Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, peste 70% dintre români susțin creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru Apărare pentru ca România să-și apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare, scrie tvrinfo.ro.
În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult ca Europa să își reducă dependența militară față de SUA și NATO prin creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenții au fost întrebați dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-și apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 72.8% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 25.6% se opun, iar 1.6% nu știu sau nu răspund.
Susțin creșterea cheltuielilor pentru Apărare în special: votanții USR, PSD și PNL, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București. Votanții AUR și persoanele cu studii primare sunt categoriile care se opun cel mai mult creșterii cheltuielilor pentru Apărare.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Datele arată un acord larg al românilor pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare ale României, ceea ce reflectă un climat de preocupare crescută față de securitatea națională și geopolitică regională. Gradul de susținere variază semnificativ între votanții partidelor, sugerând că opțiunea pentru creșterea bugetului apărării este influențată de discursul public al reprezentanților partidelor. Concluzia este semnificativă mai ales în cee ce privește alegătorii AUR expuși la narativele liderilor acestui partid, mai degrabă ostile unor politici naționale robuste de apărare. Având în vedere sprijinul larg din partea opiniei publice, autoritățile ar putea avea o marjă semnificativă de acțiune pentru implementarea unor politici de consolidare a capacității de apărare a României, în concordanță cu tendințele europene”.

În primele 4 luni, potrivit Statisticii, populația și-a mărit consumul cu circa 3% față de aceeași perioadă din anul trecut, creștere susținută și de resursele împrumutate de la bănci. Aproape 3 milioane de români s-au împrumutat pentru consum (inclusiv card de credit și descoperit de cont), numărul mediu de credite de consum deținute de un debitor fiind de 1,5, arată o analiză a Băncii Naționale. Debitorii cu credite de consum multiple dețin peste jumătate (56%) din totalul creditelor pentru consum acordate de bănci.
Circa 9% (262.000) dintre cei care au credite de consum au de asemenea și credite ipotecare, aceștia accesând 10% din totalul creditelor de consum acordate de bănci, spune BNR
Vârsta mediană a debitorilor cu credite de consum este de 46 ani. În cazul debitorilor cu credite de consum care au și credite ipotecare în desfășurare, vârsta mediană este mai redusă, de 40 ani, în timp ce în cazul debitorilor cu credite de consum multiple vârsta mediană este 45 ani, scrie hotnews.ro.
Suma medie acordată pentru un credit de consum este de 43.600 lei, spune BNR, iar pentru descoperitul de cont este de 7.700 lei, în timp ce la cardul de credit suma medie este de 8.000 lei.
Principala destinație a cheltuielilor de consum ale populației o reprezintă cheltuielile pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice (35% din totalul cheltuielilor totale medii de consum pe gospodărie. Fluxurile de cheltuieli s‑au îndreptat, de asemenea, și către achizițiile de bunuri nealimentare, dinamici consistente fiind remarcate în cazul categoriei de îmbrăcăminte și încălțăminte (+18%) sau achizițiilor de mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+23%).
În context internațional, evoluția creditului de consum este similară unor economii din regiune (Bulgaria 13%, Polonia 8%, dinamică anuală), țările baltice (Lituania 34%, Estonia 22% și Letonia 18%) fiind în topul statelor cu cea mai accelerată dinamică a creditului de consum. În contrast, Țările de Jos și Luxemburg au înregistrat o contracție semnificativă a împrumuturilor pentru consum (‑12%, respectiv ‑14%).

România ar urma să înregistreze în următorul sezon agricol, care va începe la 1 iulie 2025, cea mai mare recoltă de grâu de după 1997, ceea ce înseamnă un nou an în care România va fi unul dintre principalii exportatori europeni, susţin analiştii firmei de consultanţă Argus Media, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.ro.
După ce au efectuat un tur de evaluare a stării culturilor la începutul acestei luni, analiştii de la Argus Media au anunţat că producţia de grâu a României ar urma să ajungă a 12,2 milioane de tone în sezonul 2025-2026, care va începe la 1 iulie 2025. Comparativ, în sezonul actual producţia de grâu a României este estimată la 10,2 milioane de tone. Potrivit analiştilor, creşterea producţiei este rezultatul unor randamente mai bune la hectar, precum şi creşterii suprafeţelor însămânţate.
Importanţa României pe piaţa mondială a grâului a crescut, o dovadă fiind şi faptul că operatorul bursier american CME Group Inc utilizeaz preţurile din porturile româneşti, precum şi cele din ţara vecină Bulgaria, pentru noul său contract futures pentru grâul din Marea Neagră, după ce tranzacţiile pentru precedentul contract au fost suspendate, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina.
Datele furnizate de Comisia Europeană arată că, de la începutul sezonului curent şi până în luna aprilie, exporturile de grâu ale României au fost mai mari decât cele ale Franţei, care în mod normal este cel mai mare exportator de grâu din UE. Recolta de grâu a Franţei a fost afectată în 2024 de excesul de precipitaţii.
„Recoltatul grâului în România ar urma să înceapă în următoarele patru săptămâni, în funcţie de regiune, mai târziu decât anul trecut, deoarece vremea mai rece a încetinit dezvoltarea plantelor”, se arată în raportul analiştilor de la Argus Media. Cu toate acestea, „prognozele arată că vremea va fi mai caldă şi mai secetoasă în următoarele săptămâni, o situaţie normală pentru România, ceea ce nu va crea riscuri pentru cultura de grâu în faza finală de dezvoltare”, mai adaugă analiştii.

Luna iulie va veni cu prețuri mai mari. Plafonarea și compensarea facturilor la energie expiră, iar prețurile mai mari la curent vor antrena scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile. Mai mult, tot de luna viitoare expiră și plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Peste toate acestea, e de așteptat ca noul guvern să vină cu creșteri de taxe pentru a mai acoperi din uriașul deficit bugetar, scrie b1tv.ro.
Sebastin Burduja (PNL), ministrul Energiei, a anunțat că din 1 iulie doar românii cu o situație materială precară vor mai fi ajutați de stat să-și achite facturile la energie. Ordonanţa de urgenţă va fi adoptată de un guvern cu puteri depline, actualul guvern interimar nu poate să adopte ordonanţe de urgenţă, aşa cum se cunoaşte. (…) În ceea ce priveşte cuantumul lunar la care vor avea dreptul persoanele vulnerabile, şi aici mă refer conform propunerii noastre la românii care au sub salariu minim ca venit sau până în salariul minim, mă refer la oamenii care depind de un aparat medical, familiile cu mulţi copii, familiile monoparentale, atunci legat de acest cuantum, va fi stabilit de coaliţie şi de Ministerul Finanţelor pentru că are un impact bugetar. Noi susţinem acest lucru (…) Reducerea taxării pe energie ar duce la un preţ mai mic în facturi, cel puţin în raport cu situaţia actuală unde cota este de 19% şi considerăm că o cotă de 9% pe un preţ nereglementat sau liber versus 19% pe un preţ plafonat aşa cum este în prezent încă nu reprezintă un impact bugetar semnificativ”, a declarat ministrul Energiei.
Într-o intervenție pentru B1 TV, profesorul de economie Cristian Păun a declarat că „toate aceste plafonări și subvenționări de preț reprezintă mecanisme anti-piață”, punctând că „până la urmă, energia subvenționată a însemnat presiune pe deficitul bugetar”. De asemenea, acesta a remarcat faptul că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază „a avut efecte marginale asupra prețurilor – vedem în continuare că inflația, prețurile continuă să crească”.
Pe de altă parte, Păun a insistat că „într-un astfel de context în care ai inflație și nu ai creștere economică, nu ai ofertă, e cea mai proastă idee să crești taxele”. În opinia sa, „Guvernanții trebuie să se apuce de treabă, să modernizeze România, să absoarbă mai multe fonduri europene, să rezolve problema evaziunii, a colectării, să rezolve problema contrabandei… Sunt o grămadă de lucruri de făcut!”.

Vremea la începutul lunii iulie va fi mai caldă decât în mod normal în toată țara, dar mai ales în regiunile sud-vestice, potrivit prognozei pe patru săptămâni emise de ANM.

Săptămâna 16.06.2025 – 23.06.2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-vestice și local în cele vestice și centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale, conform stiripesurse.ro. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Săptămâna 23.06.2025 – 30.06.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării, dar cu o abatere termică pozitivă ușor mai accentuată în regiunile sud-vestice. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile.

Săptămâna 30.06.2025 – 07.07.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Săptămâna 07.07.2025 – 14.07.2025

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile.

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a anunțat luni că fostul președinte al României, Ion Iliescu, suferă de o afecțiune pulmonară de natură oncologică, confirmată în urma investigațiilor de specialitate realizate de o comisie medicală multidisciplinară, scrie stiripesurse.ro.
În această dimineață, Iliescu a fost supus unei intervenții endobronșice sub anestezie generală, menită să asigure menținerea căilor respiratorii superioare deschise. Reprezentanții spitalului precizează că procedura s-a desfășurat fără incidente, iar starea generală a pacientului rămâne staționară. Fostul președinte continuă să fie internat în secția de terapie intensivă, unde primește îngrijirile medicale necesare.
Spitalul subliniază că va continua să comunice transparent evoluția stării de sănătate a lui Ion Iliescu, însă atrage atenția că singurele informații oficiale sunt cele publicate în buletinele medicale emise de unitatea sanitară, disponibile exclusiv pe pagina oficială de Facebook a instituției. „Vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm de toată considerația”, se încheie comunicatul transmis presei.

Reportul la Loto 6/49, la categoria I, este de peste 6,44 milioane de lei (peste 1,28 milioane de euro), în timp ce reportul la Joker, la categoria I, a ajuns la peste 21,91 milioane de lei (peste 4,35 milioane de euro), informează Loteria Română, conform agerpres.ro.
Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, Loteria Română a acordat 17.928 de câștiguri în valoare totală de peste 1,5 milioane de lei.
La Noroc este în joc un report de peste 1,88 milioane de lei (peste 374.300 de euro).
La Joker, la categoria a II-a, reportul este de peste 222.800 de lei (peste 44.300 de euro), iar la Noroc Plus la categoria I este un report de peste 872.600 de lei (peste 173.500 de euro).
La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 1,13 milioane de lei (peste 224.900 de euro). La Super Noroc este un report cumulat de peste 69.600 de lei (peste 13.800 de euro).
La tragerea Loto 6/49 de joi, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig de 193.718,88 lei. Biletul norocos a fost jucat online pe platforma Loteriei Române, bilete.loto.ro.
La tragerea Loto 5/40 de joi, la categoria a II-a, s-au înregistrat, pe același bilet, două câștiguri a câte 113.401,25 de lei fiecare. Biletul norocos a fost jucat, de asemenea, online pe platforma Loteriei Române, bilete.loto.ro.

Meteorologul Romica Jurca a anunțat că în România va reveni canicula. Săptămâna viitoare sunt așteptate temperaturi de 33 de grade, însă nici ploile nu vor lipsi din peisaj. Săptămâna viitoare vorbim despre o vreme călduroasă, cu valori care o să treacă de 32-33 de grade, vom simți o căldură mare. Nu vor lipsi căderele de grindină, urmează o perioadă cu ploi care să ne enerveze”, a declarat Romica Jurca la România TV, vineri dimineața.
Vremea va fi caldă, cu temperaturi mai ridicate decât cele specifice în mai multe regiuni din țară, iar cantitățile de precipitații vor fi deficitare, potrivit prognozei pentru următoarele patru săptămâni, emisă marți de Administrația Națională de Meteorologie.

Săptămâna 09.06.2025 – 16.06.2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-vestice și local în cele centrale și sud-estice, dar și mai coborâte în nordul și nord-estul teritoriului, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Săptămâna 16.06.2025 – 23.06.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în jumătatea sud-vestică a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivelul întregii țări.

Săptămâna 23.06.2025 – 30.06.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile vestice, sudice și centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi ușor deficitar în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 30.06.2025 – 07.07.2025

Mediile valorilor termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor deficitare în cea mai mare parte a țării, scrie stiripesurse.ro.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va demara, pe 19 iunie, sesiunea de înscriere a persoanelor fizice în programul Rabla Auto 2025 pe site-ul www.afm.ro, în acest sens fiind publicat un clip video informativ cu pașii de urmat, a anunțat vineri instituția, printr-un comunicat.
‘Am pus la dispoziția cetățenilor acum trei săptămâni un model demonstrativ al cererii de finanțare, iar astăzi completăm cu un clip video informativ cu pașii de urmat în vederea înscrierii persoanelor fizice în aplicația programului. Este pentru prima dată când persoanele fizice se înscriu direct pe site-ul instituției prin intermediul unei aplicații informatice, iar un astfel de material video devine cu atât mai util. Prin această inițiativă, ne-am propus să asigurăm tuturor solicitanților un acces transparent și simplificat la programele de finanțare, în beneficiul întregii comunități. Transparența sporită susține cetățenii în parcurgerea corectă și eficientă a procedurilor, promovând astfel o participare activă și responsabilă în cadrul programelor de finanțare ale AFM’, a declarat președintele AFM, Florin Bănică, citat în comunicat.
Materialul informativ necesar înscrierii în aplicația informatică destinat persoanelor fizice este disponibil pe site-ul AFM.
Suma alocată sesiunii de înscriere ce se va desfășura în perioada 19 iunie – 27 noiembrie 2025, sau până la epuizarea bugetului alocat, este de 210 milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, iar 400 milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Înscrierea persoanelor fizice se realizează prin încărcarea în aplicație a următoarelor documente: cererea de finanțare, descărcată din aplicație, completată prin tehnoredactare și, ulterior, încărcată fără a fi semnată; actul de identitate, în termen de valabilitate la momentul înscrierii; certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, nu mai vechi de 90 de zile la momentul înscrierii în program; certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, nu mai vechi de 30 de zile la momentul înscrierii în program, scrie agerpres.ro.

Câștigul salarial mediu net a fost de 5.647 lei în luna aprilie, cu 44 de lei (−0,8%) mai mic decât în martie 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Câştigul salarial mediu brut a fost 9415 lei, cu 80 lei (-0,8%) mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3332 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3430 lei).
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%.
Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în luna aprilie 2025 faţă de luna aprilie 2024 şi de 99,1% faţă de luna martie 2025.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (cu 35,6%), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, transporturi pe apă (între 10% şi 16%) şi în fabricarea altor mijloace de transport, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (între 5% şi 9%).
La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (cu 34,8%), în activităţi de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (între 8% şi 13,5%) şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicale (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (între 3% şi 7,5%), scrie stirileprotv.ro.