Crin Antonescu va fi candidatul comun propus de coaliţia de Guvernare PSD, PNL, UDMR și minorități pentru alegerile prezidenţiale din 2025. PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităților au convenit să aibă un candidat comun la președinție, în persoana lui Crin Antonescu. Această decizie urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecarui partid. Anunțul oficial a fost făcut, luni, de președintele PNL, Ilie Bolojan.
„PNL a semnat acest protocol de coaliţie, pentru ca ţara noastră să aibă un Guvern stabil, într-o perioadă dificilă, în aşa fel încât să luăm măsuri pentru a menţine cheltuielile bugetare în limitele normalului, pentru a face reforme şi pentru a crea condiţii pentru dezvoltare în ţara noastră. Una dintre prevederile acestui protocol este şi desemnarea unui candidat unic la funcţia de preşedinte al României. Am convenit prin consens ca acest candidat să fie domnul Crin Antonescu, urmând ca fiecare partid politic să desemneze candidatul şi să aprobe această candidatură în forurile interne ale fiecăruia”, a arătat liderul PNL, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, alături de liderii PSD, UDMR şi reprezentantul minorităţilor.
Până în acest moment liderii coaliţiei au anunţat doar că vor avea un candidat comun pentru Cotroceni, dar au evitat să pronunţe nume.
Cu toate acestea, fostul preşedinte PNL a confirmat, duminică, existenţa unei discuţii pentru candidatura sa la Preşedinţie din partea coaliţei pro-europene, dar adaugă că este o discuţie „complexă”.
Tot mai multe nume apar pe lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale. Potrivit unor surse, primul tur ar urma să aibă loc la finalul lunii martie. Iar coaliţia care va da guvernarea a decis să susţină un candidat comun, în persoana lui Crin Antonescu, spun aceleaşi surse.
Ceea ce înseamnă că deja vorbim despre trei candidaţi de dreapta: pe lângă Antonescu, mai sunt Elena Lasconi din partea USR şi Nicuşor Dan ca independent.
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Crin Antonescu, fost preşedinte PNL, Nicusor Dan, primarul General al Capitalei, Daniel David, rector UBB şi Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria au fost printre numele sondate pentru cea mai înaltă funcţie în stat, scrie antena3.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că PSD se retrage de la masa discuţiilor pentru formarea Executivului şi va vota în Parlament un guvern de dreapta.
„Nu poţi să stabileşti ceva concret cu oameni care una vorbesc în interior şi alta vorbesc în faţa presei. Nu poţi face nimic cu aşa-zişi parteneri cărora le e ‘silă’ să stea la masă cu tine şi care au impresia că aşa se ‘murdăresc’. PSD a suportat destul astfel de atitudini, fără să comenteze şi fără să îşi pună poalele în cap, aşa cum au făcut ceilalţi. Acest mod de lucru este total contraproductiv în faţa oamenilor. De aceea, PSD se retrage cu demnitate de la masa discuţiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta. O facem pentru că această ţară are nevoie urgent de un guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidenţiale care vor urma. România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile şi orgolii prosteşti”, a scris premierul pe Facebook.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că România are nevoie urgentă de un guvern pentru stabilitate. Gorghiu a prezentat și principala listă cu reforme agreate de partidele care vor forma noul guvern. ”Viaţa de zi cu zi a românilor depinde de un guvern care trebuie învestit rapid. Cu o listă clară de reforme. Zilele de întârziere nu pot fi multe. Fiecare dintre noi crede că poate face diverse, dar de data asta trebuie să ne uităm cu ochii mari, cu urechile deschise la populaţie, dacă vrem să mai avem o clasă politică respectată”, a scris, miercuri, pe Facebook, Alina Gorghiu, conform stiripesurse.ro.
Ministrul liberal al Justiţiei afirmă că ”este clar că avem nevoie de un nou stil de a face politică”. ”E nevoie de dialog, de concesii, de echilibru, de renunţat la alintat sau la capitalizat voturi în perspectiva alegerilor prezidenţiale, de înţelepciune. Trebuie să ieşim din haina de reprezentant al unui partid politic şi să punem în practică urgent planul de reforme discutat. Nu circ, nu umflat în pene, ci reforme”, a mai transmis Gorghiu.
Aceasta a distribuit şi ”principalele reforme agreate de PNL, PSD, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale”.

Menţinem cota unică;
Maximum 16 ministere si reducem numărul agenţiilor cu cel puţin 25% şi al secretarilor de stat cu cel puţin 50%;
Un nou statut al funcţionarului public: criterii de performanţă şi salarizare în funcţie de merit;
Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii;
Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă (sub 26 de ani);
Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare şi se angajează pe un loc de muncă;
8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (pentru şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu);
Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport: peste 27 miliarde euro pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi peste 2700 km căi ferate;
Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare şi ambalarea produselor;
Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România;
Creşe noi pentru a sprijini familiile tinere.

PNL Arad a obținut trei mandate de parlamentari la alegerile din acest an: Geanina Pistru și Răzvan Cadar deputați, Glad Varga senator. Într-un context mult mai complicat decât cu patru ani în urmă, PNL Arad a reușit să păstreze aceeași reprezentare și să se confirme ca una dintre cele mai bune organizații din țară.

Cei trei parlamentari liberali au participat la Prefectură la preluarea oficială a mandatelor. Geanina Pistru, Răzvan Cadar și Glad Varga au afirmat printre prioritățile mandatului susținerea pentru proiectele Aradului și pentru cei 55 de primari din județ și realizarea unor reforme la nivelul instituțiilor publice, pentru un stat mai eficient și pentru a recâștiga încrederea românilor.

La București urmează un șir de decizii importante, după constituirea celor două camere ale Parlamentului, se va constitui o majoritate parlamentară și vor fi demarate procedurile pentru instalarea noului Guvern.