România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la data de 16 august 2020 a fost recoltată 98,54% din suprafaţa însămânţată cu grâu în 2020/2021, de circa 2,2 milioane hectare.

Anul trecut, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei. Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 – 10,14 milioane de tone şi 2019 – 10,29 milioane de tone.

„Rating-ul „excepţional” pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obţinute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziţia de leader sunt: grâul, orzul şi rapiţa. Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producţia totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producţie înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană”, transmite MADR într-un comunicat remis AGERPRES.

Producţii medii situate peste media naţională, de 5.346 kg/ha, s-au realizat în vestul ţării, în judeţele Satu Mare, Timiş, Bihor, Arad, dar şi în judeţele Olt, Caraş Severin, Ialomiţa, Brăila şi Botoşani.

De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.

Potrivit datelor MADR, producţia medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 judeţe depăşind media naţională (Bihor, Arad, Galaţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Constanţa, Brăila, Olt, Mureş, Călăraşi, Timiş, Dolj şi Giurgiu).

„Şi la celelalte cereale – secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. – s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone”, mai spun reprezentanţii MADR.

La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.

Potrivit datelor MADR furnizate la finalul lunii iunie, în anul agricol 2020/2021 a fost însămânţată cu culturi agricole o suprafaţă totală de aproape 8 milioane ha, din care 3,107 milioane ha în toamna lui 2020 şi 4,874 milioane ha în primăvară. Deşi suprafaţa programată pentru însămânţare în primăvara lui 2021 a fost de 5,4 milioane ha, s-a realizat doar 90,12% din această suprafaţă.

Suprafaţa însămânţată în toamnă a fost de 3,107 milioane hectare, din care, cele mai importante culturi au fost: 2,2 milioane cu grâu, 321.912 hectare cu orz şi peste 430.000 de hectare cu rapiţă.

O cantitate totală de 55,3 milioane tone de cartofi a fost recoltată anul trecut în Uniunea Europeană, cu 27,4% mai mică decât în 2000, iar 2,683 milioane de tone de cartofi, sau 4,9% din cantitatea totală, a fost produsă anul trecut în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE fiind responsabilă pentru 21,2% din producţia totală, urmată de Polonia (16,4%), Franţa (15,7%), Ţările de Jos (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) şi România (4,9%).

O suprafaţă de 1,7 milioane de hectare a fost cultivată cu cartofi în 2020, adică 1,7% din totalul terenurilor arabile din UE. Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cartofi anul trecut în UE a fost concentrată în doar şase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Franţa (12,9%), România (10%), Ţările de Jos (9,9%) şi Belgia (5,9%).

Eurostat subliniază că suprafaţa cultivată cu cartofi în UE s-a redus la jumătate între 2000 şi 2020, scăderi semnificative fiind înregistrate în Polonia (minus 71,3%) şi România (minus 41,4%).

Aproximativ 1,5 milioane de exploataţii agricole din UE cultivau cartofi în 2016, dintre care două treimi erau în România (40,7%) şi Polonia (25,4%). Însă aproape 90% din fermele care cultivau cartofi în UE făceau acest lucru pe o suprafaţă mai mică de un hectar. De exemplu, suprafaţa medie a unei ferme din Polonia unde se cultivă cartofi este de 0,8 hectare iar în România de 0,2 hectare. În aceste condiţii, deşi sunt foarte numeroase, aceste exploataţii agricole mici au fost responsabile pentru doar 16,3% din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din UE. În contrast, există unele state membre care cultivă cartofi pe scară mare. De exemplu, în Danemarca suprafaţa medie a unei ferme care cultivă cartofi a fost de 26,1 hectare în 2016 iar în Ţările de Jos a fost de 16,5 hectare. În consecinţă, deşi doar 2,6% dintre fermele UE cultivă cartofi pe o suprafaţă mai mare de 10 hectare, aceste ferme au fost responsabile pentru majoritatea (61,6%) suprafeţei totale cultivate cu cartofi în UE.

Valoarea totală, la preţuri de bază, a cartofilor produşi anul trecut în UE este estimată la 12,3 miliarde de euro, adică 3,1% din valoarea totală a producţiei agricole a UE în 2020. Însă această proporţie variază în rândul statelor membre de la 6,8% în cazul României până la 0,7% în Luxemburg.

Jumătate din valoarea producţiei de cartofi a UE în 2020 a venit din doar trei state membre: Franţa (27,7%), Germania (19%) şi Ţările de Jos (10,5%). Urmează la egalitate Polonia şi România care au fost responsabile fiecare pentru 8,5% din valoarea producţiei de cartofi a UE. AGERPRES

Transelectrica a raportat un profit net de 104 milioane de lei după prima jumătate a acestui an, în scădere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit Raportului semestrial trimis de companie Bursei de la Bucureşti.

În perioada ianuarie – iunie 2021, compania a obţinut venituri operaţionale de 1,42 miliarde de lei, în creştere cu 30% faţă de intervalul corespunzător din 2020, avansul fiind determinat, în principal, de creşterea cantităţii de energie electrică livrată consumatorilor, de majorarea tarifului mediu de transport şi de creşterea veniturilor realizate pe piaţa de echilibrare.

Potrivit documentului, costurile operaţionale ale perioadei s-ai cifrat la 1,17 miliarde de lei, în urcare cu 44%.

La sfârşitul primului semestru din acest an, Transelectrica avea capitaluri proprii de 3,45 miliarde de lei (plus 2%) şi datorii de 1,86 miliarde de lei (plus 8%).

În intervalul ianuarie-iunie 2021, cantitatea totală de energie electrică tarifată pentru serviciile prestate pe piaţa de energie electrică (28,28 TWh) a înregistrat o creştere de 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020 (diferenţa între cele două perioade fiind de +2 TWh).

Consumul intern net a crescut cu 7,5% iar producţia netă de energie cu 12,8%, potrivit Raportului Transelectrica.

„În structura mixului de producţie, în perioada ianuarie – iunie 2021 comparativ cu perioada similară a anului 2020, s-a înregistrat o scădere a componentei nuclear cu 11,1% şi a componentei regenerabile cu 10,2%. Creşteri s-au înregistrat din surse hidro, în procent de 45,2% şi din surse termo în procent de 13,5%. Analizând ponderile componentelor mixului de producţie netă pentru intervalul ianuarie – iunie 2021 se observă că cea mai mare pondere 36,5% este reprezentată de componenta hidro, urmată de componenta termo 31,6%, iar energia produsă din surse regenerabile şi nucleară au o pondere de aproximativ 15,2% şi respectiv 16,6%”, se arată în documentul citat.

Compania de transport al energiei electrice, Transelectrica, a obţinut anul trecut un profit net de 114 milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de rezultatul din anul 2019. AGERPRES

Înmatriculările de autoturisme cu motoare parţial hibride au crescut de aproape 4 ori în prima jumătate a anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unei analize realizate de site-ul datareport.ro, pe baza informaţiilor publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Astfel, un număr de 8.016 autoturisme cu motoare parţial hibride (mild-hybrid electric vehicle – MHEV) au fost înmatriculate de la 1 ianuarie şi până la 30 iunie, număr mai mare de 3,6 ori faţă de cele 2.212 de astfel de maşini înmatriculate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comparativ cu numărul de maşini cu motoare parţial hibride înmatriculate în prima jumătate a anului 2019 (552 de unităţi), creşterea din primul semestru al anului curent este de 14,5 ori mai mare.

Automobilele cu motoare parţial hibride au beneficiul închiderii temporare a motorului cu combustie şi înlocuirea lui cu unul electric în momentele în care maşina stă în trafic, frânează sau înaintează din inerţie.

În ceea ce priveşte înmatriculările de vehicule cu motoare hibride plug-in, acestea au atins 841 de unităţi în primele şase luni ale anului curent, de peste 3 ori mai mult decât numărul de 266 de maşini cu motoare hibride plug-in înmatriculate în prima jumătate a anului anterior.

Înmatriculările maşinilor complet electrice au urcat la 873 de unităţi în primele şase luni ale anului curent, în creştere faţă de cele 600 de autoturisme înmatriculate în perioada similară din 2020.

Pe de altă parte, aproape două treimi (65,4%) din toate autoturismele noi – indiferent de modalitatea de propulsie – înmatriculate în România în primele şase luni ale anului, adică 30.770 de unităţi, au fost achiziţionate de clienţi persoane juridice, în timp ce 34,6% din total, adică 16.314 maşini, au fost cumpărate de clienţi persoane fizice, arată analiza datareport.ro. AGERPRES

Valoarea producţiei agricole a scăzut cu 15,4% în 2020, pe fondul unui declin de 21,5% al producţiei vegetale şi al unor scăderi de 1,2% consemnate atât de producţia animală cât şi de serviciile agricole, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni.

Valoarea producţiei ramurii agricole s-a cifrat la 81,4 miliarde de lei preţuri curente, în condiţiile realizării unei producţii vegetale de 52,8 miliarde de lei şi unei producţii animale de 26,7 miliarde de lei. Valoarea serviciilor agricole a fost de 1,8 miliarde de lei.

„În anul 2020, structura valorii producţiei ramurii agricole a prezentat modificări semnificative în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 64,9%, cu 5,1 puncte procentuale în scădere faţă de anul anterior, producţia animală de 32,9%, cu 4,9 puncte procentuale în creştere faţă de anul anterior, iar serviciile agricole au avut o pondere de 2,2%”, precizează INS.

În ceea ce priveşte producţia vegetală în anul 2020, pe principalele grupe de culturi, creşteri ale ponderilor valorii producţiei au fost înregistrate la legume, inclusiv pepeni (+4,2 puncte procentuale), fructe şi struguri (+3,6 puncte procentuale), plante de nutreţ (+1,2 puncte procentuale) şi la cartofi (+1,0 puncte procentuale) iar scăderi la cereale (-7,6 puncte procentuale), alte grupe de produse (- 1,6 puncte procentuale) şi plante uleioase (-0,8 puncte procentuale).

Structura valorii producţiei animale în anul 2020, pe principalele specii şi grupe de produse, prezintă creşteri ale ponderilor valorii producţiei la ovine şi caprine (+0,7 puncte procentuale), produse obţinute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (+0,6 puncte procentuale), bovine (+0,4 puncte procentuale) şi alte grupe de produse (+0.2 puncte procentuale) şi scăderi la păsări (-1,4 puncte procentuale) şi porcine (-0,5 puncte procentuale).

Potrivit precizărilor INS, producţia ramurii agricole este determinată conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agricultură” şi cuprinde: valoarea tuturor producţiilor de produse agricole (inclusiv valoarea producţiei de vin obţinută în unităţile agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie) şi valoarea serviciilor agricole efectuate de unităţile specializate. Această producţie nu cuprinde: valoarea consumului de sămânţă din producţie proprie pentru culturile la care însămânţările care se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaţi în producţia de vin a unităţilor agricole care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie, valoarea laptelui consumat de animale, valoarea ouălor puse la incubat şi pierderile la producători după recoltare.

În plus, producţia ramurii agricole cuprinde valoarea activităţilor secundare neagricole neseparabile şi este diminuată cu valoarea laptelui transformat în derivate (produse obţinute din prelucrarea laptelui) în aceeaşi fermă. Activităţile secundare neagricole neseparabile sunt activităţi legate direct de producţia agricolă care nu pot fi separate de activitatea agricolă principală din punct de vedere al costurilor (exemplu producerea brânzeturilor în ferma zootehnică).

Producţia ramurii agricole este exprimată în preţuri de bază (preţurile la producător la care se adaugă subvenţiile pe produs şi se scad impozitele pe produs) ale fiecărui an. AGERPRES

După mai bine de un an de incertitudine din cauza crizei sanitare, începutul acestei veri a însemnat o speranță către revenirea la normalitate. Relaxarea restricțiilor a adus o mobilitate mai mare a oamenilor, revenirea la lucru a celor aflați în șomaj tehnic, dar și deblocarea unor proiecte aflate în impas din cauza faptului că multe companii s-au temut de o criză financiară asemănătoare cu cea din perioada 2008-2010. O analiză a rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, arată că într-un timp foarte scurt numai în vestul țării au fost anunțate investiții de aproape un miliard de euro, pentru următorii ani. Vorbim despre multinaționale din domeniile IT&C și automotive, deja prezente în România, care au ales să își extindă portofoliul de afaceri cu noi proiecte de cercetare sau unități de producție.

“O mare parte dintre aceste investiții sunt din domeniul automotive pentru că aici este deja o piață foarte bună și găsesc un bazin de forță de muncă deja calificată, atât pe partea de inginerie, cât și pe partea de producție. Unele erau deja prevăzute încă de acum câțiva ani, dar în momentul în care au scăzut vânzările, la începutul pandemiei, au fost puse în așteptare. Fie că ne place sau nu, criza sanitară a arătat că este bine să ai mașina ta pentru a te deplasa dintr-un loc în altul, pentru a evita aglomerația din mijloacele de transport în comun. Companiile din industria automotive și-au dat seama de acest lucru și au pus în mișcare planurile pe care le aveau. De altfel, observăm un interes crescut pentru eMobilty. Toate aceste proiecte de investiții au în componență și soluții pentru mașini electrice” susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Trendul în industria automotive este destul de evident spre mașini electrice, iar toate companiile din domeniu vor să dezvolte departamentele din zona electrificării. România era deja un jucător important pe piața de componente auto așa că putem asista la dezvoltarea unor linii de producție pentru piese de mașini electrice. O firmă mare din Germania deja a anunțat că de anul viitor va asambla la Timișoara baterii pentru mașini hibrid. Alte multinaționale, în schimb, au în vestul țării departamente de ingineri care dezvoltă tehnologii pentru mașini electrice.

Dintre cei care caută joburi în Arad și nu numai, mulți aleg firme de recrutare care oferă locuri de muncă în străinătate. Pentru că nu sunt informați corect, oamenii au de suferit. De aceea, este imperios necesar să fii la curent cu legislația muncii, înainte de a semna documente referitoare la angajare cu agenții pentru plasarea forței de muncă.

Munca în străinătate reprezintă un vis pentru mulți dintre cei care sunt în căutare de joburi în Arad și nu numai. Doar că, pentru ca visul să devină realitate, e nevoie de informare. Și trebuie bine cunoscute chestiunile obligatoriu de găsit în contractele cu angajatorii.

Atenție, înainte de a semna!

Potrivit autorităților, documentele semnate cu firmele de plasare trebuie să conţină anumite elemente obligatorii. Și este valabil pentru toți românii care caută joburi în Arad sau în restul țării la firme care colaborează cu angajatori străini. Autoritățile de la Inspecția Muncii au emis o informare prin care se aduce la cunoștință faptul că, înainte de semnarea contractului de muncă cu firma de plasare a forței de muncă, trebuie semnat un așa-numit contract de mediere. Acest document trebuie să conţină cel puţin denumirea angajatorului din străinătate, ţara pentru care se face mediere în vederea angajării, toate datele de contact ale angajatorului, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă, durata contractului de muncă, salarizare, condiţiile de transport și de locuit.

Elemente de urmărit potrivit legii

Iată care sunt chestiunile la care trebuie să fie atenţi românii atunci când doresc să semneze contracte de muncă la firmele de plasare. Aceste detalii pot fi găsite în Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Și se face referire la menţionarea următoarelor elemente:

– datele de identificare complete ale angajatorului străin;

– funcția, meseria sau ocupația;

– durata angajării, condițiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;

– durata timpului de muncă și de repaus;

– tariful orar și salariul lunar, moneda în care urmează să fie efectuată plata remunerației, modalitățile de plată și datele de plată a salariului;

– sporuri, ore suplimentare și alte drepturi salariale ale angajatului;

– cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;

– durata, modul de acordare și drepturile bănești aferente concediului de odihnă;

– condițiile de muncă și de climă, măsurile de sănătate și securitate în muncă;

– asigurarea medicală și de viață a angajaților români, în aceleași condiții cu cetățenii din țara de destinație;

– acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

– condițiile de cazare sau, după caz, de închiriere a unei locuințe și de asigurare a hranei;

– condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

– obiceiurile locului și orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viața, libertatea sau siguranța salariaților români;

– taxele, impozitele și contribuțiile care grevează asupra veniturilor angajaților cetățeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuții de asigurări sociale;

– datele de contact ale ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statul de destinație.

Lucrătorii români au mai multe drepturi

Legislația în vigoare mai prevede că agenții de plasare de forță de muncă ce nu se asigură că aspectele de mai sus sunt trecute în contractele de muncă sunt obligați să suporte costurile aferente repatrierii cetățenilor români în cauză, în baza documentelor justificative. De controlul acestor aspecte se ocupă, potrivit legii, inspectorii de muncă. Mai mult decât atât, în urma modificărilor legislative, agenţii şi firmele de plasare a forţei de muncă în străinătate au mai multe obligații față de lucrătorii români. Drept urmare, angajații români beneficiază acum de mai multe drepturi. Așadar, firmele și agenții trebuie să asigure transportul în ţara de destinaţie, prin firme autorizate, precum şi să raporteze frecvent contractele încheiate la inspectoratele teritoriale de muncă.

În plus, cei care se angajează în străinătate prin astfel de agenți de plasare trebuie să știe că activitatea agenților (care se termină cu încheierea unui contract de muncă) nu presupune costuri pentru cei ce se angajează. Altfel spus, românii nu pot fi obligați să plătească agentul de mediere pentru că i-a ajutat să semneze contractele cu angajatorul străin!

Potrivit legii, „agenții de plasare efectuează în mod gratuit activități de mediere a cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceștia de comisioane, tarife sau taxe”, scrie în lege, unde activitatea de mediere e definită ca „punerea în legătură a angajatorului străin cu românul care-și caută de muncă, finalizată prin încheierea unui contract individual de muncă”.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 09 august 2021 inclusiv, primește cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în conformitate cu OUG 58/2021,  publicată în Monitorul Oficial nr. 632/28.06.2021.

Schema de ajutor de stat în sectorul bovin se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2021.

Beneficiari sunt crescătorii care dețin animale din speciile bovine (taurine și bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative pot fi depuse la Centrele APIA județene/locale /al Municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau în format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentului transmis.

În situația în care beneficiarii dețin mai multe exploatații de bovine cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la Centrul APIA județean/local/al Municipiului București pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

182. a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;
183. b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

APIA – Aparat Central calculează cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea totală de lapte eligibilă.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcție de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga și valoarea calculată în funcție de cantităţile de lapte, în tone, produse și valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență.

Ajutor de stat se cumulează, fără a depăși echivalentul în lei a 225.000 euro pentru același beneficiar, și cu  alte forme de sprijin acordate în conformitate cu secțiunea 3.1 din Comunicarea CE respectiv:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.19/2021;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.20/2021;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată cu modificări prin Legea nr.21/2021;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobată prin Legea nr.122/2021,
• sau cu
• Măsura 21 – Măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepţional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID-19 din cadrul PNDR 2014-2020.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2021.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2021 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

În Anexă se regăsesc informații suplimentare cu privire la condițiile de eligibilitate și documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat.

Legislație:

OUG nr. 58/2021 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență care soluționează dublarea din 2020 a prețurilor de vânzare și chirie a locuințelor ANL și previne o nouă majorare de preț – a arătat ministrul Cseke Attila.

După cum este cunoscut, în consecința majorărilor veniturilor din domeniul construcțiilor și, implicit, a costurilor de construcție, de pe o zi pe alta, prețul locuințelor destinate tinerilor, construite prin Agenția Națională pentru Locuințe, a fost majorat semnificativ, aproape dublat în 2020. Măsura adoptată astăzi rescrie prevederea care țintea acoperirea costurilor de construcție a unei noi locuințe din prețul de vânzare a celor existente.

”Locuințele ANL sunt destinate pentru tineri, scopul acestora este de a asigura o chirie și mai apoi o locuință proprie la un preț accesibil. Decizia Guvernului de astăzi este un ajutor pentru tineri în acest sens” – a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Acesta a arătat: conform Ordonanței adoptate astăzi, prețul de vânzare a locuințelor pornește de la costul de construcție al imobilului în cauză, nu de la costul de înlocuire, și se scade, pe lângă amortizare, și chiria plătită până la momentul achiziției. Noile reglementări prevăd și o pondere conformă gradului de indice al localităților, astfel că locuințele din orașele mai mici vor fi mai ieftine decât cele din municipiile reședință de județ sau din Capitală.