La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și la propunerea Ministerului Finanțelor, a fost publicat, în transparență decizională, un act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi, de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 1,5 miliarde de lei, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu obligațiile care le revin.
Actul normativ ar urma să intre în vigoare după ce va fi adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial al României.
Modalitatea de acordare a împrumuturilor soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, potrivit unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sunt în implementare 7.659 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, iar, în cazul unora dintre ele unitățile administrativ-teritoriale, au dificultăți în asigurarea resurselor financiare, din bugetele locale, pentru plata cheltuielilor neeligibile sau a cofinanțării.
„Prin această măsură, sprijinim unitățile administrativ-teritoriale care au înregistrat dificultăți în continuarea proiectelor, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. Finalizarea proiectelor are, ca principal obiectiv, creșterea calității serviciilor publice pentru cetățeni”, a precizat ministrul Cseke Attila.
Prin mecanismul propus, se creează atât posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora, cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.
Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv, 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv, respectiv 2 puncte procentuale pentru scadențe între 5 și 10 ani inclusiv. Împrumuturile pot beneficia de o perioadă de grație de 12 luni, iar rambursarea acestora se poate face între 1 și 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.
Creditele contractate, conform proiectului de act normativ, constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților. Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 de milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele municipiului București – câte 30 de milioane de lei, municipiile – câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele au plafoane nelimitate.
Termenul-limită de depunere, la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2025.
România a devenit în 2024 cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, depășind pentru prima dată Olanda, potrivit b1tv.ro. Producția României a atins aproape 360.000 de terajouli (TJ), în timp ce Olanda a produs 322.500 TJ.
Deși Olanda a extras un volum mai mare (9,7 miliarde mc față de 9,4 miliarde mc în România), raportarea pe baza Puterii Calorice Superioare (PCS) plasează România în fruntea producătorilor europeni.
În 2023, Olanda încă deținea primul loc în producția de gaze naturale din UE, cu 394.186 TJ, urmată de România cu 356.572 TJ. Situația s-a schimbat în 2024, când producția României a depășit-o pe cea olandeză în fiecare lună, cu excepția lunii ianuarie.
Deși România este acum liderul producției de gaze în UE, aceasta acoperă doar aproximativ 3% din consumul total european. Consumul intern al statelor UE a fost de 12,7 milioane TJ în 2024, fiind acoperit în proporție de 90% din importuri, în principal din Norvegia și SUA.
Cod galben de vânt pentru județul Arad
NationalUltimele stiri 4 aprilie 2025 0
Meteorologii au emis și o atenționare Cod galben, valabilă de sâmbătă, ora 15:00, până duminică, ora 3:00, care vizează intensificări ale vântului și viscol în zona montană înaltă. Județele afectate includ Satu Mare, Maramureș, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Sibiu, Suceava, Botoșani, Iași, precum și multe altele din Crișana, Banat, Transilvania, Moldova și nord-estul Munteniei.
În aceste regiuni, vântul va sufla cu 50-70 km/h, iar în zonele montane, la altitudini de peste 1.700 de metri, rafalele vor atinge 75-85 km/h, provocând viscol temporar.
Pe fondul răcirii accentuate, nopțile și diminețile vor deveni deosebit de reci. Temperaturile minime vor coborî între -7 și 2 grade Celsius, iar local se va produce brumă și îngheț la sol. Meteorologii estimează că vremea se va menține deosebit de rece până spre sfârșitul săptămânii viitoare, cu precipitații mixte și vânt intens, în special în zonele montane.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 începe vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00. Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai.
Regulile pe care trebuie să le respecte cei 11 candidați
În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:
- afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
- materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
- publicitate în presa scrisă;
- materiale de propagandă electorală online;
- broșuri, pliante și alte materiale tipărite.
Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.
În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.
Prin panou electoral se înțelege suprafața plană continuă sau ansamblul de suprafețe plane dispuse într-un areal sau perimetru compact, având destinația de asigurare a afișajului electoral, astfel cum este stabilită prin dispoziție a primarului.
Sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepția situației în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.
Sunt interzise utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă și oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.
Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.
Ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale 2025
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai.
Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați este următoarea:
- poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
- poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
- poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
- poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
- poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
- poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
- poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
- poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
- poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
- poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
- poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională, scrie antena3.ro.
Compania Națională Poșta Română a eliminat 75% din posturile de la nivel central, de la 1.200 la 300 de angajați. În același timp, la nivel național, numărul total de angajați a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, relatează Agerpres. Poșta Română a precizat, într-un comunicat, că restructurările nu au afectat calitatea serviciilor, iar până acum compania a făcut economii de peste 150 de milioane de lei.
De asemenea, doar din restructurarea a 67 de posturi din Administrația Centrală a fost generată o economie de 10 milioane de lei, a mai spus Poșta Română.
„Poșta Română a implementat o restructurare profundă a aparatului administrativ, eliminând 75% din posturile de la nivel central – de la 1.200 la 300 de angajați. La nivel național, numărul total de angajați a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, fără a afecta calitatea serviciilor. De la începutul anului 2025, numărul angajaților din Administrația Centrală s-a diminuat cu 67 de posturi, reprezentând un procent semnificativ de 20%, generând o economie anuală de aproximativ 10.000.000 lei la bugetul companiei”, a transmis compania într-un comunicat de presă.
Până în prezent, optimizările au condus la economii totale de 151,3 milioane de lei, dintre care 122,4 milioane lei reprezintă economii nete, excluzând beneficiile generate de mobilitatea salariaților.
Potrivit comunicatului, pe fondul reducerii birocrației, cererea pentru serviciile Poștei Române este în creștere semnificativă. Segmentul de curierat a marcat o redresare importantă în 2024, cu o creștere de 11% a veniturilor, după o perioadă prelungită de declin.
„Această performanță este rezultatul strategiei agresive de recâștigare a competitivității pe piața de curierat. Poșta Română rămâne un pilon esențial al infrastructurii logistice și poștale din România, continuând transformarea și modernizarea pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței. Compania continuă să facă toate demersurile pentru a deveni o structură eficientă, suplă, în cadrul căreia deciziile și responsabilitățile sunt descentralizate, principalul scop fiind acela de satisfacție a clienților deserviți”, se mai precizează în document.
România este în pragul austerităţii, iar în următoarea perioadă mii de angajaţi, atât de la stat, cât şi de la privat, riscă să rămână fără locuri de muncă. Din cauza scumpirilor şi a măsurilor guvernamentale, marile companii au început să anunţe concedieri masive, scrie antena3.ro.










