Rata șomajului, în formă ajustată sezonier, a fost, în iunie 2025, de 5,8%, valoare egală cu cea înregistrată în luna precedentă, în rândul bărbaților rata șomajului fiind cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în cazul femeilor, informează Institutul Național de Statistică, printr-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iunie a anului 2025 a fost de 469.800 persoane, în scădere față de luna precedentă, când a fost de 470.500 persoane, dar în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (434.100 persoane).
Pe sexe, rata șomajului a fost de 5,9% la bărbați și de 5,6 % la femei.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna iunie 2025 (4,8% în cazul bărbaților și 4,3% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 74,1% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iunie 2025.

Majorarea TVA și a accizelor și extinderea bazei de plătitori în ceea ce privește contribuția la sănătate reprezintă principalele modificări fiscale care se vor aplica din 1 august.
Astfel, primul pachet fiscal (Legea 141/2025) adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului prevede creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și doar o sigură cotă redusă, de 11%, față de două cote în prezent, de 5%, respectiv 9%.
Potrivit unui material publicat de PwC, cota redusă de TVA crește de la 9% la 11% pentru următoarele livrări de bunuri/prestări de servicii: livrarea de medicamente de uz uman; livrarea de alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepția băuturilor alcoolice, băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică și suplimentelor alimentare definite de Legea 56/2021. Tot TVA de 11% se va aplica pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, livrarea apei pentru irigații în agricultură, livrarea de îngrășăminte și pesticide în agricultură, inclusiv cele chimice, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
O cotă de TVA de 11% se va aplica și în cazul livrării locuințelor destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari, case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, cazării în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierii terenurilor amenajate pentru camping și serviciilor de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202.
Cota redusă de TVA de 5% crește la 11% pentru: livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe suport fizic și/sau pe cale electronică, cu excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicității; serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; livrarea de lemn de foc către persoane fizice și juridice, în condițiile prevăzute de lege; livrarea de energie termică în sezonul rece destinată categoriilor de consumatori reglementați specific în lege.
Pe de altă parte, TVA se majorează la cota standard de 21%, de la 9%, anterior, pentru livrarea de medicamente de uz veterinar și livrarea de plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, semințe, hrană pentru albine.
Tot TVA de 21% se va aplica și pentru livrarea de locuințe cu o suprafață maximă utilă de 120 mp și a căror valoare nu depășește 600.000 lei. În context, consultanții PwC au explicat că, în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, se poate menține cota redusă de 9% pentru livrările de locuințe care îndeplinesc aceste caracteristici, cu îndeplinirea următoarelor condiții: contractul să fie încheiat valabil până la 1 august 2025 și să prevadă plata unui avans (pentru contractele încheiate în perioada 3 iulie – 31 iulie 2025 acest avans trebuie să fie de 20%); locuința să fie livrată până la 31 iulie 2026 și să poată fi locuită ca atare; persoana să nu fi achiziționat altă locuință cu cotă redusă începând cu 1 ianuarie 2023.
Majorarea TVA la 21% se va aplica și în cazul livrării și instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute, inclusiv a kiturilor de instalare, precum și a tuturor componentelor necesare achiziționate separat, destinate locuințelor/clădirilor administrației publice centrale sau locale, cu excepția societăților comerciale;

Accizele armonizate vor crește, în două tranșe

Accizele armonizate vor crește, în două tranșe, astfel: pentru alcool și băuturi alcoolice, cu 10% de la 1 august 2025, respectiv cu 10% de la 1 ianuarie 2026, pentru tutun prelucrat, cu 3% de la 1 august 2025, respectiv cu 3% de la 1 ianuarie 2026 și pentru benzine și motorine, cu 10% de la 1 august 2025, respectiv cu 10% de la 1 ianuarie 2026. Nivelul accizelor pentru benzine și motorine aplicabil în 2026 nu se va mai actualiza cu indicele prețurilor de consum, precizează PwC.
Pe de altă parte, de la 1 august 2025 vor fi introduse accize asupra vinurilor liniștite, cidrului de mere și pere, respectiv hidromelului, iar de la 1 ianuarie 2026 nivelul accizelor asupra acestor produse va crește cu 10%.
Acciza specifică la țigarete va crește la 576,36 lei/1.000 țigarete pentru perioada 1 august 2025 – 31 martie 2026, o creștere de 3% față de majorarea inițială ce avusese deja loc la 1 aprilie 2025.

CASS pentru pensii de peste 3000 lei

Pentru pensionari, se introduce obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie. Măsura se aplică veniturilor aferente perioadei cuprinse între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027.
De asemenea, vor plăti contribuția de sănătate o serie de persoane asigurate, precum: soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate; persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj; persoanele care se află în concediu de acomodare și cele aflate în concediu pentru creșterea copilului; persoanele fizice care beneficiază de ajutor social; personalul monahal al cultelor recunoscute.
Persoanele fizice care realizează venituri pentru care se datorează CASS pot opta pentru plata contribuției pentru persoanele aflate în întreținere. CASS se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a șase salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea. Opțiunea se exercită oricând în cursul anului, prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, iar plata se efectuează în două tranșe: 25% din CASS datorată, la data depunerii declarației unice și 75%, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.
Pachetul fiscal modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Astfel, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină raportat la fiecare episod de boală, în funcție de durata concediului medical, prin aplicarea următoarelor procentaje asupra bazei de calcul determinate potrivit legii: 55% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la șapte zile de incapacitate temporară de muncă; 65% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între opt și 14 zile de incapacitate temporară de muncă; 75% pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.
Pe de altă parte, este introdusă obligația persoanelor fizice de a calcula, a declara prin intermediul declarației unice și a plăti impozitul pe dobânzile aferente obligațiunilor emise de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României. Măsura se aplică veniturilor plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul persoanelor fizice începând cu data de 1 august 2025, indiferent de data emiterii obligațiunilor.

Sursa: agerpres.ro

În condițiile în care România continuă să dețină o poziție de top în UE, în ceea ce privește mortalitatea infantilă, cu o rată de 5,6 la mie (în anul 2023), chiar peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani, eforturile Organizației Salvați Copiii România de a combate acest fenomen, prin dotarea prioritară a maternităților, secțiilor de neonatologie, de pediatrie și de terapie intensivă neonatală, sunt esențiale și direct cuantificabile în vieți salvate. Tocmai de aceea, organizația trage un semnal de alarmă asupra modificării Codului Fiscal, în sensul abrogării unei prevederi vitale pentru programul de combatere a mortalității infantile: posibilitatea ONG-urilor de a recupera TVA aferentă achiziționării de echipamente medicale și servicii de reabilitare puse gratuit la dispoziția unităților spitalicești din rețeaua publică de stat sau care sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de entitățile nonprofit, cu condiția ca sumele recuperate să fie folosite în același scop.

Această prevedere, introdusă din anul 2023, este abrogată de la 1 august, fapt care pune în dificultate întreg programul de combatere a mortalității infantile.

Salvați Copiii România atrage atenția că în mediul rural rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban – 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii (INS 2023) – cauzele majore fiind slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor medicale și accesul îngreunat la servicii medicale.

În perioada 2010 – prezent, Organizația Salvați Copiii s-a implicat activ în susținerea sănătății copiilor și a mamelor prin proiecte de renovare, modernizare și dotare cu echipamente performante a unităților medicale. Au fost dotate 135 de unități medicale, secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie și obstetrică-ginecologie, din toate județele țării, investindu-se peste 17 milioane de euro. Peste 2.000 de echipamente au susținut și facilitat tratamentul a peste 300.000 de copii. 

Într-un interval de timp record, doar 9 luni, și cu eforturi conjugate, Organizația Salvați Copiii România a reușit să finalizeze în 2025 lucrările ample de reabilitare pentru trei secții vitale ale Maternității Polizu: Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția                                     Obstetrică – Ginecologie 4. Cele mai complexe intervenții au avut loc pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați în Blocul Operator, Secția ATI și spațiile adiacente, zone care nu mai fuseseră renovate complet de mai bine de 40 de ani. În cadrul investiției totale de 3.600.000 de euro, a fost achiziționat inclusiv un generator electric cu o capacitate de 630 KVA, ce poate susține întreaga activitate a spitalului în caz de avarie electrică, precum și aparatură medicală de ultimă generație.

„Programul de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvați Copiii. Am făcut muncă de pionierat în domeniu și, după 15 ani, programul a devenit unul amplu, atât în comunitățile vulnerabile, cât și în ceea ce privește întărirea capacității spitalelor în salvarea și îngrijirea nou-născuților. Orice piedică pusă acestui program înseamnă periclitarea șansei la viață a nou-născuților care vin pe lume cu patologii medicale complexe”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii. 

Suma totală recuperată din TVA de către Salvați Copiii România a fost de 912.759 Euro, iar din această sumă, 751.000  euro au fost utilizați pentru achiziționarea de echipamente și proiecte de modernizare în: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești, Spitalul Județean de Urgență Reșita, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – Secția ORL,  Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare și Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului  „Alessandrescu- Rusescu” (INSMC) – Maternitatea Polizu și Secția UPU Pediatrie.

Programe integrate pentru îngrijirea completă a nou-născuților 

Dincolo de dotarea cu echipamente, Salvați Copiii dezvoltă un program de intervenție care abordează multiple aspecte ale îngrijirii nou-născuților cu risc. În centrul acestei abordări se află programul pilot de monitorizare după externare pentru copiii născuți prematur, care va fi implementat în două maternități. Soluția răspunde unei nevoi critice, întrucât nou-născuții prematuri necesită îngrijire specializată pe termen lung după externare, iar identificarea și tratarea precoce a potențialelor probleme medicale și de dezvoltare neurologică sunt esențiale. Programul va asigura monitorizarea continuă a acestor copii pe o perioadă de doi ani, urmărind să se atingă o rată de revenire la controalele pediatrice obligatorii de peste 85%.

Complementar, organizația dezvoltă un program de depistare a malformațiilor congenitale în cinci maternități, vizând intervenția timpurie care poate face diferența între viață și moarte pentru mulți nou-născuți. Prin dotarea cu echipamente medicale de ultimă generație și prin formarea specialiștilor în identificarea și managementul malformațiilor congenitale, programul va contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții acestor nou-născuți.

Pentru a maximiza impactul acestor intervenții, Salvați Copiii consolidează capacitatea personalului medical prin programul de dezvoltare a abilităților asistentelor medicale în îngrijirea nou-născuților cu risc. Experți în neonatologie vor coordona sesiuni complexe de formare teoretică și practică, workshop-uri interactive și evaluări periodice în cinci maternități, asigurând astfel că noile echipamente sunt utilizate la potențial maxim de către un personal medical bine pregătit.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) atrage atenția asupra unor clipuri false care circulă în mediul online și din care reiese că premierul Ilie Bolojan ar fi anunțat intrarea României în război din septembrie 2025. „Semnalăm existența unei campanii de răspândire a unor informații false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri false, realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială, din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025”, a transmis marți pe Facebook MAI.
Reprezentanții ministerului atrag atenția că aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice.
„Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, afirmă reprezentanții MAI, care îi încurajează pe utilizatori să verifice sursele și să nu distribuie conținut neverificat.

Consumul național de energie electrică a depășit, săptămâna trecută, chiar și 8.000 de MW în unele momente, ca urmare a temperaturilor ridicate, care au dus la utilizarea masivă a aparatelor de aer condiționat. Sursele de energie care ne-au salvat de întreruperi masive de curent au fost cele fotovoltaice în timpul zilei și cele hidro, noaptea. În plus, am avut nevoie de importuri de energie în fiecare zi pentru a traversa perioada caniculară.
Datele Transelectrica, analizate de HotNews.ro, au arătat că vârful de consum de săptămâna trecută de fost 8.047 MW, înregistrat vineri la ora 21:26. Chiar și în zilele de weekend, consumul maxim a fost de peste 7.000 de MW.
Aceste valori mari ale consumului sunt mai degrabă caracteristice pentru o zi de iarnă. Recordul de consum instantaneu într-o zi de vară a fost de 8.800 MW, atins în iulie 2021.
Săptămâna trecută, în vârfurile de consum de seară, energia hidro a fost prima sursă energetică folosită pentru acoperirea consumului intern – peste 2.000 de MW. În schimb, în timpul zilei, energia fotovoltaică a fost principala sursă, cu peste 1.500 de MW la orele prânzului (cifra este valabilă doar pentru marile parcuri fotovoltaice reflectate în statisticile Transelectrica).
Și centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat constant, în bandă, 1.300 de MW pe tot parcursul săptămânii trecute.
De asemenea, în fiecare zi România a fost importator net de energie pentru a-și asigura consumul intern.

Începând din luna septembrie, toate spitalele publice din România vor fi obligate să afişeze pe prima pagină a site-urilor proprii mai multe informații despre activitatea medicală şi financiară, inclusiv numele doctorilor care au și cabinete private, a anunţat, luni, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la podcastul HotSpot de la HotNews.
El a spus că în această săptămână va publica un Ordin de ministru prin care toate spitalele publice din România vor fi obligate să afişeze pe prima pagină a site-urilor proprii date privind bugetul de care dispun, sumele plătite pentru salarii şi pentru serviciile medicale, numărul de pacienţi prezenţi în unităţile de primiri urgenţe, retenţia în spital sau numărul de trasferuri. „Spitalele vor publica pe site numele medicilor care au şi cabinete private”, a spus Rogobete, precizând că datele vor fi centralizate lunar şi analizate şi la nivelul Ministerului Sănătăţii.
Potrivit primelor date analizate de minister, „există regiuni în care incidenţa de transfer nejustificat între public şi privat este mai mare”.
„De exemplu, în Bucureşti există cel mai mare număr de pacienţi care obţin diagnosticul în sistemul public, cea mai mare parte a tratamentului se desfăşoară în sistemul privat, după care un procent ridicat se întorc în sistemul public pentru recuperare”, a spus Rogobete.
Ministrul a explicat că fenomenul e mai frecvent în cazul medicilor care lucrează în cabinetele individuale cu activitate non-chirurgicală şi al clinicilor mici, cu una-două săli de operaţii: „Ele sunt necesare în sistem, dar acolo apare acest fenomen mult mai pronunţat”.
Rogobete a atras atenţia şi asupra responsabilităţii medicilor care îşi desfăşoară activitatea în paralel, în sistemul public şi în cel privat: „Medicii care pleacă din spital în timpul programului şi merg la cabinetele private vor rămâne fără contract de muncă.”
Noile reglementări vin în contextul unui pachet mai larg de reformă anunţat de guvern în luna iulie. Acesta include, printre altele, cprelungirea programului în ambulatoriu, controale neanunţate în spitale, dar şi noi criterii de performanţă pentru manageri şi şefi de secţie.

Șoferii vor plăti mai mult pentru rovinietă, începând cu 1 septembrie. Tariful pentru taxa de drum, plătit de proprietarii de autoturisme va crește substanțial, la fel și valoarea amenzilor aplicate celor care nu au achitat taxa.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că prețurile pentru rovinieta autoturismelor va crește de la 28, la 50 de euro. Amenzile, în schimb se vor dubla, transmite stiripesurse.ro.
„Începând cu 1 septembrie 2025, intră în vigoare Legea nr. 141/2025, care aduce următoarele modificări privind rovinieta pentru autoturisme: Tariful anual al rovinietei pentru autoturisme crește de la 28 € la 50 € (TVA inclus). Amenda pentru lipsa rovinietei se majorează, de la 250–500 lei la 500–1.000 lei. Tarifele achitate înainte de această dată rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise”, precizează CNAIR.

Veniturile totale medii lunare în fiecare gospodărie din România au ajuns, în primul trimestru al anului 2025, în termeni nominali, la 9.148 de lei (+13,7% față de perioada similară din 2024), din care 83,8% au mers către cheltuieli, în valoare de 7.667 lei, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul I, de 9.148 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.682 lei pe o persoană, în creștere cu 6,8% pe o gospodărie, respectiv cu 7,5% pe o persoană, față de trimestrul IV 2024. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 13,7%, iar cele pe o persoană cu 14,7%.
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul I 2025, în termeni nominali, de 7.667 lei pe o gospodărie (3.086 lei pe o persoană) și au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în creștere cu 390 lei pe o gospodărie față de trimestrul patru al anului trecut. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 12%, iar cele pe o persoană au crescut cu 13,1%.
Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul I 2025, de 8.578 lei pe o gospodărie (3.453 lei pe o persoană) în creștere cu 7,8% față de trimestrul IV 2024, iar veniturile în natură de 570 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 6,4% față de trimestrul IV al anului trecut.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.257 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față de trimestrul IV 2024 cu 2,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.874 lei lunar pe o gospodărie (20,5% în trimestrul I 2025, respectiv, 21% în trimestrul IV 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,2% în trimestrul I 2025, respectiv, 7,1% în trimestrul IV 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,1% în trimestrul I 2025, respectiv, 1,7% în trimestrul IV 2024) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,1% în trimestrul I 2025, respectiv, 5,4% în trimestrul IV 2024).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul I 2025 a fost de 10.469 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.352 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural, scrie agerpres.ro.

Rata șomajului înregistrat la nivel național, la sfârșitul lunii iunie, a fost de 3,16%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp, iar numărul total de șomeri a fost de 252.146 de persoane, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.
Din totalul șomerilor înregistrați, 50.533 au fost șomeri indemnizați și 201.613 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.030 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 1.418 de persoane față de luna precedentă.
Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii iunie se prezintă astfel: 65.107 de șomeri provin din mediul urban și 187.039 de șomeri provin din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 30 iunie era de 117.416 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 134.730 de persoane.
Cei mai mulți șomeri aveau între 40-49 de ani (64.143), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.179), la polul opus aflându-se persoanele între 25-29 de ani (14.158).
Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar aveau o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,95%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezentau 34,56% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,36 %, scrie agerpres.ro.