte n-ar fi bun ăla acolo”.

A.M.: Îhî, da, bă, bine.

I.C.: Eu chiar nu-l cunosc pe om..! Garantezi pentru..

A.M.: Da, da. A lucrat cu mine! Băiat bun, aşa ascultător!

I.C.: Auzi, dacă ai tu vreo variantă şi ştii tu cum putem să-l..

A.M.: Nu am, că dacă aş fi avut-o o rezolvam f..o dracu!

I.C.: No bine.

A.M.: Nu am.

I.C.: Hai că aşa sunt şi eu! Îţi dai seama că nici eu nu pot, dacă nu există posibilitatea degeaba vreau!

A.M. Ştiu.

I.C. Dar, câteodată, ştii, vin informaţiile la noi şi te miri de unde sare…! Şi tot timpul să ştie, să fii acolo!

La două zile după această discuţie, Aurel Mătiuţ a fost contactat de Cristian Deme care s-a interesat dacă s-au rezolvat lucrurile.

Cristian Deme: No, ai reuşit să te întâlneşti..

Aurel Mătiuţ: A..m-am întâlnit cu el, am vorbit la telefon, da’ a zis că oricum depinde de domnu’ preşedinte, de domnu Seculici şi o fost el la mine acasă şi i-am dat, i l-am dat direct lui.

C.D.: Aha, aha.

A.M.: Da o zis că deocamdată-i greu că nu sunt posturi, pe nicări! Vezi tu? Acum zic să vedem la asta, deci sigur am vorbit şi i-am dat direct lui. El pleacă acuma!

C.D.: Şi trebe…?

A.M.: El pleacă acum la…în America…Stai că a zis că-n seara asta sau mâine! Şi după ce vine. Stă…, stă cam o săptămână.

Deşi l-am sunat pe deputatul Iustin Cionca la numărul de la Camera Deputaţilor pentru a-i cere un punct de vedere, ne-a răspuns şeful de cabinet care a susţinut că parlamentarul este plecat din ţară până în 15 august şi nu ştie alt număr de telefon la care poate fi contactat. De asemenea, Aurel Mătiuţ nu a putut fi contactat pentru a explica cine-s persoanele pe care le susţinea pentru a ocupa funcţii.

SURSA: pressalert.ro

Avand in vedere ca dom’primar Gheorghe Falca nu catadicseste sa ne comunice si redactiei noastre vorbele mieroase din concediu, redam doar, replica mai mult efervescentului Florin Galis, membru si chiar presedinte PNL municipiul Arad. Oricum, noi, ca si aradeni adevarati, suntem entuziasmati de problemele ingrijoratoare pe care edilul acestei urbe le monitorizeaza, avand in vedere zilele de concediu pe care, indreptatit fiind, le petrece, si ii uram „Concediu placut”.

1. Suspendarea domnului Gavril Popescu din PNL pe durata a unui an

După cum am afirmat şi în cadrul conferinţei de presă de marţi, cât timp voi fi la conducerea organizaţiei municipale a PNL, nu voi accepta ca vreun membru că încalce regulamentul şi cuvântul dat colegilor, indiferent cine este persoana respectivă. De când echipa noastră conduce organizaţia PNL Arad, numărul membrilor a crescut şi la fel a crescut şi disciplina, astfel incat organizația noastră să nu se manifeste ca un club în care fiecare face ce dorește. Am obţinut rezultate foarte bune în alegerile prezidenţiale din anul 2009 şi avem potenţialul de a sparge cu adevărat monopolul politic al PDL din municipiul Arad. Fiecare om, membru de partid, politician, este liber să îşi urmeze propriul destin politic, însă atât timp cât are calitate de membru al unei organizaţii, se supune rigorilor convenite în comun din cadrul respectivei structuri. Suspendarea lui Gavril Popescu nu este o „mazilire”, o „reglare de conturi”, o „ceartă în interiorul USL”, ci este pur şi simplu o măsură organizatorică normală faţă de un membru care a încălcat regulamentul organizaţiei şi principiile unei echipe puternice. Noi ne vom menţine în continuare aceeaşi linie fermă şi corectă faţă de toţi colegii noştri. Este angajamentul meu luat faţă de colegii mei din PNL Arad.

1. Replica primarului Gheorghe Falcă

Cred că nu primarul Falcă este cel care a declarat respectivele lucruri, probabil că domnia sa are consilieri mult mai puţin aplecaţi spre acel limbaj suburban de care amintea. Asistăm la o clasică tentativă de manipulare deoarece primarul Aradului nu se fereşte să dezinformeze public încă o dată. Dacă primarul Falcă spune că arată respect faţă de toţi arădenii, indiferent de partidele politice, de ce a declinat invitaţia noastră la dialog? La fel ca orice partid reprezentat în Consiliul Local Municipal sau Parlament, PNL are în spate un anumit număr de alegători pe care primarul Falcă îi desconsideră pentru simplul fapt că liderii PNL nu se înscriu în turma sa de lăudători sau în portbagajul cu săculeţi de cartofi. Să nu uităm nici de episoadele când primarul participa la acele întâlniri în cartiere unde vorbeau numai oamenii care aveau ceva de lăudat, iar când unul se punea să mai şi ceară ceva era expediat sau repezit – în funcţie de dispoziţia de moment a domnului Falcă. Cât despre limbajul suburban, constatăm un semn de amnezie. Intr-un interviu publicat recent, Falcă statua că USL ar fi o construcţie politică „lipsită de orice principiu moral”, iar liderii USL nu ar face altceva decât „să păcălească” pe toată lumea. Tot acolo eram făcuţi şi proşti pentru că nu am şti „să citim un sondaj”. Doresc să îi transmit primarului Gheorghe Falcă faptul că el chiar are o problemă cu cei care îl critică: nu îi suportă. Din această cauză s-a înconjurat numai de yes-mani şi nu suportă alte opinii, chiar dacă ele sunt venite din partea unor oameni care „nu vor să apară pe prima pagină a ziarelor”. Cât despre dorinţa şi căile de a apărea în presă, …primarul nostru şi colegii săi de partid se dovedesc de multe ori adevăraţi redactori şefi.

Preşedintele CJA, Nicolae Ioţcu, este un om bogat. Deşi a lucrat în ultimii ani aproape exclusiv la stat, ca angajat la Consiliul Judeţean, senator, preşedinte de Consiliul Judeţean, domnul Ioţcu a reuşit să adune o avere de 734.000 de euro! Această “performanţă” îl clasează pe locul 5 într-un top al bogăţiei preşedinţilor de consilii judeţene, realizat de o televiziune centrală.
PSD Arad se întreabă cum a reuşit Nicolae Ioţcu să dobândească o asemenea avere? „Domnul Ioţcu nu este cunoscut ca un om de afaceri, de aceea pentru noi este surprinzătoare averea pe care a reuşit să o strângă atât de repede. În anul 2004, când era consilier județean, nu ne amintim ca domnul Ioțcu să fi avut mari sume de bani în cont. Constatăm acum că i-au priit funcțiile publice, care i-au adus foarte mulți bani. Nicolae Ioțcu s-a îmbogățit în ultimii ani, când traversăm o perioadă de criză, în care în general oamenii mai mult pierd decât câştigă. Dacă acești bani sunt la vedere, ne întrebăm câți bani mai are domnul Ioțcu prin conturi ascunse? Îi cerem lui Nicolae Ioţcu să le dezvăluie zecilor de mii de arădeni care lucrează la stat, ca şi dânsul, reţeta îmbogăţirii peste noapte. Nu ar fi rău să afle profesorii, funcţionarii ce pot face să le meargă aşa de bine, să adune sute de mii de euro” a spus Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad. Acesta a apreciat că drama României în ultimii ani este că în funcţii importante au fost promovaţi oameni care nu au nici un parcurs profesional semnificativ, nici nu au dovedit în mediul economic privat spirit antreprenorial. În schimb, după ce au ocupat funcţii publice, s-au îmbogăţit peste măsură.
„După ce a adunat atât de mulţi bani, la fel ca şi idolii săi din PDL care s-au îmbogățit în același stil, lui Nicolae Ioţcu îi este uşor să apară la televizor şi să vorbească despre austeritate, să le ceară românilor să accepte salarii mai mici şi să plătească impozite şi cheltuieli mai mari. Din declaraţiile de avere ale lui Nicolae Ioţcu înţelegem că a câştigat foarte uşor aceşti bani şi de aceea nu înţelege problemele cu care se confruntă oamenii obişnuiţi”, a încheiat Dorel Căprar.

Autorităţile nu au înfiinţat niciun cămin de bătrâni în judeţul Arad, în urma desfiinţării a trei spitale, în cadrul procesului de reorganizare a sistemului sanitar, în timp ce două dintre fostele unităţi medicale au devenit secţii ale Spitalului Judeţean. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Arad a declarat că spitalele din Sântana şi Gurahonţ au devenit secţii externe ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, în timp ce unitatea din oraşul Chişineu-Criş a fost desfiinţată, fără a se reorganiza în cămin de bătrâni.
Nici autorităţile locale din Sântana şi Gurahonţ nu au dorit să înfiinţeze cămine de bătrâni în locul spitalelor, acestea fiind desfiinţate şi transformate într-o unitate de primire a urgenţelor şi într-o secţie de pneumologie. La Gurahonţ, unde exista un spital cu aproximativ 100 de paturi, funcţionează acum o secţie de pneumologie a Spitalului Judeţean, care are 30 de paturi.

Conferinta de ieri a PNL Arad a inceput cu momente amuzante, atunci cand presedintele filialei municipale, Florin Galis, a adus o macheta cu poza lui Gheorghe Falca pretinzand ca a reusit sa obtina o intrevedere cu edilul orasului. Ca urmare a invitatiilor trimise de Florin Galis primarului, ieri era ziua cand liberalul astepta vizita edilului la sediu dar cum Falca nu a aparut a aparut in schimb macheta Falca. Tot in aceeasi conferinta s-a anuntat suspendarea lui Gavril Popescu din functia de membru al PNL pentru o perioada de un an de zile. Astfel printr-un vot unanim al biroului municipal, 16 din 16, filiala municipala a taxat amestecul lui Gavril Popescu in treburile altui partid, si anume PC Arad.