Sectorul industrial ocupă poziția a doua, după Comerț, din perspectiva cifrei de afaceri, și a înregistrat o marjă de profit de 10,63% în 2025, conform Topului Național al Firmelor (TNF), realizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR).
‘Evoluția sectorului industrial în perioada 2020-2025 reflectă o industrie matură, competitivă și profitabilă. Cu peste 4.500 de companii în top 10 și o contribuție de aproximativ o treime din cifra de afaceri totală, industria românească demonstrează reziliență și capacitate de adaptare. Profitabilitatea excepțională a sectorului, cu marje de peste 10% în ultimii ani, indică fie o specializare în domenii cu valoare adăugată ridicată, fie o eficiență operațională superioară celorlalte sectoare. Această performanță susținută plasează industria ca motor esențial al creșterii economice românești și ca fundament solid pentru dezvoltarea viitoare a economiei naționale. În contextul extinderii companiilor românești pe piața internațională, industria pare a fi sectorul cel mai bine poziționat pentru a continua această expansiune, combinând volumul semnificativ de producție cu eficiența economică dovedită’, a declarat, într-un comunicat de presă, transmis mari AGERPRES, președintele CCIR, Mihai Daraban.
Din perspectiva cifrei de afaceri, în 2021, industria deținea o pondere de 32,83% din cifra totală de afaceri, care a crescut la 35,4% în 2022 și a ajuns la un maxim de 35,6% în 2023. Ulterior, s-a înregistrat o ușoară corecție, ponderea revenind la 32,83%, în 2025, la același nivel din 2021. ‘Această evoluție sugerează o maturizare a sectoarelor comerciale în raport cu industria, dar și o consolidare a poziției industriei în economia românească’, precizează CCIR.
Potrivit sursei citate, în perioada 2020 – 2025, sectorul industrial a fost cel mai profitabil domeniu de activitate, cu performanțe remarcabile, scrie agerpres.ro.

Bugetul pentru autovehiculele termice și hibride din Programul ‘Rabla 2025’, destinat persoanelor fizice, va fi suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunțat, marți, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
‘În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice’, precizează instituția.
Potrivit sursei citate, solicitanții persoane fizice se vor putea înscrie în aplicația informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la data de 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile. De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.
‘Dorim să oferim o nouă șansă celor care nu au reușit să se înscrie în prima etapă. O parte din fondurile alocate autovehiculelor electrice rămase neutilizate, precum și sumele rezervate pentru care nu s-au finalizat pașii procedurali conform ghidului de finanțare, vor fi puse la dispoziție pentru noi înscrieri. Astfel, 45 de milioane de lei sunt transferate către componenta clasică a programului – pentru autovehicule pe benzină sau hibride – pentru ca mai mulți români să poată beneficia de sprijin pentru achiziția unei mașini noi, mai puțin poluante’, a declarat, în comunicat, președintele AFM, Florin Bănică.
Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului este următoarea: 18.500 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.
Programul ‘Rabla’ din acest an, pentru persoane fizice, are un buget total de 200 de milioane de lei, iar fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare, scrie agerpres.ro.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) continuă procesul de simplificare a procedurilor și introduce o nouă modificare în procedura de plată prin care beneficiarii pot primi mai repede plățile cuvenite pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Astfel, conform unui comunicat al AFIR, contractele de cesiune de creanță pot face referire și la transferul dreptului de rambursare a TVA de către beneficiar în favoarea furnizorului, în baza prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
‘Într-o perioadă în care fiecare zi contează pentru finalizarea proiectelor, am considerat esențial să venim cu soluții concrete, care să reducă presiunea financiară asupra beneficiarilor. Prin posibilitatea cesiunii dreptului de rambursare a TVA direct către furnizori, oferim un mecanism rapid și legal prin care fermierii își pot direcționa sumele aferente rambursării TVA direct către furnizorii implicați în proiect, fără a mai aștepta restituirea efectivă din partea ANAF și astfel pot închide investițiile într-un termen mai scurt. Este o măsură administrativă constatată din teren acolo unde se văd cel mai bine nevoile reale ale celor care dezvoltă mediul rural’, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR, citat în comunicat.
Contractul de cesiune de creanță constituie document de plată acceptat de AFIR, reprezentând dovada achitării TVA-ului la momentul depunerii cererii de plată.
‘Pentru aplicarea acestei măsuri, este necesar ca beneficiarul să dețină o decizie de restituire a TVA emisă de ANAF, iar cesiunea să fie formalizată printr-un contract semnat între beneficiar și furnizor, urmat de notificarea și aprobarea autorității fiscale. Această facilitate se aplică beneficiarilor PNDR 2014-2020, urmând ca mecanismul să fie extins și pentru proiectele finanțate prin Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2027)’, precizează sursa citată.
Totodată, pentru a accelera plățile către beneficiari, AFIR a eliminat obligativitatea vizitei pe teren pentru tranșele finale de plată, doar acolo unde riscul este scăzut și investițiile au fost deja verificate în tranșele anterioare. Această decizie reduce timpul de procesare a cererilor și contribuie la un flux mai rapid al fondurilor către beneficiari, scrie agerpres.ro.

Austeritatea scoate oamenii în stradă. Mai multe sindicate vor organiza un protest în fața sediului Guvernului, acuzând măsurile impuse de premierul Ilie Bolojan. Patru mari confederaţii sindicale au anunțat că vor organiza o manifestație de protest în fața sediului Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sindicaliștii nu acceptă austeritatea impusă de actuala guvernare. De asemenea, reclamă „dispreţul faţă de muncă şi cei care muncesc” pe care îl manifestă premierul în funcție, scrie B1TV.ro.
Anunțul cu privire la mișcările de protest a fost făcut de liderii sindicali într-o conferință de presă comună. La proteste vor participa reprezentanții Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), ai Confederaţiei Naţionale Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR – Frăţia şi membrii Confederaţiei Sindicalăe Naţională Meridian. Sindicaliștii mizează pe un număr mare de participanți la această acțiune de protest comună.
Sindicatele nu sunt de acord cu austeritatea impusă de Ilie Bolojan marii majorități a românilor. Aceștia sunt obligați, prin majorările de taxe și impozite, eșecul guvernării PNL-PSD anterioară. Totodată, sindicatele solicită creşterea salariului minim şi a pensiilor.
De asemenea, cer respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă și oprirea măsurilor de austeritate impuse doar populaţiei. Ei mai cer protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie. Sindicatele se opun concedierilor colective dorite de Ilie Bolojan.
Actualul premier a intrat în conflict cu sindicatele, dar și cu partenerii de coaliție din cauza măsurilor pe care le promovează. Practic, Ilie Bolojan a plasat costurile reducerii deficitului pe spatele populației. El a introdus majorări de taxe și impozite, inclusiv la nivel local, concedieri colective și alte măsuri menite să îngreuneze povara fiscală de pe umerii populației și a simplilor funcționari.
Deși a promis, încă de la preluarea mandatului, Bolojan nu a făcut nimic pentru a reduce sinecurile la stat. În vreme guvernul se războiește cu românii de rând, marilor sinecuriști le-au fost prelungite mandatele.
Guvernul nu a luat nici o măsură pentru prioritizarea și eficientizarea cheltuielilor în administrația locală și centrală. Premierul vorbește doar de reducerea cheltuielilor în administrație, fără să pomenească de eficientizarea acestora.
Aceasta este, de altfel, problema planului Bolojan referitor la administrația publică. Pe de-o parte, prin creșterea taxelor și impozitelor locale, dar și a concedierilor colective, primarii și președinții consiliilor județene vor avea mai mulți bani la dispoziție. Pe de altă parte, în lipsa unor mecanisme care să impună aleșilor locali reguli de eficientizare și economisire a banilor publici, bugetele vor fi risipite ca și până acum.

Deficitul bugetului consolidat a urcat la 5,39% din PIB după primele trei trimestre, de la 4,54% în primele opt luni, şi a ajuns la 102,47 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, publicate luni.
„Execuţia bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2025 confirmă tendinţa de stabilizare a finanţelor publice. Deficitul bugetar s-a situat la 102,47 miliarde lei, reprezentând 5,39% din PIB, sub nivelul de 5,47% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut”, precizează MF.
Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluţie susţinută în proporţii similare de veniturile curente (+0,44 pp) – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi de fondurile europene (+0,45 pp).
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 569,43 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,8puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 29,1% din PIB la 29,9% din PIB, scrie stirileprotv.ro.

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei tentative de fraudă prin apeluri false în numele unor instituţii sau autorităţi, o înşelătorie digitală prin care atacatorii se folosesc de identitatea fostului CERT-RO pentru a fura date personale şi financiare.
„Aţi primit pe WhatsApp un mesaj de la „Departamentul de Resurse Umane CERT.RO”, care vă promite câştiguri de până la 1.000 lei/zi pentru a da like la videoclipuri? Este o tentativă de fraudă prin apeluri false în numele unor instituţii sau autorităţi – o înşelătorie digitală prin care atacatorii se folosesc de identitatea fostului CERT-RO pentru a vă fura datele personale şi financiare. După ce utilizatorii adaugă în agendă numărul indicat, urmează mesaje prin care li se cer informaţii confidenţiale, li se trimit linkuri către pagini false sau solicitări de coduri de autentificare”, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook, transmite g4media.ro.
În context, specialiştii DNSC recomandă utilizatorilor de internet să nu adauge şi să nu interacţioneze cu numere necunoscute, să nu acceseze linkuri şi să nu introducă coduri primite prin SMS/OTP, să verifice mereu informaţiile doar pe canalele oficiale, să activeze autentificarea în doi paşi (2FA) şi să folosească parole unice, să raporteze mesajul apelând 1911 sau accesând pnrisc.dnsc.ro şi să blocheze expeditorul.
„Fiţi vigilenţi! Nicio instituţie publică nu vă va contacta pe WhatsApp pentru oferte de câştiguri rapide. Siguranţa digitală începe cu un singur gest: atenţia”, avertizează instituţia.

Instabilitatea economică şi scăderea puterii de cumpărare îi fac pe români tot mai prudenţi în prag de Black Friday. Doar 15% dintre consumatori spun că vor cheltui mai mult anul acesta faţă de ediţia din 2024, în timp ce 22% afirmă că nu vor cumpăra nimic, potrivit unui sondaj realizat în octombrie 2025 de tbi bank, la nivel naţional, pe un eşantion de 1.011 respondenţi.
În acelaşi timp, 41% dintre români şi-au redus bugetul pentru cumpărăturile de Black Friday, în unele cazuri chiar la jumătate, iar 44% spun că vor încerca să păstreze acelaşi nivel de cheltuieli ca anul trecut.
„Comportamentul consumatorilor din acest an reflectă o schimbare clară de atitudine faţă de cheltuielile impulsive şi o orientare tot mai puternică spre responsabilitate financiară. Vedem că românii îşi calibrează bugetele în funcţie de contextul economic şi social, aleg să cumpere doar ce au cu adevărat nevoie şi se bazează în principal pe economii, nu pe credit.”, spune Teodora Şaguna, Head of In App Shopping, tbi.
Potrivit sondajului, 40% dintre respondenţi intenţionează să cheltuiască cel mult 700 de lei de Black Friday, iar alţi 20% spun că bugetul lor va ajunge până la 1.500 de lei. Doar 11% estimează că vor depăşi pragul de 2.000 de lei.
Peste 56% dintre respondenţi vor folosi bani din economiile personale pentru aceste cumpărături de Black Friday, alţi 26% vor utiliza doar banii din salariul lunii octombrie, iar 12% se bazează pe o soluţie de finanţare pentru a acoperi costurile.
În privinţa tipurilor de achiziţii, 44% dintre respondenţi spun că vor urmări ofertele la electrocasnice, 40% pe cele la electronice, iar 29% se uită la produsele IT. Peste 70% afirmă că vor cumpăra produse necesare pentru uz personal sau pentru casă, iar o treime plănuiesc să achiziţioneze şi cadouri de Crăciun, scrie zf.ro.