În contextul scumpirilor recente ale carburanților, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o serie de controale la nivel național pentru a preveni și combate eventualele practici de neconformare fiscală pe fondul evoluției prețurilor pe piața combustibililor.
Acțiunile vizează întreg lanțul de distribuție, de la importatori și depozitari până la comercianții finali, cu scopul de a identifica operatorii economici care acționează pentru a-și crea avantaje fiscale în contextul actual, prin majorarea artificială a costurilor de achiziție/producție.
Inspectorii ANAF verifică situațiile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată cu practici care pot afecta corectitudinea pieței. În cazurile în care faptele constatate sunt de natură să afecteze concurența loială ori interesele consumatorului, prin practici speculative, vor fi sesizate instituțiile abilitate ale statului.
Scopul acțiunilor ANAF este asigurarea conformării fiscale și a unui mediu concurențial corect, ca premisă pentru o stabilizare a pieței carburanților în această perioadă.
ANAF va continua monitorizarea și va lua măsuri ferme împotriva celor care încalcă legislația.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat astăzi, 16 martie 2026, Campania de primire a Cererilor de plată pentru anul 2026. Fermierii pot depune Cererile de plată în perioada 16 martie – 5 iunie 2026 inclusiv, la Centrele APIA, conform programării stabilite de instituție.

Se va depune o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.

Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform Instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, la link: http://agi.apia.org.ro/ipaonline.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Fermierii beneficiază de sprijinul funcționarilor APIA pe tot parcursul procesului de depunere a cererilor și sunt rugați să respecte data și ora programării stabilite pentru depunerea acestora.

APIA recomandă fermierilor ca înainte de a depune Cererea de plată:

• să verifice la primăria unde este înregistrat terenul situația înscrierii acestuia în Registrul agricol;
• să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii;
• să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Națională de Date (BND), dacă dețin exploatații zootehnice.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.

ATENŢIE! Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern și eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2026, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește.

Materialele de informare aferente Campaniei sunt disponibile pe site-ul instituției și la Centrele Județene și locale APIA.

Pentru cã primãvara înseamnã noi începuturi, este momentul perfect pentru o nouã oportunitate de economisire, sigurã și avantajoasã. În perioada 9 martie 2026 – 3 aprilie 2026, românii pot subscrie în titlurile de stat cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 5,85%, 6,50%, respectiv, 7%.
Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã.
Când și unde pot fi cumpãrate titlurile de stat:

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, firmele pot fi declarate inactive fiscal de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în situația în care nu depun situațiile financiare anuale într-un termen de maximum 5 luni după termenul legal de depunere. Măsura rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice*, care au intrat în vigoare la începutul acestul an.

Această măsură a fost adoptată în vederea creșterii disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și pentru reducerea fenomenului firmelor inactive sau utilizate în scopuri frauduloase, care nu mai desfășoară activitate reală, dar rămân în evidențele fiscale (firme inactive, care erau folosite pentru evaziune, fraude sau tranzacții fictive).

Astfel, verificarea acestei noi situații de declarare în inactivitate fiscală se realizează de către ANAF pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior datei de intrare în vigoare a legii. Deci, în acest an, verificarea se va realiza pentru situațiile financiare cu termenul legal de depunere în anul 2026.

Termenele legale de depunere a situațiilor financiare sunt reglementate de art.36 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel:

• a) până la data de 31 mai inclusiv a exerciţiului financiar următor celui de raportare – pentru societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
• b) până la data de 30 aprilie inclusiv a exerciţiului financiar următor celui de raportare – pentru celelalte persoane juridice;
• c) în termen de 150 de zile calendaristice de la încheierea exerciţiului financiar ales – pentru persoanele juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, din categoria celor de la lit.a)
• d) în termen de 120 de zile calendaristice de la încheierea exerciţiului financiar ales – pentru persoanele juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, din categoria celor de la lit.b).

Persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfăşurat activitate, pot depune o declaraţie în acest sens, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Ca urmare, verificarea noii situații de inactivitate fiscală se va realiza atât pentru persoanele juridice care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pentru persoanele juridice care nu au desfășurat activitate.

Declararea unei firme ca inactivă fiscal are consecințe importante

Dacă respectivul contribuabil este înregistrat în scopuri de TVA, se anulează codul de înregistrare în scopuri de TVA, cu data comunicării Deciziei de declarare în inactivitate fiscală.

Ca urmare, în perioada în care persoana juridică are codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, dacă desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere a taxei.

TVA colectată în această perioadă trebuie declarată și plătită până la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care taxa a devenit exigibilă.

De asemenea, inactivitatea fiscală se înscrie în cazierul fiscal, atât în cel al persoanei juridice declarată inctivă, cât și în cel al reprezentanților legali ai persoanei juridice, existenţi în perioada în care a intervenit situaţia de declarare a inactivităţii fiscale.

Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează operațiuni de înregistrare/mențiuni în cazul persoanelor care au înscrisă inactivitatea fiscală în cazierul fiscal.

Astfel, un contribuabil care este declarat inactiv fiscal are toate obligațiile de declarare și plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale datorate, potrivit legii.

De asemenea, contribuabilului declarat inactiv i se aplică toate procedurile de administrare fiscală prevăzute de lege (colectare, control fiscal), cu excepția notificării și a impunerii din oficiu în cazul nedepunerii declarațiilor fiscale.

Noile reglementări urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. Prin clarificarea statutului companiilor care nu își îndeplinesc obligațiile de raportare, măsura contribuie la o imagine realistă a economiei și la un mediu de afaceri mai transparent și mai predictibil.

Conform prevederilor legislative anterioare, o firmă poate fi declarată inactivă fiscal și în situații cum ar fi:

– nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;

– organul fiscal central constatată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;

– are inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului sau durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.

ANAF reafirmă importanța respectării prevederilor fiscale și subliniază determinarea instituției în combaterea evaziunii fiscale și în asigurarea echității fiscale pentru toți contribuabilii.

* Legea nr.239/2015 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare au fost completate reglementările referitoare la inactivitatea fiscală, din Codul de procedură fiscală.

În contextul pregătirii ediției a XXXIII‑a a Topului Firmelor, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad (CCIA Arad) adresează un apel tuturor agenților economici privind necesitatea actualizării obiectului de activitate conform noii clasificări CAEN Rev. 3.

“Pentru a asigura o încadrare corectă a companiilor în realizarea clasamentelui Topul Firmelor, este necesară actualizarea codurilor CAEN conform Reviziei 3. Noua clasificare, aplicabilă la nivel național începând cu anul 2025, reprezintă standardul oficial utilizat de instituțiile publice și de sistemele statistice, iar neactualizarea codurilor poate conduce la neconcordanțe în identificarea domeniului de activitate și, implicit, la excluderea din procesul de evaluare. Bilanțul aferent exercițiului financiar 2025 va influenţa clasarea în Topul Firmelor, întrucât obiectul de activitate utilizat în procesul de evaluare este cel declarat în situațiile financiare. Topul Firmelor este cea mai completă, corectă și obiectivă evidență a performanțelor firmelor, este oglinda rezultatelor financiare a tuturor societăților din țară, fiind recunoscută pe plan național și internațional!”, informează preşedintele CCIA Arad, arh. Gheorghe Seculici.

CCIA Arad sprijină companiile în procesul de actualizare a codurilor CAEN la Revizia 3 și pune la dispoziție informații și asistență de specialitate. Pentru detalii, CCIA Arad poate fi contactată la numărul 0257 208 800.

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, însă s-a ieftinit ușor față de luna precedentă, cu 0,44%, în timp ce creșteri semnificative au mai fost înregistrate la cacao și cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum și la transportul pe calea ferată, cu 24,40%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate luni.

În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Scăderi de preț, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe și alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume și conserve de legume, cu 4,26%, și la legume și conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum și la mălai, de 0,03%.

În ceea ce privește mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică și energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creștere anuală de 15,61%, precum și cărțile, ziarele și revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preț în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, și la tutun și țigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum și la energia electrică, de 0,44%.

În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preț au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, și la serviciile de igienă și cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poștale s-au ieftinit cu 3,44%.

De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creștere de 9,78%, și la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%. AGERPRES

Pentru o informare corectă a opiniei publice, facem următoarele clarificări în legătură cu interpretările apărute în spațiul public privind diferențele dintre suprafețele agricole raportate de Institutul Național de Statistică (INS) și cele declarate în sistemul de plăți gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

În unele materiale de presă s-a sugerat existența unei diferențe de aproximativ 1,5 milioane hectare între datele INS și suprafețele declarate la APIA, interpretată ca o zonă „neclară” sau „nejustificat subvenționată”.

Această concluzie este eronată, deoarece cele două seturi de date nu sunt comparabile: ele sunt colectate în scopuri diferite, pe metodologii distincte și nu se suprapun ca arie de cuprindere.

1. Ce raportează APIA

APIA gestionează exclusiv suprafețele pentru care fermierii solicită subvenții, în baza regulilor stabilite la nivelul Politicii Agricole Comune. Sunt eligibile doar exploatațiile de minimum 1 ha și parcele de minimum:

• 0,3 ha pentru teren arabil sau pajiști permanente (pășuni, fânețe),
• 0,1 ha pentru culturi permanente (viță-de-vie, livezi).

Prin urmare, nu toate suprafețele agricole existente în România sunt declarate la APIA. Numeroase terenuri neutilizate, în afara exploatațiilor eligibile sau nedestinate solicitării de plăți nu intră în evidențele agenției.

În campania 2025:

• suprafața totală declarată la APIA este de aproximativ 9,8 milioane ha,
• din care circa 7,3 milioane ha reprezintă teren arabil solicitat la plată, restul fiind pajiști permanente, pășuni, fânețe, vii, livezi și alte categorii agricole definite de legislația UE.

2. De ce există diferențe față de INS

INS utilizează o metodologie statistică diferită, conform standardelor internaționale FAO, care reflectă întreaga suprafață agricolă utilizată, nu doar suprafața pentru care se solicită plăți.

Aceste date includ terenuri care nu sunt eligibile, nu sunt declarate sau nu sunt lucrate de persoane ce depun cereri de sprijin.

Prin urmare, diferența semnalată în presă provine exclusiv din metodologiile distincte INS vs. APIA/PAC, nu din existența unor suprafețe „necontrolate” sau „nejustificat subvenționate”.

3. Nu există nereguli privind suprafețele agricole subvenționate

MADR și APIA resping ferm orice interpretare care sugerează existența unor zone neclare sau nejustificate în acordarea plăților.

Toate suprafețele declarate la APIA sunt verificate și supuse controalelor prevăzute de legislația europeană și națională.

În ceea ce privește metodologia INS, aceasta este gestionată exclusiv de instituția respectivă. Pentru detalii suplimentare recomandăm consultarea directă a INS.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a îndeplinit cu succes două ținte importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Ținta 223 –  „ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri fiscale efectuate de administrația fiscală” și Ținta 224 – ”Sporirea numărului de audituri cu 10% față de perioada de referință (anul 2020), cu termen de realizare Q4 2025”.

Astfel, în ceea ce privește Ținta 223, respectiv “Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri fiscale efectuate de administrația fiscală“, per total A.N.A.F., în perioada ianuarie – septembrie 2025, rezultatele arată că valoarea indicatorului este de 63,60%. Acest procent reflectă că obiectivul pentru primele nouă luni ale anului curent, raportat la ținta de 60% (Q4 2025) a fost depășit.

De asemenea, Ținta 224, respectiv „Sporirea numărului de audituri cu 10% față de perioada de referință (anul 2020), cu termen de realizare Q4 2025”, a fost îndeplinită. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2025, au fost efectuate 43.345 controale fiscale (inspecții fiscale și verificări documentare) rezultând o creștere cu 74,83% a numărului de audituri fiscale față de anul 2020 (când au fost realizate 24.792 audituri fiscale).

Practic, aceste rezultate subliniază accelerarea și eficientizarea activității ANAF. Administrația fiscală efectuează în prezent mai multe controale de la birou, pe baza documentelor existente în sistem, ceea ce scurtează timpul de analiză și reduce interacțiunile directe cu contribuabilii. În același timp, creșterea semnificativă a numărului total de controale subliniază creșterea capacității instituționale de a acoperi un volum mai mare de verificări decât în trecut, contribuind astfel la o colectare mai bună a veniturilor bugetare și la o administrare fiscală mai modernă, inclusiv pe baza accelerării proceselor de digitalizare.

ANAF își menține angajamentul de a respecta termenele și obiectivele stabilite prin PNRR și de a continua modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, pentru eficientizarea serviciilor  oferite contribuabililor și pentru un sistem fiscal mai transparent și mai performant, în beneficiul economiei românești.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 117.927.382,31 de lei pentru 262 de investiții realizate prin componentele C10 – Fondul local și C15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 105.207.403,09 lei pentru achitarea a 237 de facturi pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Alte 12.719.979,22 de lei au fost alocate, prin Componenta C15 – Educație, pentru achitarea a 25 de facturi care au ca obiectiv construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.