Agenția Națională de Administrare Fiscală a îndeplinit cu succes două ținte importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Ținta 223 –  „ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri fiscale efectuate de administrația fiscală” și Ținta 224 – ”Sporirea numărului de audituri cu 10% față de perioada de referință (anul 2020), cu termen de realizare Q4 2025”.

Astfel, în ceea ce privește Ținta 223, respectiv “Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri fiscale efectuate de administrația fiscală“, per total A.N.A.F., în perioada ianuarie – septembrie 2025, rezultatele arată că valoarea indicatorului este de 63,60%. Acest procent reflectă că obiectivul pentru primele nouă luni ale anului curent, raportat la ținta de 60% (Q4 2025) a fost depășit.

De asemenea, Ținta 224, respectiv „Sporirea numărului de audituri cu 10% față de perioada de referință (anul 2020), cu termen de realizare Q4 2025”, a fost îndeplinită. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2025, au fost efectuate 43.345 controale fiscale (inspecții fiscale și verificări documentare) rezultând o creștere cu 74,83% a numărului de audituri fiscale față de anul 2020 (când au fost realizate 24.792 audituri fiscale).

Practic, aceste rezultate subliniază accelerarea și eficientizarea activității ANAF. Administrația fiscală efectuează în prezent mai multe controale de la birou, pe baza documentelor existente în sistem, ceea ce scurtează timpul de analiză și reduce interacțiunile directe cu contribuabilii. În același timp, creșterea semnificativă a numărului total de controale subliniază creșterea capacității instituționale de a acoperi un volum mai mare de verificări decât în trecut, contribuind astfel la o colectare mai bună a veniturilor bugetare și la o administrare fiscală mai modernă, inclusiv pe baza accelerării proceselor de digitalizare.

ANAF își menține angajamentul de a respecta termenele și obiectivele stabilite prin PNRR și de a continua modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, pentru eficientizarea serviciilor  oferite contribuabililor și pentru un sistem fiscal mai transparent și mai performant, în beneficiul economiei românești.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 117.927.382,31 de lei pentru 262 de investiții realizate prin componentele C10 – Fondul local și C15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 105.207.403,09 lei pentru achitarea a 237 de facturi pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Alte 12.719.979,22 de lei au fost alocate, prin Componenta C15 – Educație, pentru achitarea a 25 de facturi care au ca obiectiv construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în primele șapte luni ale anului, față de perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 3,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,5%, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

În luna iulie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna iunie 2025, atât ca serie brută cu 7,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%.
▪ Faţă de luna iulie 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna iulie 2025, a crescut atât ca serie brută cu 5,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,5%.
▪ În perioada 1.I-31.VII.2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I-31.VII.2024, atât ca serie brută cu 3,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu
3,5%.

Acţiunile Alibaba listate la Hong Kong au crescut luni cu peste 19%, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Evoluţia vine după ce gigantul chinez a raportat rezultate trimestriale solide, susţinute de divizia de cloud computing, şi pe fondul informaţiilor privind dezvoltarea unui nou cip de inteligenţă artificială, transmite CNBC.

Creşterea a urmat tendinţei de pe Wall Street, unde titlurile Alibaba listate la New York au închis vineri cu aproape 13% mai sus, în urma raportului financiar.

Pentru trimestrul încheiat în iunie, compania a raportat venituri de 247,65 miliarde yuani (34,7 miliarde dolari), în urcare cu 2% faţă de anul precedent, dar sub estimările analiştilor. În schimb, profitul net a surprins pozitiv, avansând cu 78% faţă de anul trecut, peste prognoze.

Divizia de servicii cloud a fost motorul principal al creşterii, cu venituri mai mari cu 26% anual, ritm accelerat faţă de trimestrele precedente. Segmentul AI a contribuit semnificativ, Alibaba raportând pentru al optulea trimestru consecutiv o creştere de trei cifre a veniturilor din produse bazate pe inteligenţă artificială.

Pe lângă cloud şi AI, compania şi-a revigorat afacerea principală de comerţ electronic şi a intrat agresiv pe piaţa comerţului rapid din China prin aplicaţia Taobao, care permite livrarea anumitor produse în mai puţin de o oră. Aceste investiţii au redus profitul ajustat al diviziei de e-commerce, însă investitorii par dispuşi să acorde răgaz companiei pentru a-şi consolida poziţia.

În plus, planurile de dezvoltare a unui nou cip AI au alimentat optimismul de pe bursă, mulţi analişti considerând că Alibaba ar putea monetiza inteligenţa artificială într-un mod similar cu Microsoft şi Google.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că termenul limită până la care rentierii agricoli ori împuternicitul/mandatarul/curatorul, pot transmite documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă aferentă anului 2024, este data de 1 septembrie 2025 (31 august fiind zi nelucrătoare se prorogă până în prima zi lucrătoare).

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă rentierii vor solicita viza anuală, fie prin prezența fizică la sediile Centrelor Județene APIA, fie prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier.

Pentru vizarea electronică, rentierii vor transmite documentele necesare acordării vizei pe adresa de e-mail a Centrului APIA unde se află dosarul rentierului și vor contacta telefonic funcționarii APIA pentru a primi confirmarea acordării vizei.

“Lista nominală a codurilor de rentier și județul de vizare” este postată pe site-ul APIA și poate fi accesată la adresa: https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/renta-viagera-agricola/.

Documentele pe care trebuie să le prezinte rentierul la depunerea declaraţiilor de vizare, personal sau prin împuternicit/mandatar/curator, sunt următoarele:

– carnetul de rentier agricol;

– actul de identitate al solicitantului;

– decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I sau II/decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I sau II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;

– procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care vizarea carnetului de rentier agricol este solicitată prin reprezentant legal;

– contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr.16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil;

– extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (opţional);

– declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Ordinul nr.1272/2005.

Informații pentru moștenitorii rentierilor

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia până la data decesului poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii, la oricare Centru APIA, până la data limită 15 octombrie 2025, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

• carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original);
• copie a certificatului de deces;
• copie a actului doveditor privind calitatea de moștenitor (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune învestită cu formula ”definitivă”);
• copie după B.I/C.I./paşaport al moştenitorului;
• împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original);
• extras de cont pe numele moștenitorului.

Deoarece carnetul de rentier este un document care se depune obligatoriu în original, acest tip de cerere poate fi depusă la sediile Centrelor județene ale APIA, respectiv Centrul Municipiul București sau poate fi transmisă prin poștă/curier.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art.6 alin.1 şi alin.2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie 2025, prin mandat poştal sau virament bancar.

Datele de contact ale Centrelor APIA le puteți vizualiza pe site-ul instituției www.apia.org.ro, accesând link-ul: https://apia.org.ro/centre-judetene/.

În perioada 2-14 iunie 2025, am avut onoarea de a reprezenta IMM România, în calitate de delegat oficial al României, la cea de-a 113-a Conferință Internațională a Muncii, organizată sub egida Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite.

Conferința reunește anual delegați guvernamentali, sindicali și patronali din cele 187 de state membre ale OIM, constituind cel mai înalt for global de dialog și decizie în domeniul muncii. Participarea României printr-o delegație tripartită, din care fac parte reprezentanți ai Guvernului, sindicatelor și patronatelor, reconfirmă angajamentul țării noastre față de standardele internaționale ale muncii și promovarea dialogului social.

Au fost două săptămâni de dezbateri intense, în cadrul cărora s-au conturat direcții strategice pentru piața muncii la nivel global. Pe lângă lucrările din comisiile de specialitate am avut ocazia să intru în dialog direct cu numeroși reprezentanți ai patronatelor din diverse țări, prilej cu care am promovat România ca destinație favorabilă pentru investiții. Am evidențiat avantajele competitive ale țării noastre, în special în cee ace privește forța de muncă calificată, poziția geostrategică și potențialul economic al regiunilor, inclusive al județului Arad.

În cadrul comisiilor de specialitate ale conferinței, au fost abordate următoarele teme majore:

• Aplicarea convențiilor și recomandărilor OIM: Comisia de aplicare a standardelor a analizat rapoartele privind respectarea și implementarea convențiilor ratificate. România a subliniat nevoia de consolidare a capacității instituționale pentru asigurarea unei aplicări eficiente și echitabile a standardelor internaționale ale muncii.
• Protecția împotriva pericolelor biologice: În cadrul comisiei de stabilire a standardelor, s-a discutat inițierea unui nou instrument internațional care să protejeze lucrătorii expuși riscurilor biologice, având în vedere lecțiile învățate din pandemii recente. IMM România susține necesitatea unui cadru clar și flexibil care să sprijine angajatorii în protejarea sănătății lucrătorilor, mai ales în sectoarele economice vulnerabile.
• Promovarea muncii decente: Discuțiile au vizat consolidarea principiilor muncii decente în toate economiile, prin politici de ocupare echitabile, protecție socială, libertatea de asociere și dialog social. IMM-urile, ca principali angajatori la nivel european, joacă un rol esențial în implementarea acestor principii.
• Tranziția către formalitate: Comisia de promovare a tranziției către economia formală a dezbătut soluții pentru combaterea muncii nedeclarate. Am susținut măsuri de sprijin pentru angajatori, simplificarea cadrului legislativ și politici de educare și conformare voluntară, care să încurajeze trecerea la forme legale de muncă, fără a împovăra nejustificat mediul de afaceri.
• Dialogul tripartit și dialogul social: IMM România susține dialogul social ca mecanism de echilibru între interesele angajatorilor, angajaților și autorităților publice. Am subliniat importanța consultării reale și continue în elaborarea politicilor publice, în special în contextul crizelor economice și sociale.
• Amendamente la Codul Muncii Maritim: Am participat la discuțiile privind actualizarea Codului Muncii Maritim, în scopul alinierii sale la noile realități ale industriei maritime și ale pieței muncii, cu accent pe siguranța, sănătatea și condițiile de muncă ale lucrătorilor din sector.

Participarea IMM România la acest eveniment reflectă implicarea activă a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în promovarea unui cadru echilibrat de reglementare a relațiilor de muncă. Este esențial ca vocile IMM-urilor, ca motor al economiei românești, să fie prezente în forurile internaționale care trasează direcțiile viitoare ale pieței muncii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că vineri, 13 iunie, este termenul limită de depunere a Cererilor de Plată, în cadrul Campaniei 2025.

Cererile de plată se depun electronic, prin accesarea aplicației IPA-Online.

Fermierii se vor prezenta la sediile APIA pentru semnarea cererilor, iar cei care vor utiliza semnătura electronică, vor anunța în prealabil (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul responsabil.

Până la acest moment, în cadrul Campaniei 2025, au fost depuse 686.691 cereri, reprezentând peste 94% din totalul cererilor estimate să fie depuse anul acesta.

“Campania de primire a Cererilor de plată se apropie de final, drept pentru care fac apel către fermierii care încă nu au depus Cererea de plată să profite de aceste ultime zile și să se prezinte la Centrele județene și locale ale APIA cu documentația completă pentru a beneficia de sprijinul financiar aferent anului 2025. Totodată, le recomand ca înainte de semnarea Cererii de plată să verifice cu atenție datele înscrise și, dacă au neclarități, să se adreseze cu încredere personalului APIA care va fi alături de ei și îi va sprijini cu informațiile necesare.”, a declarat Directorul General APIA, Nicoleta Gabriela ANDREI.

Valoarea pieței de bunuri de larg consum (FMCG) din România s-a majorat cu circa 9%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2024, pe fondul unei inflații de 6% în acest sector, relevă datele cuprinse într-o cercetare de specialitate, publicată joi.

Conform YouGov Shopper România, volumele de vânzări din acest sector au crescut cu 2%, raportat la intervalul de referință, și au semnalat o schimbare pozitivă după contracția din anul anterior. Mai mult, o tendința notabilă în acest trimestru a fost perpetuarea ‘up-trading’, pe măsură ce cumpărătorii au înlocuit produsele cumpărate în ultimul trimestru din 2024, cu altele situate la un nivel superior de preț.

Peste jumătate (54%) dintre categoriile FMCG au consemnat creșteri, în intervalul ianuarie – martie 2025, față de trimestrul similar din anul precedent, în timp ce doar o treime dintre categorii s-au contractat.

Categoriile de produse care au avut inflație peste media domeniului (de 6%) au fost: laptele, iaurtul, băuturile răcoritoare carbonatate, apa și berea. Dintre acestea, doar laptele a avut un declin al volumelor achiziționate de gospodării, restul categoriilor fiind pe un trend crescător.

În ceea ce privește valoarea coșului mediu de cumpărături, raportul de specialitate arată că aceasta a crescut cu 10,6%, în primele trei luni din acest an, în linie cu evoluția din trimestrul IV din 2024 și peste ritmul trimestrelor anterioare ale anului trecut.

Potrivit datelor YouGov Shopper, în intervalul analizat s-a remarcat o încetinire a dezvoltării segmentului de promoții. Astfel, produsele de îngrijire personală și a locuinței continuă să se claseze pe primul loc între categoriile cu cele mai mari creșteri ale achizițiilor promoționale, în timp ce produsele alimentare de bază, băuturile calde și lactatele au diminuat presiunea promoțională față de ultimul trimestru din 2024.

‘O altă tendința ‘moștenită’ din 2024 este declinul cotei de piață a mărcilor proprii ale retailerilor. Acestea au captat aproape 26% din cheltuielile gospodăriilor pentru FMCG în primul trimestru – o scădere de aproape un punct procentual de la an la an. Cele mai notabile rate de declin au fost observate în categoriile alimentare de bază – acolo unde mărcile proprii au fost în mod tradițional puternice, cum ar fi conservele, făinurile etc’, se menționează în raport.

Pe segmentul comerțului tradițional se evidențiază o stagnare la puțin sub 24% cota de piață, principala provocare aici fiind declinul frecvenței vizitelor gospodăriilor. ‘Zonele rurale au reprezentat excepția notabilă, remarcându-se că singură regiune în care formatele tradiționale au reușit să câștige cota de piață’, precizează realizatorii cercetării.

Raportul YouGov Shopper România a avut la bază date monitorizate în mod continuu de pe un panel de 6.000 de gospodării, reprezentativ la nivel național.

YouGov Shopper (anterior GfK Consumer Panel până în 2023) este parte a YouGov – un grup global de cercetare de piață, cu operațiuni în America, Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia Pacific. AGERPRES

Statele Unite și China au anunțat progrese semnificative în urma negocierilor comerciale desfășurate în Elveția, ambele părți descriind întâlnirea ca fiind productivă. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că discuțiile au fost „productive și constructive”, în timp ce vicepremierul chinez, He Lifeng, le-a caracterizat ca fiind „aprofundate” și „sincere”.

Casa Albă a descris rezultatul negocierilor drept un „acord comercial”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Un comunicat comun cu toate informațiile este așteptat luni.

Întâlnirile s-au desfășurat în spatele ușilor închise pe parcursul întregului weekend, fiind primele negocieri față în față dintre cele două mari economii de la impunerea de către președintele american Donald Trump a unor tarife vamale drastice – de 145% – asupra importurilor chinezești, în luna ianuarie. Beijingul a răspuns cu o taxă vamală de 125% pentru unele produse americane.

Aceste măsuri au provocat turbulențe pe piețele financiare și au alimentat temerile privind o posibilă recesiune globală.

După încheierea discuțiilor de două zile la Geneva, ambasadorul SUA pentru comerț, Jamieson Greer, a declarat că „acordul încheiat cu partenerii chinezi” va contribui la reducerea deficitului comercial al SUA, estimat la 1.200 de miliarde de dolari (aproximativ 901 miliarde de lire sterline).

Atât Bessent, cât și He au subliniat importanța acordului pentru stabilitatea economică globală. Vicepremierul chinez a menționat că s-au ajuns la o serie de consensuri majore și s-a convenit înființarea unui mecanism de consultare economică și comercială între cele două țări.

Ngozi Okonjo-Iweala, inspector general al Organizației Mondiale a Comerțului, a salutat discuțiile drept „un pas important înainte” și a încurajat SUA și China să „valorifice acest moment favorabil”.

Piețele bursiere din China continentală și Hong Kong au înregistrat creșteri luni dimineață, iar indicii bursieri americani sunt așteptați să deschidă tot pe plus. Moneda chineză, yuanul, s-a întărit în raport cu dolarul american.

Frank Lavin, fost subsecretar pentru comerț internațional în cadrul Departamentului Comerțului al SUA, a declarat pentru BBC că se așteaptă la o reducere a tarifelor, deși acestea vor rămâne „mult peste nivelurile istorice”.

Andrew Wilson, secretar general adjunct al Camerei Internaționale de Comerț, a susținut că actualele niveluri tarifare trebuie reduse semnificativ. El a avertizat că, dacă tarifele rămân peste 20%, comerțul internațional va continua să fie „grav afectat”.

Deborah Elms, expertă în politici comerciale la Fundația Hinrich, a fost mai sceptică, afirmând că deși se poate discuta despre reducerea tarifelor reciproce, este puțin probabil ca acestea să fie eliminate complet. „Cel mai probabil, vom avea un acord de a continua discuțiile”, a declarat ea pentru BBC.

Președintele Trump a lăudat sâmbătă, după prima zi de negocieri, ceea ce a numit „o resetare totală” a relației dintre SUA și China.