Se lansează platforma de e-commerce dedicată fermierilor români
EconomieUltimele stiri 27 octombrie 2021 0
Fermierii români în căutarea unor oportunități de colaborare cu diferite companii din segmentul HoReCa, precum și de acces mai bun la clienți persoane juridice și persoane fizice, au acum la dispoziție platforma de e-commerce Farmvio, lansată de antreprenorii Andrei Mihăiță și Dragoș Popescu. Investiția inițială în acest proiect se ridică la 50.000 euro, urmând ca ea să crească odată cu dezvoltarea afacerii. Conform estimărilor, în 2022 Farmvio va face primii pași spre extinderea regională, intrând pe următoarele piețe din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia și Ungaria. Potrivit prognozelor, cifra de afaceri a companiei va atinge aproximativ 500.000 euro, la finalul lui 2022. Fondatorii Farmvio au în plan ca, până la sfârșitul lui 2021, să ajungă la un număr de 2.000 de fermieri activi pe site, iar în primul an de la lansare, platforma să înglobeze 10.000 de fermieri și 50.000 de clienți, atât persoane fizice cât și companii din domenii ca HoReCa sau procesare.
“Farmvio este, din toate observațiile noastre, cea mai complexă platformă de acest tip, ca mecanism de funcționare. Practic, site-ul integrează un algoritm bazat pe Inteligența Artificială, care ne permite să preluăm diferite date de la fermieri, cum ar fi recolta disponibilă sau prețul și să generăm oferte foarte specializate pentru segmentul HoReCa. Creăm un ecosistem în care încorporăm tehnologia, cu ofertele furnizorilor și instrumentele logistice și de marketing, scopul fiind acela de a-i ajuta pe fermieri să vină cu oferte competitive, în raport cu marii retaileri”, a explicat Dragoș Popescu, fondator Farmvio.
Fermierii vor fi acceptați pe baza actelor doveditoare că sunt producători, Farmvio fiind gândit ca un magazin virtual de unde vor putea fi cumpărate toate categoriile de alimente care pot fi produse într-o fermă: legume, fructe, carne și specialități din carne, lactate și ouă, produse de panificație, conserve și dulcețuri, băuturi naturale non-alcoolice și alcoolice etc. Fondatorii platformei au gândit un sistem care folosește, pe lângă sisteme pe bază de AI, și IoT, pentru a potrivi perfect clienții cu furnizorii, în funcție de nevoile exacte, stocurile disponibile și proximitate.
Farmvio se distinge de alte platforme pe care fermierii își pot comercializa produsele, prin mai multe caracteristici. Printre acestea se numără posibilitatea de a-ți administra contul, a-ți construi o identitate vizuală, a comercializa produsele și a primi feedback direct din partea clienților, care rămâne gratuită pe toată perioada în care fermierul este activ pe platformă. Potrivit fondatorilor, un alt atu este reprezentat de trasabilitatea produselor, proces prin intermediul căruia clienții pot ști întotdeauna din ce fermă și lot provin produsele, în ce sezoane sunt disponibile sau când se pot face precomenzile. De asemenea, Farmvio a creat un ecosistem prin care fermierii activi pe platformă se vor putea ajuta între ei, pe sistem de cerere și ofertă.
„Dacă, de exemplu, unul dintre fermieri are nevoie de bondari pentru polenizare, îi poate primi în cel mai scurt timp de la alt fermier, care are cont pe Farmvio. Vom juca și rol de agregator, în situațiile în care o comandă depășește capacitatea de livrare a unei singure ferme. Am gândit această platformă ca pe un mod de a-i încuraja pe fermieri și de a-i sprijini în procesul de găsire a clienților. Antreprenoriatul pe segmentul agricol este unul dintre motoarele creșterii acestui sector în România, iar scopul nostru este să le ușurăm fermierilor viața cât se poate de mult. Ne-am dorit să le oferim ocazia de a-și spune povestea în cuvinte și imagini relevante și să-i ajutăm să ajungă la clienți de toate tipurile, fie că vorbim despre jucători din HoReCa sau despre oameni care își doresc să mănânce cât mai sănătos și fac achiziții pentru consumul propriu”, a adăugat Dragoș Popescu.
Farmvio este un concept finanțat inițial prin resurse proprii, iar pentru următoarele etape de dezvoltare, cei doi antreprenori vor apela la fonduri europene și investitori privați. „Simplul fapt că am reușit să lansăm această platformă, la care ne gândim de un an, este un motiv de bucurie. Am foarte mare încredere în șansele de reușită, pentru că oferă un sprijin real fermierilor mici și medii, cărora nu le era ușor să găsească clienți nici înainte, iar odată cu pandemia, situația a devenit și mai dificilă. Ideea de a pune bazele Farmvio ne-a venit atunci când am observat lipsa majoră de produse locale din supermarketurile din țară. Avem produse de calitate foarte bună care merg la export, iar noi importăm. Acest dezechilibru afectează atât producătorii, cât și clienții, afaceri sau oameni interesați să mănânce curat și sănătos. De asemenea, cred că tehnologizarea sectorului agricol și suportul acordat antreprenorilor din agribusiness este una dintre cele mai bune direcții de creștere economică a României. Tranzacțiile online alimentare vor continua să crească în următoarea perioadă, pe fondul pandemiei, așadar lansarea acestui proiect vine într-un moment propice. Cât despre businessul nostru, una dintre direcțiilor pe care ne vom concentra în viitor este găsirea unor investitori privați, care să ne ajute să ne dezvoltăm în continuare conform planurilor pe termen mediu”, a completat Andrei Mihăiță.
În primele trei luni de la lansare, toți fermierii înscriși pe www.farmvio.com vor beneficia de o reducere de 12% din taxa de transport pentru produsele neperisabile.
Read more
Toate statele membre UE au încheiat anul 2020 cu un deficit guvernamental, însă procentual cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (11% din PIB), Grecia (10,1% din PIB), Malta (9,7% din PIB), Italia (9,6% din PIB) şi România (9,4% din PIB), conform unor date revizuite publicate joi de Eurostat.
Conform acestor cifre, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca şi Suedia au fost singurele ţări membre UE care în 2020 au avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate şi creştere, 0,2% din PIB, respectiv 2,8% din PIB.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creşterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,627 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97,710 miliarde de lei (9,4% din PIB) în 2020. Aceasta în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,3% din PIB până la 42,2% din PIB, în timp ce veniturile au crescut de la 31,9% din PIB până la 32,8% din PIB.
De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc şi o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,2% din PIB până la 90,1% din PIB în cazul Uniunii Europene şi de la până la 83,6% din PIB până la 97,3% din PIB în cazul zonei euro. Aproape jumătate din ţările UE (13 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB, în frunte cu Grecia (206,3% din PIB), Italia (155,6% din PIB), Portugalia (135,2% din PIB) şi Spania (120% din PIB).
La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale sunt Estonia (19% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (24,8% din PIB), Cehia (37,7% din PIB) şi Suedia (39,7% din PIB).
În ceea ce priveşte România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,868 miliarde de lei, sau 47,4% din PIB, în 2020.
În comunicatul de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de ţările membre. AGERPRES
Read more
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va demara, începând de luni, Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021, anunţă un comunicat al agenţiei.
Potrivit sursei citate, APIA îşi propune, în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 – 30 noiembrie 2021, să finanţeze fermierii cu o sumă de peste un miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
„În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăţilor directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.”, se menţionează în comunicat. AGERPRES
Read more
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 13,35%, în primele opt luni din acest an, la 19.306, faţă de 17.032, în perioada ianuarie – august 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 3.589 de firme (în creştere cu 12,65%) şi în judeţele Constanţa (947, +12,74%), Iaşi (877, +41,68%) şi Timiş (873, -4,17%).
La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna, respectiv 111 (+10%), Mehedinţi (122 (+16,19%) şi Vaslui (126, +5,88%).
Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele opt luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 5.864 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 18,70%.
Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, construcţiile şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.840 (+12,81%), 1.826 ( +7,16%), respectiv 1.690 (+12,67%).
În august 2021 au fost consemnate 2.428 de dizolvări, cele mai multe în Bucureşti (439) şi în judeţele Constanţa (128), Ilfov (118) şi Iaşi (115). AGERPRES
Read more
Se vede că Germania își revine după efectul pandemiei, dovadă fiind și ultimele creșteri economice și dezmorțirea sectorului HORECA, astfel că nemții s-au trezit fără personal, mulți angajați români plecând acasă la începutul pandemiei.
O patiserie din Geslau dorește angajarea de personal, patiseri sau ajutori de patiseri, nu este necesară cunoașterea limbii, pentru perioada 18 octombrie – 17 decembrie 2021, cu normă întreagă și cazarea asigurată. Numărul de telefon unde se poate contacta firma este Tel.: 0049-9861-938563.
Read more
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis şedinţa de luni în creştere pe toţi indicii, iar tranzacţiile înregistrate după 30 de minute de la debut erau în valoare de 5,46 de milioane de lei (1,10 milioane euro).
Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 companii, s-a apreciat cu 0,65%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, a deschis pe plus cu 0,61%.
Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,68%, iar reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, era în creştere cu 0,94%.
Indicele BET-FI al SIF-urilor a „câştigat” 0,28% din valoare, în timp ce BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, a deschis pe plus cu 2,24%.
Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Mecanica Ceahlău (+4,76%), Nuclearelectrica (+4,29%) şi Impact Developer & Contractor SA (+3,1%).
Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile Bittnet Systems SA Bucureşti (-2,21%), Aerostar (-1,2%) şi Romcab (-0,83%). AGERPRES
Read more
Afacerile din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor au crescut cu două cifre, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, în primele şapte luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2020, reiese din datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie – iulie 2021, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, ca serie brută, s-a majorat cu 16,4%, datorită activităţilor de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+26,1%), activităţilor de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+23,6%), activităţilor de transporturi (+17,8%), altor servicii furnizate în principal întreprinderilor (+15,1%) şi activităţilor de comunicaţii (+6,3%).
De asemenea, în primele şapte luni ale anului în curs, faţă de acelaşi interval din 2020, afacerile din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, au crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, pe ansamblu cu 15,6%.
Statistica oficială relevă faptul că, în iulie 2021 vs iulie 2020, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor a crescut cu 16,6%, ca serie brută, ca urmare rezultatelor pozitive înregistrate în: activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+24,6%), activităţile de transporturi (+22,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+13,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+11,6%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,7%).
În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din serviciile de piaţă au crescut pe ansamblu cu 20,8%, raportat la perioada de referinţă.
Datele INS arată, totodată, că, de la lună la lună, în 2021 (iulie – iunie), cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a consemnat un recul de 2,5%, ca serie brută, respectiv o scădere de 1,1%, ca serie ajustată. AGERPRES
Read more
Ansett Logistics, transportator feroviar de mărfuri cu peste 15 ani experiență, vine la Bursa de Valori București cu primele sale obligațiuni în valoare de jumătate de milion de euro. Obligațiunile au intrat la tranzacționare astăzi, 15 septembrie, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare sub simbolul bursier ANS26E. Fondurile atrase de la investitorii din piața de capital sunt destinate finalizării achiziției unui număr de 125 de vagoane pentru transport materii prime in industria cimentului și mărirea capitalului de lucru necesar activității de transport pe calea ferată.
„Dinamica acestui an, atât în ceea ce privește listările de noi companii, cât și atragerea de fonduri prin intermediul obligațiunilor corporative, arată potențialul pieței de capital. De la începutul anului au fost listate la bursă, pe ambele piețe, 22 de emisiuni de obligațiuni corporative și 6 emisiuni de titluri de stat, cu o valoare cumulată de peste un miliard de euro. Ne bucurăm că Ansett Logistics aduce în atenția investitorilor, prin listarea obligațiunilor companiei, un nou domeniu de activitate, cel al transporturilor de mărfuri pe căi ferate”, a spus Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București.
„Transportul feroviar de marfă are în permanență nevoie de investiții prin achiziționarea de vagoane, pentru a asigura soluții logistice eficiente pentru clienții noștri. Mulțumim Bursei de Valori București pentru că ne-a oferit oportunitatea de a ne finanța prin piața de capital”, spune Nicolae Alexandru, Director General Ansett Logistics.
Compania a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în aprilie a.c. un număr de 5.000 de obligațiuni corporative garantate, neconvertibile, dematerializate, cu o valoare nominală de 100 euro. Ansett Logistics a atras de la 29 de investitori suma totală de 500.000 de euro. Obligațiunile au scadența la 29 aprilie 2026 și o rată anuală a cuponului fixă de 8%, plătibilă trimestrial. Plasamentul privat de obligațiuni și listarea au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.
„Astăzi este un 15 septembrie mai special, când clopoțelul semnifică deschiderea sezonului de toamnă pentru listările la care am lucrat în ultima perioadă. Prin listarea obligațiunilor emise de Ansett Logistics oferim posibilitatea unei investiții într-unul dintre sectoarele strategice ale economiei, dar slab reprezentate la BVB și ne referim la transporturi. Din punctul nostru de vedere, proiectul Ansett Logistics are toate ingredientele unui succes: obligațiunile oferă un cupon care a fost găsit ca fiind foarte atractiv de către investitorii care au participat în plasamentul privat și, în același timp, emisiunea este garantată cu un lot de peste 40 de vagoane, evaluate la peste 700 mii euro, practic o acoperire de 140% cu garanții”, a afirmat Monica Ivan, Director General BRK Financial Group.
Read more
Ne-am fi așteptat ca piața imobiliară să ”pice” în perioada pandemiei, dar lucrurile nu stau deloc așa. Mai mult, specialiștii imobiliari prognozează o uşoară creştere a sectorului rezidenţial, pe termen scurt și mediu, în 2022, creştere care ar putea fi echilibrată de raportul dintre cerere şi ofertă pe acest segment de piață.
Alte elemente care ar putea juca un rol important în echilibrarea prețurilor sunt proiectele legislative, dar și cota redusă a TVA din cadrul programelor care susțin achiziția unei locuinţe, aşa cum este Noua Casă, e de părere Alexandra Smedoiu, din partea Deloitte România, lider al Serviciului de Consultanţă pentru sectorul imobiliar.
„Acesta, din punctul meu de vedere, ar fi principalul factor care ar duce la aplatizarea pieței imobiliare. De asemenea, că pot să mai intre în joc şi factori care ţin de modificări legislative.
(…)Pe termen scurt şi mediu tendința va fi de uşoară creştere. Cel puţin aceasta este părerea majorităţii”, a mai spus aceasta, conform Ziare.com.
Totodată, ritmul de livrări şi vânzări, care a ajuns la un record istoric, va continua în 2021 şi 2022, este de părere și vicepreședinte companiei de consultanță imobiliară SVN România, Maria Andrei.
Aceasta consideră, de asemenea, că nivelul de accesibilitate nu s-a înrăutăţit deloc, în ultimele luni de pandemie, ci, dimpotrivă. „Este cel mai facil să îţi cumperi, astăzi, un apartament, comparativ cu orice perioadă din ultimii 13-15 ani. Evoluţia ascendentă a preţurilor este susţinută de creşterile înregistrate în cazul apartamentelor noi, cele vechi rămânând în urmă”, a mai spus aceasta.
„Preconizăm o continuare a ritmului de livrări și vânzări în 2021 și 2022, în ciuda suspendării Planurilor Urbanistice Zonale şi a amânării creşterii limitei de aplicare a TVA de 5% până la suma de 140.000 de euro“, a mai spus expertul.
Avansul minim plătit de cumpărător la achiziția unui apartament s-a mărit
Mai mult, aceasta constată că raportul dintre plăţile prin credite ipotecare şi plăţi din surse proprii a rămas neschimbat, însă observă faptul că aportul propriu adus în achiziție este mai crescut în ultima vreme.
„Dacă, în trecut, vorbeam despre un avans minim, impus de finanțatori, de 15%, acum sunt mai mulţi cumpărători care vin cu un avans de 25% până la 50% din prețul locuinței.
De asemenea, a crescut ponderea creditelor ipotecare în detrimentul împrumuturilor prin programul Noua Casă”, a specificat vicepreședintele SVN.
În acest context, dacă de ceva vreme urmăreai anunțurile cu apartamentele de vânzare în Arad, de exemplu, sfatul experților e să faci pasul următor și să cumperi, dacă îți permiți. La ce prețuri te poți aștepta pentru Arad? La o simplă căutare, vei vedea că găsești garsonieră și la 17.000 de euro, dar și la 24.900 de euro sau la 47.000 de euro.
Apartamentele cu două camere au și ele prețuri variate, începând de la 35.000 de euro și ajungând până la 77.000 de euro și chiar 119.000 de euro.
Cine este interesat de un apartament de 3 camere poate plăti 48.000 de euro, 53.000 de euro, 68.000 de euro, 100.000 de euro, 135.000 de euro și chiar 250.000 de euro.
Pentru o locuință și mai spațioasă, de 4 camere, cel mai mic preț este de 53.000 de euro. Se găsesc și apartamente la 74.000 de euro, dar și la 83.000 de euro, 120.000 de euro sau chiar 150.000 de euro.
110.000 de euro, 128.000 de euro și chiar mai mult vor costa apartamentele de 5 de camere. Prin urmare, oferta este generoasă și trebuie cântărită pe îndelete.
Unde se livrează cele mai multe case din România
Judeţe precum Braşov, Sibiu şi Timiş, cărora li se alătură Bucureştiul, au bifat creşteri de două, de trei sau chiar de cinci ori ale stocului de case şi apartamente livrate anual în 2020 comparativ cu 2010, arată datele făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică.
În unele județe ale țării, creșterile sunt de-a dreptul spectaculoase, iar asta se întâmplă în Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%).
Aceste cifre reflectă gradul de dezvoltare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pentru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face business şi unde investitorii sunt interesaţi să construiască, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.
Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scăderile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, indică o tendinţă de depopulare. Fenomenul este întâlnit mai cu seamă în Moldova, chiar dacă există unele excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).
O nouă piaţă iese la suprafaţă în contextul pandemiei: Cererea pentru case s-a triplat în ultimul an
Sunt livrate mai multe locuințe pentru că și cerere există. Mai cu seamă cererea pentru case (cu mai mult sau mai puțin teren) este mare și va crește și mai mult. Dovadă e numărul mare de terenuri care se tranzacţionează în acest scop.
Bugetele alocate pentru locuinţă – fie achiziţie, fie închiriere – cresc, iar apropierea de tehnologie face oamenii să fie tot mai interesaţi de conceptul de smart home. Aşa se prezintă piaţa rezidenţială la zi, potrivit consultanţilor imobiliari de profil, care precizează totuşi că este prematură conturarea unor mari schimbări în decursul unui singur an, de la debutul pandemiei.
„Cererea pentru case s-a triplat, dar în continuare cererea pentru apartamente predomină în peisajul rezidenţial, deoarece sunt mai aproape de facilităţile oraşului şi de zonele de business, dar şi de infrastructura de transport“, a declarat pentru Ziarul Financiar Daniel Tudor, expert pe această piață.
El adaugă că se tranzacţionează mai multe terenuri pentru proiecte de case, însă puţine proiecte au şi început, din cauza întârzierilor generate de utilităţi şi de reglementările de urbanism.
Ultimul an a adus schimbări pe piaţa rezidenţială, apetitul fiind tot mai mare pentru spaţii interioare ample sau chiar o cameră ori o zonă semi-delimitată pe post de birou, ceea ce e o noutate. La mare căutare sunt și spaţiile exterioare generoase – fie ele terase sau grădini.
Read more
Banca Transilvania (BVB:TLV), cea mai mare bancă din România și una dintre cele mai lichide acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București, beneficiază de astăzi, 7 septembrie, de serviciile de Market Maker al Emitentului (MME) din partea Raiffeisen Centrobank. Banca Transilvania este de asemenea pe prima poziție în termeni de capitalizare bursieră, în rândul companiilor antreprenoriale românești listate la bursă (17,2 mld. lei, respectiv 3,5 mld. euro).
„Ne bucurăm că Banca Transilvania alege să inițieze o colaborare cu Raiffeisen Centrobank pentru servicii de Market Maker al Emitentului. Banca Transilvania demonstrează încă o dată importanța pe care o alocă pieței de capital și performanței acțiunilor sale la bursă. Accesarea programului de Market Maker al Emitentului de către cea mai tranzacționată companie la bursă, inclusă deja în indicii FTSE Russell de Emerging Market, va arăta cu atât mai mult utilitatea acestui program pentru îmbunătățirea lichidității unui emitent”, spune Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București.
„Banca Transilvania, inclusiv ca emitent, a avut un rol decisiv la promovarea pieţei de capital româneşti în categoria de piaţă emergentă. Participarea activă la dezvoltarea bursei din Bucureşti a fost şi rămane focusul nostru, ca prima instituţie financiară care și-a înscris acţiunile la tranzacţionare în România”, a declarat Mihaela Nădăşan, Director General Adjunct, Instituţii şi Pieţe Financiare, Banca Transilvania.
Activitatea de Market Maker al Emitentului va fi prestată de Raiffeisen Centrobank în baza unui contract semnat cu Banca Transilvania. Acțiunea TLV este a treia pentru care Raiffeisen Centrobank oferă servicii de Market Maker al Emitentului, după Evergent Investment și Purcari Wineries.
„Suntem bucuroși să includem Banca Transilvania, compania cu cea mai mare pondere în indicele BET al Bursei de Valori București, în portofoliul nostru de clienți și să îi susținem astfel povestea de succes. Ne propunem să creștem lichiditatea pieței, precum și pe cea a acțiunilor TLV”, spune Günther Kornfellner, Equities & Derivatives Trader for EMEA, Raiffeisen Centrobank.
Read more