Deficitul bugetar a urcat la 0,58% din PIB în prima lună din acest an, comparativ cu 0,45% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor (MF). ‘Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 s-a încheiat cu un deficit de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB, față de deficitul de 7,89 miliarde de lei, respectiv 0,45% din PIB aferent lunii ianuarie 2024’, se arată în documentul de la Finanțe.
Veniturile totale au însumat 46,75 miliarde de lei, în scădere cu 1,4% (an/an), pe fondul reducerii fondurilor europene și a unor categorii de venituri curente – încasări din TVA (ca urmare a majorării rambursărilor de TVA în ianuarie) și accize (efect de bază ridicat în ianuarie 2024).
În același timp se observă contribuții pozitive mai însemnate în cazul încasărilor din impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile s-au ajustat cu 0,24 puncte procentuale: -0,15 puncte procentuale în cazul veniturilor din fonduri europene și -0,09 puncte procentuale în cazul veniturilor curente.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,86 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 62,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+256,5%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,2% ) -, și impozitului pe veniturile din pensii (26,3%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 17,07 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în ianuarie 2024.
Încasările nete din TVA au înregistrat 10,54 miliarde de lei, în scădere cu 11,9% (an/an). ‘Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut (3,76 miliarde de lei în ianuarie 2025, comparativ cu 2,69 miliarde lei în ianuarie 2024), dar și de un efect de bază ridicat’, subliniază MF.
Veniturile din accize au însumat 3,44 miliarde de lei, consemnând o scădere de 20,1% (an/an), explicată de evoluția negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-36,8%, efect de bază ridicat). În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică pozitivă, de 18,1%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Potrivit MF, veniturile nefiscale au însumat 4,06 miliarde de lei, nivel similar cu cel consemnat în luna ianuarie 2024.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,70 miliarde de lei, în scădere cu 59% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 57,76 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe luna ianuarie 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 3,1% din PIB la 3,0% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 14,01 miliarde de lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 7,38 miliarde de lei, în creștere cu 3,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 miliarde de lei, cu 2,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, scrie agerpres.ro.

47 de percheziţii au loc miercuri în cinci judeţe din ţară la proprietăţile lui Horaţiu Potra, dar şi la apropiaţi ai acestuia. Sunt căutate arme şi mai multe documente în dosarul de instigare publică deschis pe numele şefului mercenarilor din Congo.
Este cea mai amplă operațiune desfășurată de Poliția Română și de Parchetul General. 47 de percheziții au loc în mai multe județe ale țării, precum Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș, Cluj. Sunt vizate 27 de persoane, patru sedii comerciale.
Descinderile au loc într-o anchetă în care se cercetează un cumul de infracțiuni precum inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist, xenofob, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
De asemenea, vorbim despre promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de săvârșire a unor infracțiuni de genocid sau crime de război.
Sunt vizate și alte infracțiuni în legătură cu campania electorală. De exemplu, fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, comunicarea de informații false, acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectare a regimului armelor și muniției și orice articole pirotehnice.
Se caută arme, documente. Deja s-au găsit sume importante de bani, pentru că polițiștii au ajuns la mai multe domicilii care aparțin lui Horațiu Potra și ale apropiaților săi, mercenari, potrivit surselor Antena 3 CNN. Este vorba despre persoane cu care Horațiu Potra, în noaptea de 7 spre 8 decembrie, se îndreptau către Capitală pentru a participa la un protest. Existau atunci suspiciuni că intenționau să creeze haos în Capitală. O persoană a sunat atunci la 112, spunând că are informații potrivit cărora cei care urmau să ajungă în București și să meargă spre Catedrala Mântuirii Neamului aveau arme la ei, lucru care s-a și dovedit a fi real. La percheziții s-au găsit mai multe arme albe, obiecte contondente, inclusiv un pistol în portbagajul lui Potra.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, la perchezițiile de azi Horațiu Potra nu a fost găsit acasă.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală fac miercuri 47 de percheziţii pe raza judeţelor Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj. În cadrul acestor activităţi au fost vizate 27 de persoane fizice şi 4 sedii aparţinând unor persoane juridice, anunţă marţi Parchetul ICCJ.
Conform sursei citate, există suspiciuni privind săvârşirea următoarelor infracţiuni: acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, efectuarea, fără drept, a oricăror operaţiuni cu articole pirotehnice, instigare publică, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale, comunicarea de informaţii false, scrie antena3.ro.