Aproape două treimi dintre românii (63%) care au participat la sondajul Voice of the Consumer 2025 realizat de PwC afirmă că ”se descurcă financiar” și își pot achita toate facturile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau deloc pentru economii sau activități recreative. În consecință, prețul rămâne principalul factor de decizie în cumpărături. Cu toate acestea, se observă o orientare tot mai accentuată către produse sănătoase și locale, care îi determină să devină mai selectivi și atenți la buget, scrie agerpres.ro.
”Deși inflația s-a temperat în 2024 și în prima jumătate din 2025 față de nivelurile record din anii anteriori, rămâne principala preocupare pentru consumatorii români, care continuă să fie prudenți: caută promoții, cumpără doar ce le trebuie din mai multe magazine și reutilizează alimentele. În paralel, se conturează o tendință clară spre produse sănătoase și locale, iar intențiile de a cheltui mai mult pentru fructe, legume, lactate și cereale proaspete depășesc media regiunii geografice”, a declarat Ruxandra Tarlescu, Partener și lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania.
Consumatorii estimează că vor cheltui mai mult în următoarele șase luni pentru produse proaspete precum fructe, legume, lactate și cereale, și sunt hotărâți să reducă cheltuielile pentru gustări, alcool și alimente ultraprocesate.
În plus, mai mult de 3 din 10 consumatori sunt în căutarea unui raport calitate-preț optim și spun că schimbă mărcile în principal pentru beneficii financiare, dar și din dorința de a găsi un gust mai bun.
De asemenea, majoritatea (88%) consideră că programele de loialitate au o influență importantă în alegerea unui retailer alimentar, opțiunile de cashback (57%) și reducerile la achiziții viitoare (55%) fiind cei mai importanți factori de fidelizare.
Deși consumatorii conștientizează impactul schimbărilor climatice, aceste îngrijorări nu se reflectă mereu în comportamentul de cumpărare. Peste 80% dintre respondenți își exprimă îngrijorarea față de schimbările climatice, însă doar 44% dintre aceștia spun că sunt dispuși să plătească mai mult pentru alimente care susțin protejarea mediului, precum îmbunătățirea calității solului și biodiversitatea. Consumatorii din România prioritizează sustenabilitatea, cumpărând doar produse de care au nevoie și reducând risipa alimentară, 65% luând măsuri active pentru a-și diminua impactul asupra mediului.
De asemenea, preocupările legate de alimentele ultraprocesate sau de utilizarea pesticidelor s-a intensificat în rândul a aproximativ 54% dintre consumatorii chestionați.
În același timp, consumatorii preferă produsele locale deoarece sunt percepute ca fiind mai sănătoase și că susțin economia locală, 62%, respectiv 45% dintre respondenți invocând aceste motive. De altfel, 53% dintre respondenți preferă produse locale, în timp ce 47% optează pentru opțiuni internaționale mai ieftine.
În ianuarie și februarie 2025, PwC Research, centrul global de excelență al PwC pentru cercetare de piață și informații, a realizat un sondaj cu 21.075 de consumatori din 28 de țări, printre care și România (460 de respondenți). Aceștia au primit o varietate de întrebări despre consumul alimentar și tendințele consumatorilor, inclusiv cumpărăturile de alimente și alegerile alimentare, viitorul sănătății, tehnologiile emergente, clima și sustenabilitatea. Interviurile cu executivi din industrie au avut loc în mai 2025.

Directorul general al CFR Călători are un salariu net lunar de 25.740 lei, directorul Financiar-Contabil câştigă net 25.155 iar membrii Consiliului de Administraţie al companiei, şapte la număr, au o indemnizaţia lunară netă de 6.025 lei, se arată într-un comunicat al CFR Călători. Compania precizează că documentul vine ca reacţie faţă de declaraţiile date presei de preşedintele ARF, dar şi faţă de realităţile din piaţa de transport feroviar de călători.
„Cu toate că nu ne propunem să facem o analiză asupra modului de formulare a răspunsurilor de către preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) la întrebările reporterului AGERPRES, nu putem să nu constatăm, lesne, că acestea trădează inclusiv un anumit nivel de cunoaştere în domeniul feroviar. Sigur, anumite cunoştinţe pot fi obţinute inclusiv stând pe o bancă, în gară, urmărind trenurile cum trec prin faţa ta, pentru cunoscătorii feroviari aceasta numindu-se ‘defilare’. Principala temă fiind cea a salariilor conducerii CFR Călători (sau, pentru a păstra forma academică de formulare a autorului, ‘şefime’), vă prezentăm în continuare salariile atât ale directorului general şi ale directorului financiar-contabil, cât şi ale membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi în baza unui proces de selecţie în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011, acestea fiind după cum urmează: director general, salariul lunar: brut 44.000 lei şi net 25.740 lei; director Financiar-Contabil, salariul lunar: brut 43.000 lei şi net 25.155 lei. În ceea ce priveşte membrii Consiliului de Administraţie, precizăm că, în prezent, aceştia sunt în număr de 7, indemnizaţia lunară a fiecărui membru CA este de 10.300 lei brut şi 6.025 lei net”, se arată în comunicatul CFR Călători.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat vineri că a fost publicată ierarhia la nivel județean/a municipiului București a absolvenților claselor a VIII-a, alături de listele cu specializările, liceele și școlile din județe pe siteul https://admitere.edu.ro/.
Ministerul Educației și Cercetării a informat joi că în urma reevaluării lucrărilor contestate la Evaluarea națională (clasa a VIII-a), ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 este de 83,2%, în creștere cu 0,1% (122 de elevi) față de rezultatele inițiale.
În anul 2024, rata mediilor mai mari sau egale cu 5 (cinci) a fost 74,5%.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației și Cercetării, a crescut, de asemenea, numărul elevilor cu media generală 10: de la 75 la 85 față de 74 în anul 2024.
Rata de participare a fost de 95,6%: 152.235 de absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți dintr-un total de 159.229 absolvenți înscriși. Dintre aceștia, 25.618 candidați (16,8%) au obținut medii sub 5. Trei elevi au fost eliminați (toți la proba de Limbă și literatură română), lucrările acestora fiind notate cu 1.
În prima etapă a admiterii în învățământul liceal de stat din acest an, completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a, se va derula în perioada 14 – 21 iulie. Tot în acest interval sunt prevăzute și completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ, respectiv depunerea/ transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere.
Repartizarea computerizată a candidaților din seria curentă, precum și a celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026 va avea loc în data de 23 iulie. Ulterior, între 24 și 29 iulie, dosarele de înscriere vor fi depuse în unitățile de învățământ liceal în care candidații au fost repartizați. Soluționarea situațiilor speciale post-repartizare, la nivelul comisiilor județene de admitere/comisia municipiului București, este programată în zilele de 30 iulie și 1 august.
A doua etapă a admiterii în învățământul liceal de stat, rezervată elevilor din seria curentă, precum și celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor în anul școlar 2025 – 2026 se desfășoară în intervalul 1 – 19 august.

Nouă bazine hidrografice din România se află sub Cod galben de inundații vineri, între orele 12:00 și 24:00, potrivit unei atenționări emise de hidrologi. Fenomenele vizate includ scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.
Bazinele hidrografice afectate sunt Crișul Alb, Mureș, Timiș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău și Putna. Avertizarea se referă în principal la sectoarele superioare și afluenții acestor râuri.
Județele cele mai expuse riscului de inundații locale sunt Alba, Hunedoara și Arad, unde fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe râurile mici, scrie stiripesurse.ro.

Câștigul salarial mediu brut în România a scăzut cu 2,4%, în luna mai a acestui an, comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 9.187 lei, în timp ce salariul mediu net s-a diminuat cu 2,5%, la 5.508, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, la nivelul perioadei de referință, salariul mediu brut a scăzut cu 228 de lei, iar salariul mediu net a înregistrat o scădere de 139 de lei.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în: fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11.696 de lei) și în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) – de 11.558 de lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.346 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.440 lei).
Datele INS relevă faptul că scăderi importante ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat astfel: cu 27,6% – în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 27,1% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale și cu procente cuprinse între 9% și 15% – în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități de servicii anexe extracției, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe).
Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost cu 4,1% – în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, respectiv transporturi pe apă și între 1% și 3% – în tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), colectarea și epurarea apelor uzate, captarea, tratarea și distribuția apei, activități de editare, alte activități industriale n.c.a., fabricarea substanțelor și a produselor chimice, scrie agerpres.ro.

Fructele proaspete, transportul pe calea ferată și serviciile de igienă și cosmetică s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce zahărul, gazele sau serviciile de telefonie au avut prețuri mai mici, în iunie 2025 față de iunie 2024, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică.
La capitolul alimente, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, care în iunie aveau prețuri mai mari cu 33,47% față de iunie 2024, citricele și alte fructe meridionale, cu prețuri mai mari cu 18,37%, legumele și conservele de legume, cu un plus de 11,78%, și cafeaua – 11,59%. Singurul produs alimentar care s-a ieftinit este zahărul, cu o scădere de preț de 3,76%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, alături de energia termică, care a înregistrat creșteri de preț de 13,63%, în topul scumpirilor se află tricotajele, cu prețuri mai mari cu 7,30%, și cărțile, ziarele și revistele – plus 6,74%. Tarifele la gaze erau mai mici cu 3,15% în luna iunie față de perioada similară din anul trecut.
La capitolul servicii, cele mai importante creșteri ale tarifelor au fost înregistrate la CFR (plus 16,92%), igienă și cosmetică (plus 14,30%) și servicii poștale (plus 12,10%). Pe de altă parte, serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 3,63% în ritm anual în luna iunie iar transportul aerian cu 1,38%.
Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%.
Banca Națională a României a atenționat, în 8 iulie, că rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, situându-se mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.
În luna mai, banca centrală a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, scrie agerpres.ro.

Românii plătesc printre cele mai mari sume pentru facturile la energia electrică, la nivelul Uniunii Europene. Informația este prezentată de Asociația Prosumatorilor care acuză ANRE și clasa politică, pentru această situație.
Asociația Prosumatorilor a anunțat că România (APCE) se află pe locul trei în Europa la prețul energiei eletrice. Potrivit unui material de presă, publicat pe site-ul instituției, situația se datorează responsabililor politici, dar și principalii producători și furnizori.
„Nu ne-a fost foarte greu… (să ajungem la aceste prețuri – n.r.) Tot ce vedem că s-a întâmplat în economie — devalizarea bugetului național și huzurul pe bani publici — îl întâlnim multiplicat în producția de energie electrică din România”, se arată în comunicatul citat de b1tv.ro.
Asociația atrage atenția, așa cum a făcut și în trecut, că România nu produce suficientă energie, iar cea pe care o produce prin hidrocentrale, Nuclearelectrica, fie prin centralele pe combustibili fosili, este nejustificat de scumpă, se arată pe site-ul instituției.
„Un singur exemplu: Hidroelectrica produce de 3-4 ori mai scump decât omologii săi din Canada… cu un salariu mediu net de «numai» 17.500 lei. La acesta se adaugă beneficii sindicale, alte avantaje și sporuri salariale. Prețul energiei cu livrare bandă (livrare la aceeași putere, 24/7) a fost, în România, de 148,3 euro/MWh, adică cu aproape 50% mai mare decât media UE și al treilea cel mai mare dintre toate piețele europene”, se mai arată în material.
În acest context, APCE atrage atenția că prețul mare de producție, coroborat cu cheltuielile enorme pe sinecuri și achiziții supraevaluate din sectorul energetic, lipsa de decizie politică și inactivitatea ANRE, permite ca prețul energiei să crească oricât. Astfel, reprezentanții asociației arată spre ANRE, instituția de stat care se ocupă cu reglementarea în domeniu.
„Când ANRE reglementează câte ceva… trebuie să fim reticenți și circumspecți. De curând, ANRE a emis un ordin privind exceptarea de la plata tarifelor reglementate aplicate energiei electrice stocate și ulterior reintrodusă în rețea. Până aici, totul este în regulă, numai că… acest ordin deschide posibilitatea ca furnizorii de energie, care s-au transformat din comercianți în producători (achiziționând toate parcurile fotovoltaice disponibile din România), să-și monteze stocare, urmând ca energia obținută gratis de la soare, în timpul zilei, să ne fie vândută scump tuturor consumatorilor captivi din România”, se arată în material.
Toți acești furnizori-producători primesc o „gură de oxigen” prin acest ordin ANRE, susține APCE, care și-ar fi dorit ca reglementarea să fie adaptată și pentru prosumatori, ca și pentru viitoarele comunități de energie din România. „Cu o energie produsă mai scump decât în Vestul Europei, cu furnizori transformați în producători și, mai nou, în „stocatori” de energie ieftină, și cu o autoritate națională ANRE care s-a îndepărtat mult de obiectivele pentru care a fost creată, România se îndreaptă spre un fel de «El Dorado» energetic, unde populația și firmele vor plăti o energie tot mai scumpă”, mai arată prosumatorii.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025, serie brută, a fost de 375,773 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024, arată datele provizorii (2) publicate de INS. Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,3% pe seria brută şi de 0,6% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2025, nefiind înregistrate diferenţe în ratele de creştere faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 6 iunie 2025.
”Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 460,426 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul I 2024”, arată datele INS.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 375,773 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024, scrie stirileprotv.ro.