România înregistra cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi nealcoolice în anul 2024, urmată de Slovacia şi Polonia, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform INS, care are la bază datele Eurostat, România era în 2024 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa ‘Alimente și băuturi nealcoolice’ (76%) urmată de Slovacia (83%) și Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.
În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în Bulgaria, scrie agerpres.ro.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE).
În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).
Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (69%), ‘Îmbrăcăminte și încălțăminte’ (79%) și ‘Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (38%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (83%) și de către Croația pentru grupa ‘Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (44%).
În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa ‘Îmbrăcăminte și încălțăminte’ (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (205%) și respectiv ‘Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (187%).
De asemenea, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa ‘Recreere și cultură'(67%), urmată de Bulgaria (68%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele ‘Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței’ (75%), ‘Transport’ (72%) și servicii de cazare și restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa ‘Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței’ se află Luxemburg (123%).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele ‘Transport’ (125%), ‘Recreere și cultură’ (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (148%).
La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE . Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%.
Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
Programul European de Comparare (PEC) a fost inițiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internațional de Comparare (PIC) și are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) – nivel și structură. Anul 1999 marchează reforma PEC concretizată în obținerea de rezultate anuale pentru toate țările europene incluse în Program.
‘Pentru a realiza comparații ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului și ale nivelurilor prețurilor, pe total Uniune Europeană și pentru fiecare stat membru, sunt calculate paritățile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la același nivel de preț și reflectă doar diferențele de volum de mărfuri și servicii achiziționate de către țările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia și Elveția), țările candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia)’, precizează INS.

Trei din patru români (74%) se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale, iar 64% se tem cel mai mult de creșterea TVA de la 19% la 21%, potrivit studiului Consumer Sentiment Taxe, din iunie 2025, realizat de agenția independentă de cercetare MKOR.
‘Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență’, spune Cori Cimpoca, fondatorul agenției de cercetare, conform agerpres.ro.
Conform sursei citate, instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2,5 pe o scală 1 – 7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul studiului ‘Consumer Sentiment’ în 2023. În același timp, doar Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4), la limită.
Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate: Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5; Parlament: 60% note 1-2, scor mediu 2,3; partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1; administrația locală: scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern, semnalând că proximitatea contează; instituții de securitate și reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona ‘gri’ a credibilității; piloni sociali: școala (4,7), sistemul sanitar (4) și Biserica (4) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.
Potrivit realizatorilor studiului, românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi.
Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni ‘anti-privilegiu’.
Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 puncte procentuale (pp) față de angajații de la stat (39%).
De asemenea, românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.
Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.
Studiul menționează un top al măsurilor care îngrijorează: 64% – TVA 21% – impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic; 42% – Prețuri alimente – teama că dispar plafonările actuale; 32% – Taxa pe tranzacții bancare – afectează plățile curente și economisirile; 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe ‘asset-rich, cash-poor’, mai ales pensionari proprietari; 24% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp față de urban).
‘Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare’, se menționează în document.
Potrivit studiului, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%), 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment.
Procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor, iar 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice).
Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%), 34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul ‘pe datorie’, 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public). Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, joi, la 7,09% pe an, de la 7,10% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,17% pe an, de la 7,18%, în ședința de miercuri, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,29%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent, scrie agerpres.ro.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat astăzi, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) – a anunțat ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului” – a subliniat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.

Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Astfel, prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).

În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.

De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://shorturl.at/6RZdX

Având în vedere avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie, potrivit cărora, în perioada următoare, în regiunile Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei și în cea mai mare parte a Dobrogei se vor înregistra temperaturi ridicate (cu maxime cuprinse între 34°C și 40°C) și un indice temperatură-umezeală care va depăși pragul critic, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) reamintește tuturor deținătorilor și crescătorilor de animale obligația de a respecta măsurile necesare pentru asigurarea protecției și bunăstării animalelor.

Măsuri aplicabile fermierilor și crescătorilor de animale:

• Asigurarea unor adăposturi corespunzătoare, care să protejeze animalele de radiațiile solare directe;
• Asigurarea unor cantități suficiente de apă proaspătă și furaje adecvate, în funcție de specie, talie și stare fiziologică;
• Verificarea și menținerea în stare de funcționare a echipamentelor de adăpare, furajare și ventilație;
• Dispunerea de echipamente de rezervă, în special sisteme de ventilație și generatoare electrice;
• Interzicerea utilizării animalelor de tracțiune în intervalul orar 12:00–18:00, dacă temperatura la umbră depășește 25°C;
• Informarea medicului veterinar în cazul oricărei modificări a stării de sănătate sau comportamentului animalelor;
• Pentru animalele ținute în spații deschise, se impune existența de umbrare și jgheaburi cu apă potabilă;
• În situația în care sursele de apă sunt greu accesibile, apa trebuie administrată manual, regulat.

Obligațiile autorităților administrației publice locale:

• Monitorizarea situației animalelor aflate în transhumanță și informarea deținătorilor cu privire la fenomenele meteorologice prognozate;
• Asigurarea, în colaborare cu fermierii, a unor soluții de colectare și neutralizare a deșeurilor animaliere;
• Stabilirea unor locații pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale.

Prevederi pentru deținătorii de animale de companie:

• Animalele de companie ținute în exterior trebuie să beneficieze de adăposturi umbrite și apă potabilă;
• Este interzisă expunerea animalelor de companie în vehicule parcate, fără ventilație, în condiții de temperaturi ridicate.

Prevederi pentru deținătorii de cabaline:

• Caii și poneii ținuți afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la zone umbrite, apă potabilă și hrană adecvată.

Obligațiile transportatorilor de animale:

• Este interzis transportul animalelor în condiții care le pot provoca răniri sau suferințe inutile;
• Este obligatorie verificarea condițiilor de microclimat din mijlocul de transport înainte de îmbarcarea animalelor;
• La temperaturi ridicate, densitatea de încărcare se reduce cu minimum 25% față de capacitatea autorizată, în funcție de specie, talie și stare fiziologică;
• Se vor elabora planuri de urgență în cazul în care transportul este întârziat;
• Pentru transporturile care depășesc 8 ore, vehiculul trebuie să fie echipat cu sisteme de ventilație care să asigure temperatura optimă pe întreaga durată a transportului.

Importanța accesului la apă potabilă:

Cel mai mare risc pentru animale în perioadele caniculare îl reprezintă deshidratarea. Animalele tinere, cele aflate în lactație sau cele hrănite cu furaje uscate sunt în mod special vulnerabile.

Cantitățile zilnice recomandate de apă potabilă (orientativ):

• Vaci de lapte: 38–52 litri
• Bovine: 38 litri
• Cai: 20–45 litri
• Porci: 4–11,5 litri
• Ovine: 6 litri
• Păsări de curte: 0,5 litri

Aceste valori pot varia în funcție de rasă, vârstă, temperatură ambientală și umiditate.

Toți deținătorii de animale au obligația legală de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea normelor privind bunăstarea animalelor, în conformitate cu legislația în vigoare.

ANSVSA monitorizează constant respectarea acestor prevederi și reamintește că protecția animalelor reprezintă o responsabilitate legală și morală a fiecărui deținător.

Tot mai puțini români aleg să ia masa în oraș, pe fondul scumpirilor și al incertitudinilor economice. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie–aprilie 2025, cifra de afaceri din sectorul restaurantelor, cafenelelor și altor servicii de alimentație publică a scăzut cu peste 8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Scăderea este una semnificativă și vine după o perioadă în care sectorul HoReCa părea să-și revină, treptat, după dificultățile din pandemie. Însă, în contextul actual, costurile ridicate de trai și inflația persistentă determină tot mai mulți români să își limiteze cheltuielile pentru consumul în oraș.

Creșterea generalizată a prețurilor, în special a celor pentru alimente și utilități, continuă să pună presiune pe bugetele familiilor. În plus, mulți români se confruntă cu chirii tot mai mari, în special în marile orașe, ceea ce afectează direct disponibilitatea banilor pentru cheltuieli recreative, inclusiv mesele la restaurant.

Pe lângă factorii economici, specialiștii din industrie atrag atenția și asupra incertitudinilor legate de evoluția pieței muncii, de creșterea ratelor bancare și de scăderea încrederii consumatorilor.

Operatorii din HoReCa resimt din plin această scădere. Cei mai afectați sunt proprietarii de restaurante mici și mijlocii, care nu dispun de rezerve financiare suficiente pentru a face față unei perioade prelungite de reducere a vânzărilor.

Statisticile confirmă o schimbare de comportament la nivelul consumatorilor: aceștia sunt mai prudenți, reduc frecvența ieșirilor în oraș și se orientează spre alternative mai accesibile, precum gătitul acasă sau comenzile prin aplicații, unde promoțiile sunt mai ușor de accesat.

Potrivit analiștilor, dacă trendul se menține și în lunile următoare, multe afaceri din domeniu ar putea fi nevoite să își regândească modelul de business sau să își reducă activitatea.

CFR SA va dispune reducerea vitezei de circulație a trenurilor în zonele unde temperatura la nivelul șinei atinge sau depășește 50 de grade Celsius, în contextul prognozelor meteorologice care indică temperaturi extreme la nivel național în perioada următoare.
Într-un comunicat remis marți AGERPRES, CFR SA informează publicul că, în contextul prognozelor meteo ce anunță temperaturi extreme la nivel național în zilele următoare, vor fi aplicate măsuri speciale pentru desfășurarea în condiții de siguranță a traficului feroviar.
Astfel, în zonele unde temperatura la nivelul șinei atinge sau depășește 50 de grade Celsius, se va dispune reducerea vitezei de circulație a trenurilor, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor feroviare în vigoare.
‘Pe întreaga rețea feroviară, personalul de specialitate din cadrul CFR SA desfășoară permanent activități suplimentare de verificare și monitorizare a stării infrastructurii. Temperaturile înregistrate la nivelul șinelor sunt supravegheate în timp real, astfel încât echipele de întreținere să poată interveni prompt acolo unde situația o impune, prevenind eventuale incidente sau disfuncționalități. Reducerea temporară a vitezei de circulație a trenurilor în condiții de caniculă este o măsură esențială, menită să asigure desfășurarea traficului feroviar în cele mai bune condiții de siguranță, chiar și în situații meteorologice extreme’, se arată în comunicat.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, noi atenționări Cod galben de caniculă, ce vizează, până joi dimineața, peste trei sferturi din țară.
Potrivit meteorologilor, în intervalul 24 iunie, ora 10:00 – 25 iunie, ora 10:00, va fi valabil un prim Cod galben de vreme caniculară în Banat, Oltenia, Muntenia, în sudul Moldovei, în sud-vestul Transilvaniei și în cea mai mare parte a Dobrogei. Pe arii relativ extinse se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse, în general, între 34 și 38 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
De asemenea, noaptea va fi caldă, cu temperaturi minime ce vor oscila între 17 și 20 de grade.
Județele afectate de acest Cod galben sunt: Alba, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Timiș, Teleorman, Vâlcea, Vrancea și București.
În perioada 25 iunie, ora 10:00 – 26 iunie, ora 10:00, un al doilea Cod galben de căldură va viza majoritatea zonelor. Astfel, va fi caniculă și disconfort termic accentuat în Banat, Crișana, Oltenia, Muntenia, în sudul Moldovei, în Dobrogea continentală și în cea mai mare parte a Transilvaniei.
În aceste zone, ITU va depăși pragul critic de 80 de unități, iar temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 și 38 de grade, în timp ce minimele vor fi între 17 și 24 de grade, caracterizând o noapte tropicală în sudul și vestul țării.
Al doilea Cod galben de vreme deosebit de caldă va fi în vigoare în următoarele județe: Alba, Argeș, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Ialomița, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Timiș, Teleorman, Vâlcea, Vrancea și București, scrie agerpres.ro.

Banca Națională a României a înregistrat, în 2024, un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni.
Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023.
Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei.
‘Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluții: obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)’, se explică în raport.
Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite. În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.
Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei, scrie agerpres.ro.

Vacanța vine, iar românii s-au apucat să își facă bagajele. Indiferent de destinație și durata sejurului, românii nu uită niciodată să pună în valiză și o mică trusa de prim ajutor, care să conțină medicamente de bază, precum calmante, picături antialergice, spray nazal sau sirop de tuse.
Deși unele medicamente se pot achiziționa la liber în farmaciile din România, alte țări au reglementări stricte privind substanțele care pot fi transportate. Specialiștii recomandă o informare temeinică înainte de plecare, consultând site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Farmaciștii recomandă să nu luăm în vacanță medicamente cu substanțe interzise în anumite țări. De exemplu, paracetamolul sau ibuprofenul simplu sunt în general permise, dar variantele care conțin pseudoefedrină pot crea probleme. Pentru a nu încărca bagajul inutil și a evita riscurile, se recomandă să luăm doar cantitățile necesare pentru perioada vacanței. „Nu luăm toată cutia, ci doar câteva pastile, strict cât avem nevoie”, spune farmacista.
Ministerul Afacerilor Externe oferă informații actualizate despre medicamentele interzise în fiecare țară. De exemplu, opioidele și codeina sunt ilegale în Emirate și Grecia. Pseudoefedrina este interzisă în Japonia.
De asemenea, Statele Unite, Franța, Spania, Norvegia, Norvegia și Serbia nu permit consumul de metamizolul sodic. Chiar și simpla asprirină este interzisă în Serbia.
În Emiratele Arabe Unite, turiștii prinși cu medicamente pe bază de codeină sau tramadol riscă arestul, scrie stiripesurse.ro.