România a devenit în 2024 cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, depășind pentru prima dată Olanda, potrivit b1tv.ro. Producția României a atins aproape 360.000 de terajouli (TJ), în timp ce Olanda a produs 322.500 TJ.
Deși Olanda a extras un volum mai mare (9,7 miliarde mc față de 9,4 miliarde mc în România), raportarea pe baza Puterii Calorice Superioare (PCS) plasează România în fruntea producătorilor europeni.
În 2023, Olanda încă deținea primul loc în producția de gaze naturale din UE, cu 394.186 TJ, urmată de România cu 356.572 TJ. Situația s-a schimbat în 2024, când producția României a depășit-o pe cea olandeză în fiecare lună, cu excepția lunii ianuarie.
Deși România este acum liderul producției de gaze în UE, aceasta acoperă doar aproximativ 3% din consumul total european. Consumul intern al statelor UE a fost de 12,7 milioane TJ în 2024, fiind acoperit în proporție de 90% din importuri, în principal din Norvegia și SUA.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 începe vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00. Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai.

Regulile pe care trebuie să le respecte cei 11 candidați

În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

• afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
• materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
• publicitate în presa scrisă;
• materiale de propagandă electorală online;
• broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.

În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.

Prin panou electoral se înțelege suprafața plană continuă sau ansamblul de suprafețe plane dispuse într-un areal sau perimetru compact, având destinația de asigurare a afișajului electoral, astfel cum este stabilită prin dispoziție a primarului.

Sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepția situației în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.

Sunt interzise utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă și oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.

Ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale 2025

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai.

Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați este următoarea:

• poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
• poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
• poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
• poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
• poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
• poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
• poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
• poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
• poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
• poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională, scrie antena3.ro.

Compania Națională Poșta Română a eliminat 75% din posturile de la nivel central, de la 1.200 la 300 de angajați. În același timp, la nivel național, numărul total de angajați a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, relatează Agerpres. Poșta Română a precizat, într-un comunicat, că restructurările nu au afectat calitatea serviciilor, iar până acum compania a făcut economii de peste 150 de milioane de lei.
De asemenea, doar din restructurarea a 67 de posturi din Administrația Centrală a fost generată o economie de 10 milioane de lei, a mai spus Poșta Română.
„Poșta Română a implementat o restructurare profundă a aparatului administrativ, eliminând 75% din posturile de la nivel central – de la 1.200 la 300 de angajați. La nivel național, numărul total de angajați a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, fără a afecta calitatea serviciilor. De la începutul anului 2025, numărul angajaților din Administrația Centrală s-a diminuat cu 67 de posturi, reprezentând un procent semnificativ de 20%, generând o economie anuală de aproximativ 10.000.000 lei la bugetul companiei”, a transmis compania într-un comunicat de presă.
Până în prezent, optimizările au condus la economii totale de 151,3 milioane de lei, dintre care 122,4 milioane lei reprezintă economii nete, excluzând beneficiile generate de mobilitatea salariaților.
Potrivit comunicatului, pe fondul reducerii birocrației, cererea pentru serviciile Poștei Române este în creștere semnificativă. Segmentul de curierat a marcat o redresare importantă în 2024, cu o creștere de 11% a veniturilor, după o perioadă prelungită de declin.
„Această performanță este rezultatul strategiei agresive de recâștigare a competitivității pe piața de curierat. Poșta Română rămâne un pilon esențial al infrastructurii logistice și poștale din România, continuând transformarea și modernizarea pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței. Compania continuă să facă toate demersurile pentru a deveni o structură eficientă, suplă, în cadrul căreia deciziile și responsabilitățile sunt descentralizate, principalul scop fiind acela de satisfacție a clienților deserviți”, se mai precizează în document.
România este în pragul austerităţii, iar în următoarea perioadă mii de angajaţi, atât de la stat, cât şi de la privat, riscă să rămână fără locuri de muncă. Din cauza scumpirilor şi a măsurilor guvernamentale, marile companii au început să anunţe concedieri masive, scrie antena3.ro.

Guvernul a aprobat astăzi acordarea de ajutoare de urgență în sumă totală de 2.179.000 lei pentru sprijinirea a 509 familii și persoane singure, care fie se află în situații de necesitate cauzate de incendii sau alunecări de teren, fenomene meteorologice severe, fie în situații deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la creșterea riscului de excluziune socială, astfel:

– 571.000 lei pentru 89 familii și persoane singure aflate în situații de necesitate cauzate de incendii, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman și Vaslui.

– 108.500 lei pentru 24 familii și persoane singure aflate în situații de necesitate cauzate de fenomene meteorologice severe: ploi abundente, inundații, vânt puternic, produse în cursul anului trecut în județul Constanța;

– 14.000 lei pentru 2 familii aflate în situații de necesitate cauzate de alunecări de teren produse în județele Botoșani și Vâlcea;

– 1.485.000 lei pentru 394 familii și persoane singure care se confruntă cu situații deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariția sau sporirea riscului de excluziune socială, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și municipiul București.

‘Împreună cu autoritățile locale continuăm să ajutăm familiile și persoanele singure care trec prin dificultăți majore, pentru a depăși perioadele grele ale vieții. Plata tuturor acestor ajutoare de urgență va fi asigurată din bugetul alocat Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale’, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost trimiși în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
În același dosar, au fost deferiți justiției fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost șef de cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne) și col.(r) Peter Petre (fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne).
În vârstă de 95 de ani, Ion Iliescu a mai fost trimis în judecată în acest dosar alături de ceilalți inculpați în anul 2017, însă instanțele au dispus restituirea cazului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Datorită vârstei înaintate și faptului că el nu se mai poate deplasa, procurorii au fost nevoiți să meargă acasă la Iliescu, pentru a-l anunța inculparea pentru implicarea lui în violențele din iunie 1990.
Conform unui comunicat al Parchetului General, în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Virgil Măgureanu – directorul SRI, Adrian Sârbu – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.
Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.
În acest context, spun procurorii, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potențială opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.
‘Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice, de a căror implementare se ‘ocupa’ noua putere. Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat pentru planificatorii atacului și atragerea unui număr impresionant de persoane, care au acționat în cunoștință de acest atac, alături de un număr mare de persoane care au acționat fără să cunoască existența atacului, ca urmare a manipulării la care au fost supuse de persoanele care au orchestrat atacul. În acest sens, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, precum și conducerea SRI, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea lui Sârbu Adrian, consilier al prim-ministrului, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate’, precizează Parchetul, conform agerpres.ro.

România are unele dintre cele mai ieftine credite ipotecare din Europa Centrală și de Est și la un nivel similar cu statele din vestul Europei, luând în considerare salariile medii la nivel național și costurile cumpărării unui apartament cu două camere printr-un credit ipotecar contractat pe o perioadă de 25 de ani, potrivit unui raport realizat de un broker online.
Astfel, rata medie a unui credit ipotecar necesar pentru cumpărarea unui apartament cu două camere în București deține un procent de aproximativ 45% din salariul mediu net la nivel național, România având una dintre cele mai bune valori ale acestui indicator la nivel regional, arată Ipotecare.ro. În analiza companiei a fost luată în calcul cumpărarea unui apartament cu o suprafață utilă de 50 de metri pătrați utili, cu o valoare de 92.500 de euro, și o dobândă fixă de 5,45% – nivel mediu înregistrat pentru creditele ipotecare acordate în București în primul trimestru din acest an.
Valoarea indicatorului înregistrată în București este semnificativ mai bună comparativ cu Atena, unde rata medie necesară pentru cumpărarea aceluiași tip de apartament deține un procent de 58% din salariul mediu net din Grecia, sau cu Budapesta, unde același indicator are o valoare de 74%. Rata medie deține în Varșovia un procent de circa 94% din salariul mediu net înregistrat în Polonia, în timp ce rata medie necesară pentru cumpărarea unui apartament similar în Praga deține un procent de 99% din salariul mediu din Cehia.
‘Dobânzile creditelor ipotecare din România au ajuns la un nivel competitiv, fiind semnificativ mai mici față de cele înregistrate în regiune – spre exemplu dobânda ipotecară medie din Budapesta este de 7,3% iar cea din Varșovia este de 8,3% – și la un nivel rezonabil comparativ cu cele din statele din vestul Europei – unde comparația se face cu credite acordate în euro, nu în monedă locală, rata inflației fiind de peste două ori mai mică comparativ cu România. În plus, costurile unei tranzacții prin credit sunt mult mai mari în statele occidentale: spre exemplu, costurile asociate brokerilor de credite sunt zero în România, unde nu se percep comisioane, în timp ce în vestul Europei se poate ajunge la costuri adiționale de zeci de mii de euro, ținând cont de comisioane, taxe și asigurări, toate fiind calculate la valori ale proprietăților cel puțin duble – triple comparativ cu cele locale’, a comentat Alexandru Rădulescu, managing partner SVN Romania | Credit & Financial Solutions, partenerul exclusiv al Ipotecare.ro, citat în comunicat.
Valoarea indicatorului rată/salariu înregistrat în București este mai ridicată comparativ cu cea din Berlin, unde se înregistrează un nivel de 39%, și cu cea din Roma și Madrid, unde indicatorul calculat are o valoare de circa 41%. Astfel, chiar dacă dobânzile ipotecare din statele menționate sunt mai mici chiar și cu două procente comparativ cu cele din România, valorile raportului rată / salariu nu înregistrează diferențe atât de semnificative. În același timp, indicatorul Ipotecare.ro are o valoare mult mai ridicată în Londra, de 65%, sau în Paris, de 85%.
În analiză a fost luată în calcul cumpărarea unui apartament cu două camere mass market, cu o suprafață utilă de 50 de metri pătrați, finalizat de cel puțin 30 de ani și amplasat în afara zonelor centrale și semi-centrale ale mai multor capitale din Uniunea Europeană. De asemenea, a fost luat în calcul un credit ipotecar pe o perioadă de 25 de ani, cu un avans de 15% și cu o dobândă fixă în primii cinci ani, fără a include costurile asociate, precum comisioanele, taxele notariale sau asigurările. Pentru stabilirea dobânzii au fost luate în calcul creditele ipotecare cu dobândă fixă de la primele trei bănci din fiecare stat analizat.
În 2024 au fost acordate în total, la nivel național, credite ipotecare în valoare de 9,2 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României, în creștere cu 42% comparativ cu anul 2023, acestea incluzând însă și refinanțările, conversiile, transferurile și restructurările. Numărul caselor și apartamentelor vândute în 2024 la nivel național a crescut cu 6,6% comparativ cu 2023, potrivit statisticilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce în București – Ilfov s-au vândut cu 7,6% mai multe locuințe în 2024.

Curtea Constituțională a României (CCR) se află sub atenția intensă a opiniei publice, mai ales după decizia istorică de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Instituția rămâne în vizor pentru noi decizii privind alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai, dar și prin privilegiile considerate excesive și adeseori criticate în spațiul public ale judecătorilor.
CCR a publicat luni lista actualizată a salariilor și sporurilor. Astfel, cu venituri brute lunare care pot depăși 63.000 de lei pentru președintele CCR și 61.000 de lei pentru ceilalți judecători, aceștia beneficiază de sporuri considerabile, precum cel pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, care ajunge la aproape 12.000 de lei.
În plus, unii dintre aceștia primesc pensii speciale uriașe, locuințe de serviciu, decontări pentru transport și chirie, diurnă, fapt care generează controverse privind echitatea acestor remunerații în raport cu situația economică a țării, notează Ziare.com.
Unii consideră că salariile și sporurile celor de la CCR reflectă responsabilitatea funcției și importanța deciziilor pe care le iau, în timp ce alții susțin că nivelul acestor venituri ar trebui analizat în raport cu realitățile economice și cu veniturile altor categorii profesionale din sectorul public.
CCR este alcătuită din nouă judecători desemnați de principalele instituții politice – patru de către PSD, trei de către Președinția României (prin fostul președinte Klaus Iohannis), unul de PNL și unul de UDMR.
Componența actuală arată astfel: Marian Enache (președinte), Livia Stanciu, Attila Varga, Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei și Bogdan Licu.

Președintele CCR, cel mai mare spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică

Mandatul președintelui CCR, Marian Enache, a început în 2022 și se va întinde pe o perioadă de 6 ani. Acesta beneficiază de o indemnizație brută lunară de 47.074 de lei, iar sporurile adaugă o sumă considerabilă la acest venit:

• 11.769 lei (25% din indemnizația de bază) – spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică;

• 2.354 lei (5%) – spor pentru păstrarea confidențialității;

• 1.500 lei – spor pentru condiții vătămătoare de muncă;

• 950 lei – indemnizația pentru titlul științific de doctor.

La nivelul judecătorilor CCR, indemnizația maximă brută lunară este de 45.260 de lei, iar sporurile sunt similare celor ale președintelui:

• 11.315 lei pentru risc și suprasolicitare neuropsihică;

• 2.263 lei pentru confidențialitate;

• 1.500 lei pentru condiții de muncă vătămătoare;• 950 lei pentru titlul științific de doctor.
Salarii generoase pentru funcțiile administrative

Nu doar judecătorii beneficiază de salarii impresionante, ci și personalul administrativ al CCR.

Secretarul general al CCR

• Indemnizație brută lunară: 23.224 lei

• Sporuri:- 1.500 lei – condiții vătămătoare de muncă- 950 lei – indemnizație pentru titlul științific de doctor

Prim-magistratul asistent

• Indemnizație brută lunară: 34.386 lei

• Sporuri:

– 8.597 lei – risc și suprasolicitare neuropsihică (25%)- 1.719 lei

– păstrarea confidențialității (5%)

– 1.500 lei – condiții vătămătoare de muncă- 950 lei

– indemnizație pentru titlul științific de doctor
Un dispozitiv revoluționar care oprește lătratul câinelui într-un minut!BarkStop™
Acesta este secretul dresoarelor de câini. Se oprește imediat din lătrat!BarkStop™

Magistrat-asistent șef

• Indemnizație brută lunară: 34.386 lei

• Sporuri:

– 8.597 lei – risc și suprasolicitare neuropsihică (25%)- 1.719 lei

– păstrarea confidențialității (5%)

– 1.500 lei – condiții vătămătoare de muncă

– 950 lei – indemnizație pentru titlul științific de doctor

Magistrat-asistent

• Indemnizație brută lunară: 30.766 lei

• Sporuri:

– 7.692 lei – risc și suprasolicitare neuropsihică (25%)

– 1.538 lei – păstrarea confidențialității (5%)- 1.500 lei

– condiții vătămătoare de muncă- 950 lei

– indemnizație pentru titlul științific de doctor

Director de Cancelarie

• Indemnizație brută lunară: 28.587 lei

• Sporuri:

– 7.147 lei – risc și suprasolicitare neuropsihică (25%)

– 1.429 lei – păstrarea confidențialității (5%)

– 1.500 lei – condiții vătămătoare de muncă

– 950 lei – indemnizație pentru titlul științific de doctor

Personal de specialitate juridică asimilat magistraților-asistenți

• Indemnizație brută lunară: 27.842 lei

• Sporuri:

– 6.743 lei – risc și suprasolicitare neuropsihică (25%)

– 1.349 lei – păstrarea confidențialității (5%)

– 1.500 lei – condiții vătămătoare de muncă

Un detaliu important este faptul că sporul pentru condiții vătămătoare este acordat și altor angajați, precum șoferii, consilierii, consultanții, referenții și curierii, însă valoarea acestuia este mai mică. De exemplu, șoferul, cu un salariu de 7.296 lei, beneficiază de un spor de 952 lei pentru condiții de muncă vătămătoare.

Pensionarii cu venituri mici primesc începând de luni ajutoarele de 400 de lei acordate de Guvern. Oamenii spun însă că suma e mult prea mică ca să îi ajute pentru sărbătorile de Paște, mai ales că au crescut toate prețurile: de la alimente la facturi. 2,6 milioane de pensionar primesc acest ajutor de la Executiv, iar cei care au rămas pe dinafară sunt revoltați și critică amânarea indexării pensiilor.
2,6 milioane de pensionari primesc 400 de lei, ajutor de la stat pentru sărbători. Între 1 și 15 aprilie se vor distribui pensiile cu acest ajutor prin Poșta Română. În 12 aprilie vor primi banii și pe card cei care au optat pentru această variantă. A doua tranșă de ajutor și ultima, tot de 400 de lei, va fi distribuită în luna decembrie, înainte de Crăciun.
Pensia minimă este acum 1.281 lei, iar cei avantajați de acest ajutor sunt cei cu pensia minimă, scrie antena3.ro.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, prognoza meteo actualizată pentru următoarele patru săptămâni, în intervalul 1-28 aprilie.

Potrivit meteorologilor, vremea va fi, în mare parte, normală pentru această perioadă. Temperaturile vor fi normale pentru această perioadă, cu o singură excepție: între 7 și 14 aprilie va fi mai frig decât de obicei, în special în zonele de munte.

Vor fi și ceva ploi, mai ales în sud, nord-est și la munte la începutul lunii aprilie, iar în restul perioadei, cantitatea de precipitații va fi aproape de normal.

Săptămâna 31.03.2025 – 07.04.2025

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile sudice, nord-estice și la munte, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 07.04.2025 – 14.04.2025

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.

Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 14.04.2025 – 21.04.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 21.04.2025 – 28.04.2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării, scrie antena3.ro.